6,936 matches
-
Nădrab, și a fost demolat în 1806. La atelierul Limpertul De Jos producea anual 180-190T anual de oțel forjat și bare de oțel. Între 1848-1849 au produs oțel pentru fabrica de armament de la Oradea. Pînă în 1872 a produs doar sape. În 1875 s-a transformat în moară care și astăzi se poate vedea. Atelierul Limpertul de Sus în 1754 avea în dotare două cuptoare cu vatră închisă, un furnal cu vatră deschisă. În 1849 a fost modificat să producă bare
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
identifică cu cel ce dăinuiește. Este așezat pe unul din dealurile molcome ale satului, multă vreme tovarăși unor stejari seculari,iar de două decenii în aceia a bisericii de zid, câțiva pași spre răsărit. Actul de nastere i-a fost săpat de mână de cărturar iscusit în arta lemnului, în cadrul intrării de vest, spre naos. Din acest element s-a păstrat cu gând înțelept, numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus, ce consemnează". FACUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
scene din ciclul patimilor. Pe nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Îi l-au răstignit între doi tâlhari, unul de-a dreapta Tatălui și unul de-a stânga lui; Și l-au pus pe Isus în mormânt mare ce era săpat în piatră. Pe sud: Sărutarea cea vicleana; S-au spălat mâinile Pilat; Și l-au pus pe Simon Chirineu să ducă crucea. Pictură altarului, rămasă fragmentar, pare a reprezenta, pe bolta, sfântă Troița, iar pe suprafața verticală: Isus Hristos "Pâinea vieții
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
tradiționale ce se mai practică sunt potcovitul și realizarea de mobilier de lemn cu sculpturi specifice zonei. Până să fie cotropiți de comuniști, mai toți sătenii din Stănija, comuna Buceș - județul Hunedoara, trăiau de pe urma aurului. Nici nu erau nevoiți să sape galerii, pentru ca, aici, aurul e scos la suprafață de ape. Malurile de pământ galben de pe valea oricărui pârâiaș adăpostesc firimituri mici. Accesul spre localitate se realizează pe cale rutieră. Stănija este străbătuta de drumul județean DJ705D, ce face legătura cu reședința
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
și primăvara când veneau doi-trei călugări să le sfințească stâna. Domnii de la Gurghiu invitau în aceste locuri unice, vânători vestiți, de la curtea împăratului de la Viena, unul din aceștia foarte priceput în fabricarea sticlei. Coborând odată Dealul Crungii, printr-o râpă săpată de acel pârâiaș cristalin, a descoperit un răzor de nisip, care, spunea el, era perfect pentru topirea sticlei. Acest cunoscător l-a determinat pe prietenul său Bornemissza János (mort în 1742), care avea în administrație aceste locuri, să pună în
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
acolo, la marginea poienii, după ce Lupu și-a mutat stâna în altă poiană, a construit, mai mult din lemn, o șură mare și un cuptor special în care nisipul avea să fie topit în sticlă. La început, pentru lucrările de săpat nisipul, de doborât și transportat lemnul, au venit oameni din satele apropiate, dar pentru construcția cuptorului și a morii de măcinat nisip, au fost aduși meșteri de departe, din Boemia, Italia și Austria, meșteri care au rămas apoi la fabricarea
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
bogate de petrol și gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale - 18 - 20 miliarde tone. Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cei care ridică coroana dincolo de acest pârâu se numesc pârăoani, iar datorită faptului că acea parte a dealului este mai înaltă și rotunjită, deși nu e un alt deal, e tot Dealul Boiștea, localnicii o numesc Dealul Pîrăoanilor. Pârăul a săpat de-a lungul timpului în deal o adevărată prăpastie ceea ce creează într-adevăr impresia existenței a două dealuri distincte și vecine. Atât boiștenii cât și pârăoanii parcurg exact aceleași etape în ridicarea coroanei, așa că prezentarea pe care o vom face
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
repede. Există oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
sud de DN10 la , și mai departe de Buzău; în nordul comunei, această șosea se termină în DJ203K, drum din aceeași categorie ce duce spre înspre est și spre înspre vest. Înainte de a străbate comuna Brăești, pârâul Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent în China, iar la noi în Dobrogea. Desprinderea verticală sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
and Colourists" din Regatul Unit și "American Association of Textile Chemists and Colorists" din SUA, index care a asociat, de exemplu culorii albastru cobalt codul PB28, respectiv roșului cadmiu codul PR108, ceea ce a eliminat ambiguitățile, de exemplu în cazul culorii "sap green" (un verde ca frunza), care avea compoziții diferite. Spre deosebire de culorile care acoperă, ca guașa, transparența acuarelei permite amestecul vizual al culorilor și obținerea a diferite nuanțe prin suprapunerea straturilor, fapt foarte apreciat în secolul al XIX-lea. Nu toți
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3 fierăstraie, o stână și 4 biserici (între care și cea de la Aluniș, săpată în piatră). În 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și Valea Boului. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Cislău din regiunea Buzău
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
ca subiect chihlimbarul - ce aparținâne de Muzeul Județean Buzău, a fost deschisă în 1973. Unele dintre exponate au fost duse la Muzeul Chihlimbarului din Colți. Un alt obiectiv turistic din comună îl constituie biserica în piatră de la Aluniș, o biserică săpată în stâncă de ciobani din zonă în 1274, și care a funcționat ca mănăstire până în 1871, după care a devenit biserică ortodoxă a satului. Atestarea documentară a bisericii Aluniș datează din 1351. Tot lângă Aluniș se află niște așezări rupestre
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice. Ștefan cel Mare a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea unui zid flancat de patru bastioane semicirculare pe latura de
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
și strigarea "A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; "A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! "Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. "Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți, "Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți! "O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă, "Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă? "Și puteți cu sânge răce privi
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea Nicului
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde izvora
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
prezent nu s-au făcut cercetări sistematice sau săpături arheologice, locul fiind proprietate privată. Poate că nu este lipsit de interes să povestim o întâmplare spusă de bunici petrecută cu un secol în urmă, când proprietarul poreclit Dămnenea și-a săpat fundatia la casă, la câțiva metri de locul cetății dacice sau poate chiar în incinta acesteia. În timpul săpăturilor a ieșit la iveală un craniu uman de dimensiuni foarte mari încât unul dintre săpători și l-a tras pe propriul cap
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
o biserică unicat în Europa: Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost construită în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stăpânul de atunci a moșiei, V. Curt. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii „1902, mai 21”. Biserica își trage ființa de la un schit vechi de călugărițe ce era pe vremuri aici, în mijloc de codru. Cine și când s-a ridicat acest schit, nu se știe. Biserica se află situat
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit primul mormânt care consta dintr-o amforă grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
spre vest (de primul mormânt) s-a descoperit o a doua groapă, cu contur rotunjit, în care se aflau bucăți de chirpic (probabil de la rug, deoarece acestea conțineau și oase cremate) și cenușă. În același an tot în această zonă, săpându-se un alt șanț, s-au mai descoperit două vase de factură grecească, care probabil constituie inventarul funerar al unui al treilea mormânt. Cele două vase sunt modelate din pastă foarte fină de culoare gălbuie și cărămizie. Unul are forma
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cunoscuți până în ținuturile Sălajului și zona Oradiei pentru varul pe care-l fabricau în ,caminițe”. De altfei vărăritul este una din preocupările de bază ale multor locuitori chiar și în zilele noastre. Caminițele sunt niște cuptoare cilindrice de mari dimensiuni săpate într-o pantă. Cei pricepuți adună piatra de var pe care o așează în cuptoare alternând un rând de piatră cu unul de lemne. Se arde câteva zile după care se răcește și se valorifică. Oamenii veniți în acest ținut
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]