KorAP: Find »[drukola/base=sărut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...240 241 242 ...271 >

6,771 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

care ar fi fost în stare să vorbească, era pregătit să vorbească, uneori chiar deschidea gura, „Știi tu ce înseamnă să vrei să scrii și în același timp să vrei...“, dar ea îi oprea vorbele cu palma sau cu un sărut, „Taci“, îi zicea, „taci, vorbim altădată“, scuturându-și părul în timp ce râdea: „Mă simt atât de bine acum, nu mai vreau să discut despre nimic!“, iar starea asta în care se înfășura ca într-o haină de zale n-o mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
prima zi de după sosire, într-o duminică dospind de ploaie, disperat că nu are cu cine sta de vorbă. Seara a venit la el, cu o intuiție extraordinară, s-au privit câteva clipe, s-au strâns în brațe într-un sărut destins, pe care el nu și-l închipuise dinainte. Până să-și lepede tunica și pantalonii negri și-au povestit ore întregi, de parcă erau înfometați de sunetul vorbelor. Mângâierile au fost încrâncenate, își zdrobea sânii mici de pieptul lui, coapsele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
gură prea mare, ochi prea scufundați în cap, dar era inteligentă și plină de vervă. O cunoscuse când era student, se plimbau nopți întregi pe sub arbori și streșini ce nu reușeau să-i ferească de ploi, în îmbrățișări adolescentine și săruturi amețitoare. Dar în prima vacanță mai lungă a pus capăt visului, scriindu-i că trebuie să se despartă, fără nici un motiv. A luat trenul până în orașul ei, Deva, să afle de ce, dar a fost zadarnic. L-a primit rece, i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
mare, ascultând o poveste pe care tatăl lor le-o spunea cu un glas monoton despre nu știu ce crai nemaipomenit cu puteri supranaturale ce salva domnițe din ghearele înfiorătoare ale zmeilor, până când i-a trimis pe amândoi la culcare, cu un sărut pe frunte și o palmă peste fund, și, înainte de a intra în camera lor, au intrat, să-i spună săru’ mâna, în camera mamei lor, ce se culcase deja, obosită și poate bolnavă, și au privit-o amândoi din ușă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
venit în sfârșit, lucruri pe care el le știa în cea mai mare parte, dar i le spunea iarăși pentru că, nu-i așa? e altceva când i le spune personal și stătea lipită de el și îi fura câte un sărut pe obraz și o să fie extraordinar sfârșitul ăsta se săptămână, uite că am ajuns! Era destinsă, parcă o altă femeie. Urmărindu-l cum se dezbracă, îi vorbea încet, să nu-și trezească prietenele care dormeau în camera de alături, apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
în seamă și n-a înțeles că emoția lui era brusc prea mare, dar prea stăpânită. Iar a doua zi și a treia zi el a pus capăt încercărilor ei de a relua întrebările cu câte o mângâiere sau un sărut și nespusele tensiuni, care poate ar fi fost scoase la iveală chiar și în ciuda promisiunii către sine însuși de a le neglija, au rămas suspendate. Dar astea au fost pe dinăuntrul lui și, prin urmare, neștiute. Pe dinafară părea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
colegii, cel puțin pe unii, plecând să se plimbe cu fete în parc, ținându-le de mână și de după mijloc, își imagina ce se petrecea acolo, apropieri ale trupurilor până la a simți răsuflarea și căldura îmbătătoare a celuilalt, mângâieri și săruturi care amețeau și care îl amețeau și pe el numai gândindu-le și încă nefiind convins că așa se întâmplă ori că asta e totul. În permanență gândea că plimbările și săruturile acestea după care tânjea și el și la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
răsuflarea și căldura îmbătătoare a celuilalt, mângâieri și săruturi care amețeau și care îl amețeau și pe el numai gândindu-le și încă nefiind convins că așa se întâmplă ori că asta e totul. În permanență gândea că plimbările și săruturile acestea după care tânjea și el și la care n-avea curajul să treacă întrucât nu era sigur cum și ce anume trebuie făcut în fiecare din acele clipe ce, cu siguranță, sunt amețitoare, pentru că, prin urmare, gândea că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

dădu din cap. Iar acum, cred că e timpul să mergem la culcare. Ea își ridică privirea, întrebătoare. Separat, explică el. — Foarte bine. Urcară împreună Marea Scară și la intrarea în Coridorul de Est, își urară noapte bună cu un sărut formal. 4 Phoebe se simțea mică în patul cu baldachin. Salteaua era moale și plină de cocoloașe și deși intenționase să se culce pe partea de pat cea mai apropiată de fereastră, se pomeni purtată de greutatea propriului ei corp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
noi, nu? spuse Roddy. Nu e doar în imaginația mea. S-a înfiripat ceva acolo, jos. — Poate, repetă Phoebe. Glasul îi era lipsit de orice inflexiune. Începuse să se simtă, în mod ciudat, străină de situație și abia percepu primul sărut ușor pe gură. Dar pe al doilea îl percepu: îi simți limba strecurându-se printre buzele ei umede. Îl împinse cu blândețe și spuse: — Ascultă, nu cred că e o idee bună. Nu? Atunci să-ți spun eu una mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
fluturându-și brațele și strecurându-mi pe loc disperarea în suflet. Se îngrășase, nu se fardase, era urâtă și vulgară. (Știu că sunt niște observații neelegante, dar prefer să fiu sincer.) M-a îmbrățișat puternic și mi-a aplicat un sărut umed pe obraz, apoi m-a condus în parcare. — Nu mergem direct acasă, a spus ea. Vreau să-ți arăt puțin orașul. Prin naștere aparțin Midlandului și prin adopție, sudului Angliei. Pentru că nu locuisem niciodată în nordul țării, îl privisem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
pieptul ei bogat, ea îi trase cămașa de pe umerii bine proporționați îngenunchie și își frecă nasul de buricul ei se lăsară pe pat și el se urcă pe ea, în timp ce se devorau lacomi, cu buzele într-un lung și umed sărut se lăsară pe pat și ea se urcă pe el, buzele lor întâlnindu-se înfometate într-un sărut lung și sfredelitor Of, fir-ar să fie! ea gâfâia de dorință el țâșnea din chiloți ea era udă între coapse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
ei se lăsară pe pat și el se urcă pe ea, în timp ce se devorau lacomi, cu buzele într-un lung și umed sărut se lăsară pe pat și ea se urcă pe el, buzele lor întâlnindu-se înfometate într-un sărut lung și sfredelitor Of, fir-ar să fie! ea gâfâia de dorință el țâșnea din chiloți ea era udă între coapse el era ud în spatele urechilor ea era la un pas de orgasm el nu știa dacă e la un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
începu să viseze că plângea. Visă că întindea mâna în pat și atingea un trup cald de femeie. Visă că Phoebe se întorsese sprea el, îl îmbrățișase și îi mângâia părul. Visă că îi săruta buzele și ea îi întorcea sărutul, cu gura deschisă, cu buzele moi și calde. Visă mirosul cald al părului ei și netezimea caldă a pielii ei când degetele lui îi atinseră scobitura spatelui de sub cămașa de noapte. Încercă să-și amintească când visase ultima oară că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
trecut. Trecutul e o porcărie, în ambele cazuri. Trebuie să-l lăsăm în urma noastră. De acord? De acord. — Bine, deci repetă după mine: Nu privi înapoi. Nu privi înapoi. — Bravo. Tocmai era pe punctul de a-l răsplăti cu un sărut când li se alătură pe terasă Tadeusz, care sosise și el în dimineața aceea. Avea o înfățișare cu totul diferită de Conrad, deținătorul anterior al acestui post dezirabil: căci abia dacă avea un metru cincizeci înălțime, peste șaizeci de ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Sper că tipul știe ce face. — N-o să pățești nimic. Își puse jos valiza și o îmbrățișă. — Pe curând. Phoebe dădu din cap, se ridică pe vârfuri și-l sărută pe gură. El o strânse la piept. A fost un sărut lung, care după un început lacom, a continuat mai degajat, cu tandrețe. Michael îi simțea părul suflându-i în față și obrazul rece. Se urcă nehotărât, în cabină. — Deci asta e... Te sun diseară. O să ne facem planuri. Era gata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

repede decât făcând orice altceva. — Ai dreptate, ai perfectă dreptate. — Și-apoi, asta ar Însemna că va trebui obligatoriu să te muți la New York, ceea ce, mărturisesc, mi se pare extrem de atrăgător la ora actuală. M-a sărutat, unul din acele săruturi lungi, leneșe pe care se părea că le inventaserăm noi doi. Însă nu-ți mai face atâtea griji. Cum spuneai și tu, nu știi sigur că ai obținut postul. Om trăi și om vedea. Am pregătit o cină frugală și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
aproape de ureche, dar tot În mod ferm pe gât, după care m‑a luat de mână și m‑a tras Înăuntru. — Christian, așteaptă! Trebuie, ăă, să‑ți spun ceva, am Început eu, dar fără să știu prea bine dacă un sărut aiurea, nu pe buze, cu contact minim al limbii chiar merită o explicație extinsă despre prietenul meu și despre dorința mea de a nu trimite semnale greșite. Christian, se pare, nu credea că merită, pentru că m‑a condus la o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
de progenitura râzgâiată a gazdelor. Așa că, scuză‑mă, dar cred că trebuie să mă duc să văd dacă are destul lapte și creioane colorate. — O, se simte foarte bine și sunt sigur că nu are nevoie decât de Încă un sărut de la bona lui. Și mi‑a prins fața În mâini și m‑a sărutat din nou. Am deschis gura să protestez, să Îl Întreb ce naiba se petrece aici, dar el a interpretat gestul drept entuziasm și și‑a strecurat limba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

că te-au atras picioarele. — Și picioarele. Îi susținu privirea, apoi aruncă firul de iarbă, se aplecă și o sărută. O făcu Încet, depărtîndu-i buzele cu ale lui și Împingîndu-se ușor În gura ei. Încă avea gust de șuncă. În timp ce sărutul continuă, Între limbile lor apăru o fărîmă - de carne sau brînză -, iar el se Întrerupse pentru a o scoate din gură. Dar atunci cînd reveni, o sărută cu mai multă forță și se lăsă tot mai greu peste ea. Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În mîinile lui tuciurii și o examină. — Iată-te, zise el. Jur pe Dumnezeu, de fiecare dată cînd te văd ești tot mai frumoasă. Se duse la oglindă. Nu era deloc frumoasă. Fața Îi era Îmbujorată, iar rujul mozolit de săruturile lui. Tulpinile florilor erau strivite de agrafe și atîrnau fără vlagă. Dar albul lor apărea viu și frumos În părul ei negru-castaniu. Se Întoarse cu fața spre cameră. N-ar fi trebuit să plece din brațele lui. Părură să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
părul răvășit, cu talpa piciorului ieșind din așternut. Împinse ușa mai mult, se duse spre pat și se ghemui lîngă el. Helen se mișcă, deschizînd ochii, nefiind total trează, dar suficient de trează să ridice brațele și să primească un sărut. — Bună, zise ea cu o voce cam confuză. — Bună, murmură Kay. — CÎt e ceasul? — Groaznic de tîrziu - sau groaznic de devreme, nu știu care pe care. Ai stat aici tot timpul? Nu te-ai dus În adăpost? Helen clătină din cap. Aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Nu-ți dai seama singură? Ești frumoasă. Am știut că ești, de prima dată cînd te-am văzut. Ți-am ținut fața În mînă. Erai netedă ca o perlă. — Știu, zise Helen și Închise ochii. Se sărutară din nou, iar sărutul nu se opri. — Trebuie să fac din nou pipi, zise ea depărtîndu-se. Îmi pare rău, Kay, chiar trebuie să fac o baie. Satinul o făcea lunecoasă; se desprinse din strînsoarea lui Kay, Întorcînd capul și rîzÎnd, jucăuș, dar hotărîtă, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ale Juliei prin Întuneric... Dar rămase nemișcată, incapabilă să facă vreun gest, și, În cele din urmă, Julia luă inițiativa și o sărută. Ridică mîna și-i atinse fața și ghidă cele două guri oarbe să se Întîlnească și, În timp ce sărutul, ca de foc, puse stăpînire pe ele, Își strecură mîna spre ceafa lui Helen și o aduse și mai aproape. După o clipă, totuși, se retrase. Slăbi nodul fularului lui Helen și Începu să tragă Încet de nasturii paltonului. După ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
se ridicase pînă-n brîu. SÎnii păreau relaxați și calzi sub brațul lui Kay. Kay o sărută pe creștet, o mîngîie pe păr, și apoi Îi murmură: — Presupun că ți-e teribil de somn, iubito? — Cam așa ceva. — Prea somnoroasă pentru un sărut? Helen nu răspunse. Kay Își retrase brațul. Apucă gulerul cămășii lui Helen și Îl trase ușor În jos. Își puse buzele la baza gîtului, plimbîndu-și gura pe pielea fierbinte și netedă. Dar În timp ce făcea asta, Își dădu seama de materialul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]