6,540 matches
-
u s s u r e avea în vedere o formă abstractă, existentă în conștiința vorbitorilor, care nu se realizează ca atare în actele lingvistice, în vorbire. Apoi, prin postulatul potrivit căruia limba se constituie diacronic și funcționează sincronic, acest savant sublinia faptul că, pentru vorbitorul limbii dintr-un anumit moment, nu au relevanță fenomenele lingvistice produse în timp, dar ieșite din uz în vremea sa, fiindcă, pentru el, limba se reduce la aspectul existent în momentul în care vorbește. Pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ajunge deci să capete ființă. Manifestarea poetică este însă numai una dintre formele de manifestare ale rostirii (folosirii limbii), cealaltă fiind caracteristică gînditorilor (savanților) și, în acest context, trebuie determinate apropierile și diferențele dintre rostirea poetică și rostirea gînditoare (a savanților). Dar, gîndirea (activitatea gînditorului) și creația poetică sînt apropiate numai în măsura în care rămîn mereu, prin propriul lor fel de rostire, diferite una de alta ("Gînditorul rostește ființa. Poetul numește sacrul"). Calea urmată de gîndire prin actul rostirii este explicarea (prin cauze
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
istoric și comparativ al limbilor, îndreptîndu-și atenția asupra aspectului popular al acestora. De fapt, în ultimă instanță, se statornicește acum ideea valorii inerente a limbilor vorbite, indiferent de originea lor și indiferent de raportul lor cu anumite limbi clasice exemplare. Savanții se străduiesc să explice fenomenele lingvistice în corelație cu alte fenomene umane (istorie, cultură, specific național etc.), considerînd că limbile au anumite virtuți reflectate într-un specific, într-un "geniu" al lor. S-au adăugat apoi alte opțiuni și metode
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
radioactiv (radium). Ei au recunoscut caracterul atomic al radioactivității, fără a putea preciza însă natura fenomenului 353. Aceste descoperiri par a fi fost umbrite de cele realizate la începutul secolului al XX-lea, după anul 1900. Teoriile elaborate de către doi savanți germani, Max Planck și Albert Einstein, au răsturnat conceptele tradiționale cu privire la natura Universului. În anul 1900 Planck a formulat teoria cuantică, iar Einstein a început să publice, în 1905, teoria relativității (materia nu este altceva decât energie concentrată)354. Beneficiară
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
congresele care reuneau periodic elitele cercetătorilor au permis circulația descoperirilor, confruntarea ideilor, făcând din Europa nucleul cercetării științifice. Germania se situa în frunte în acest domeniu, în special în privința chimiei, astronomiei și fiziologiei, datorită instalațiilor moderne și unor echipe de savanți străluciți. Planeta se afla la "ora tehnicii europene". La finele secolului al XIX-lea, principalele invenții tehnice aparțineau Europei. O primă descoperire revoluționară fusese făcută în 1860, de către germanii Kirchoff și Bunsen: analiza spectrală, care a revoluționat astronomia, permițând cunoașterea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
corp radioactiv (radium). Ei au recunoscut caracterul atomic al radioactivității, fără a putea preciza însă natura fenomenului. Aceste descoperiri par să fi fost umbrite de cele realizate la începutul secolului al XX-lea, după anul 1900. Teoriile elaborate de către doi savanți germani, Max Planck și Albert Einstein, au răsturnat conceptele tradiționale cu privire la natura Universului. În anul 1900 Planck a formulat teoria cuantică, iar Einstein a început să publice în 1905 teoria relativității (materia nu este altceva decât energie concentrată). 2. Triumful
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cînd adorația se răstoarnă în mînie, glasul său capătă sonuri teribile, care îl anunță pe Arghezi din blesteme. Eseistul, raportîndu-l la Cîrlova, îl consideră, cu îndreptățire, pe Heliade mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă emoția pare la elegiacul Cîrlova mai puternică, confesiunea mai sincer lirică, obiectele (aceleași, în fond) formează la el un spațiu intim, un peisaj securizant. Este om al ordinii, un clasic prin structura intelectuală, drept pentru care în plan
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a instaurat) intervin din motive "politice". Tinerii auditori și în general cei interesați în a-și urma vocația științifică sînt preveniți că sarcina ce-l așteaptă (pe fiecare) are un dublu aspect: "El trebuie să fie calificat nu numai ca savant, ci și ca profesor. Or, aceste două aspecte nu coincid cîtuși de puțin. Cineva poate fi un savant excepțional și totodată un profesor execrabil". Valoarea profesorilor se măsoară în numărul celor care-i frecventează cursurile - cum am spune în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
științifică sînt preveniți că sarcina ce-l așteaptă (pe fiecare) are un dublu aspect: "El trebuie să fie calificat nu numai ca savant, ci și ca profesor. Or, aceste două aspecte nu coincid cîtuși de puțin. Cineva poate fi un savant excepțional și totodată un profesor execrabil". Valoarea profesorilor se măsoară în numărul celor care-i frecventează cursurile - cum am spune în limbajul media actual - de rating. Viziune ades contestată, mai ales de cei cu vocație, de novatori. Adeseori afluența crescută
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gîndire independentă. Faptul e incontestabil, numai că îndeplinirea acestui obiectiv nu depinde de numărul auditorilor. Pentru a reveni la tema noastră, arta în cauză depinde de un talent personal și nu coincide cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cauză depinde de un talent personal și nu coincide cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei". O primă condiție care se impune este stricta specializare, care, cum previziona și sociologul german, astăzi a atins cote de neimaginat "Numai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei". O primă condiție care se impune este stricta specializare, care, cum previziona și sociologul german, astăzi a atins cote de neimaginat "Numai grație unei stricte specializări poate omul de știință să simtă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gîndire, adică instrumente și o disciplină. Veți spune că astea nu-s legume, dar nici mai mult decît mijloace de a ne procura legume. Să admitem că ar fi așa. Numai că, din fericire, contribuția științei nu se sfîrșește aici: savanții sînt în stare să vă ajute să găsiți un al treilea avantaj: claritatea" (M.W.). După claritate se urmărește dezvăluire scopului - simplu de rezolvat tehnic, dar în problemele fundamentale scopul "nu" ne este dat: "Cu această observație, putem defini acum
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urmărește dezvăluire scopului - simplu de rezolvat tehnic, dar în problemele fundamentale scopul "nu" ne este dat: "Cu această observație, putem defini acum ultimul aport pe care știința ca atare îl poate aduce clarității, aport dincolo de care nu mai există altul. Savanții pot - și trebuie - să vă spună că o atitudine practică sau alta pe care o adoptați derivă în mod logic, și cu deplină convingere în ce privește semnificația sa, dintr-o viziune sau alta, ultimă și fundamentală, asupra lumii". În decelarea sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în mod necesar la aceste consecințe ultime și semnificative. Iată ce vă poate pune la dispoziție știința, cel puțin în principiu. Același lucru încearcă să-l realizeze disciplina particulară a filozofiei și metodologiile specifice celorlalte discipline. Iar dacă noi, în calitate de savanți, sîntem la înălțimea sarcinii noastre (ceea ce trebuie să presupunem aici), îl vom putea obliga pe individ să-și dea seama de sensul ultim al propriilor sale acte, sau cel puțin îl vom ajuta s-o facă. Mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
după reprezentanții săi de cea mai joasă speță morală. Reprezentările curente despre ziariști și munca lor sînt dintre cele mai grotești. Nu oricine își dă seama că activitatea unui ziarist bun presupune cel puțin la fel de mult "spirit" ca activitatea oricărui savant, mai ales că ziaristul trebuie să fie gata să intre în acțiune oricînd, la comandă, să creeze în condiții cu totul deosebite. Nu s-a menționat aproape niciodată faptul că responsabilitatea lui este mult mai mare și că, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condiții cu totul deosebite. Nu s-a menționat aproape niciodată faptul că responsabilitatea lui este mult mai mare și că, în consecință, simțul responsabilității caracteristic unui ziarist onorabil nu este, în medie, cu nimic mai prejos decît cel al unui savant - ba dimpotrivă, așa cum s-a văzut în timpul războiului. Și asta din pricină că în memoria oamenilor rămîne tocmai activitatea ziariștilor lipsiți de simțul răspunderii, al cărei efect este de multe ori de-a dreptul înspăimîntător. Nimeni nu va crede că, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai ales față de propria persoană. Voi da un citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă, în sensul că, de regulă, nu deranjează cu nimic activitatea științifică. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul politicianului. Pentru el, dorința
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă, în sensul că, de regulă, nu deranjează cu nimic activitatea științifică. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul politicianului. Pentru el, dorința de putere este un instrument indispensabil. Instinctul puterii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și fantomele ei, era expunerea științifică a acestei viziuni, nu remușcare și nici căință. Dar exista o fisură În zid, În pictura circulară, care confirma, În esență, ceea ce Faulques intuise pe timpuri, și acum știa. Cu toată aroganța lui tehnică, savantul care Îl studia pe om din singurătatea Înghețată a observației lui, nu era În afara lumii, deși Îi plăcea să creadă asta. Nimeni nu era complet indiferent, oricât ar fi pretins. Să dea Dumnezeu să fie posibil, și-a spus, dând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
virează s-ar putea numi hermeneutică și comparatistă. Hermeneutica lui Mircea Eliade este o carte de reacție și un gest provocator, care repune în circuitul cultural al normalității o personalitate intelectuală exemplară, făcând breșă în tăcerea instituită de comunism în jurul savantului. M. articulează într-un convingător studiu de caz datele intelectuale eteroclite ale unui personaj proteic și controversat. Ceea ce îl interesează pe critic sunt tehnicile de investigație brevetate de el, desemnate prin sintagma generică „hermeneutică militantă”. El publică, de asemenea, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Mendel cu titlul „Contribuțiuni la studiul psihofiziologiei muzicale”. Acad. dr. C.I. Parhon și colaboratorii au indicat, printr-o serie de cercetări, modificările circulației sangvine și a respirației sub inflența excitantului - muzică. Fenomenul „audiție colorată” studiat la noi în țară de savantul dr. neurolog Gheorghe Marinescu prezintă un deosebit interes pentru problema legăturilor dintre diferitele centre ale scoarței cerebrale. CAPITOLUL 3 PROPRIETĂȚILE TERAPEUTICE ALE MUZICII Meloterapia are ca principal obiectiv acela de a diminua anxietatea, de a înlătura inhibițiile, de a tonifica
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
la timpul trecut, anunțând despărțirea iremediabilă de o lume care s-a autodistrus: Am trăit Într-o lume infamă a normaliștilor și a masonilor, a bancherilor și a politicienilor, a ziariștilor și a cabotinilor, a pederaștilor și a drogaților, a savanților fără busolă și a artiștilor doar senzaționali, a evreilor, a militarilor și a prelaților demiși. Cei de pe urmă duci gândesc rău precum muncitorii din uzine care gândesc rău. Arhanghel căzut, toate acestea Îi iscă o oroare și o mânie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inteligența, maladiile nutriției și ale nervilor, criminalitatea și nebunia sunt rare iar oamenii sunt mai fericiți. Noi nu considerăm rugăciunea o superstiție zadarnică, nici un rest de barbarie. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără să învețe ceva” spunea marele savant Emerson. Vocea intimă care murmură în interiorul nostru este a unui medicament care acționează asupra spiritului și a corpului, iar calmul produs este mijloc terapeutic. Unele activități spirituale pot fi însoțite de modificări atât anatomice cât și funcționale ale țesuturilor și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]