6,230 matches
-
asupra spațiului cultivat. Se remarcă în același timp tendința de grupare a micilor proprietari liberi și extinderea marii proprietăți în profitul regelui, al aristocrației laice și al Bisericii. O parte din aceste imense domenii este cultivată direct pentru stăpîn, de sclavi pe care îi conduce un intendent, iar o altă parte este încredințată, cu plata în munci și arende, unor coloni sau unor sclavi împroprietăriți (*chasés). Pe aceste pămînturi cultivate, extinse în secolul al VII-lea datorită unei prime mișcări de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aristocrației laice și al Bisericii. O parte din aceste imense domenii este cultivată direct pentru stăpîn, de sclavi pe care îi conduce un intendent, iar o altă parte este încredințată, cu plata în munci și arende, unor coloni sau unor sclavi împroprietăriți (*chasés). Pe aceste pămînturi cultivate, extinse în secolul al VII-lea datorită unei prime mișcări de defrișare, a început, în viața cotidiană, la sclavi, la coloni, la oamenii liberi și la marii proprietari, adevărata fuziune a germanilor cu galoromanii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o altă parte este încredințată, cu plata în munci și arende, unor coloni sau unor sclavi împroprietăriți (*chasés). Pe aceste pămînturi cultivate, extinse în secolul al VII-lea datorită unei prime mișcări de defrișare, a început, în viața cotidiană, la sclavi, la coloni, la oamenii liberi și la marii proprietari, adevărata fuziune a germanilor cu galoromanii. În acest context, schimburile devin mai rare și odată cu ele semnele monetare; moneda de aur moștenită de la Roma dispare în avantajul monedelor de argint. Apoi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin interes în afară de blănuri și pe care o pierde din 1760, ci a coloniilor antileze, mai ales Santo-Domingo, de unde Franța primește zahăr brut, bumbac, cafea, indigo și pe care o aprovizionează cu produse alimentare și meșteșugărești și mai ales cu sclavi negri obținuți prin troc pe coastele Africii. În ajunul Revoluției, Insulele, adică Antilele, ocupă un loc considerabil în comerțul exterior al regatului (document 1, p. 233). Creștere și societate. Nu toți francezii sînt în mod egal beneficiari ai acestei prosperități
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
societate, dinamismul și inovația economică sînt rareori prezente. Principala victimă a războaielor este comerțul exterior, care, în expansiune în timpul secolului al XVIII-lea, se lovește de acum încolo de obstacole majore: controlul mărilor de către Anglia, politica blocadei, dar și revolta sclavilor negri din Santo-Domingo în 1791 sau sfîrșitul funcției de redistribuire a mărfurilor coloniale; axa comercială America de Nord Europa de Vest scapă Franței și porturile franceze, interiorul țării, numeroasele industrii pe care porturile le încurajează intră într-o fază de regres care explică în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
5-6 oct. "Zilele din Octombrie": regele revine în Paris 2 nov. Bunurile clerului la dispoziția națiunii 1790 20 martie Declarația de pace cu lumea 12 iulie Constituția civilă a clerului 14 iulie Serbarea Federației 1791 Procedeul Leblanc (prepararea sodei) Revolta sclavilor negri în Haiti 14 iunie Legea Le Chapelier 20 iunie Fuga regelui și arestarea lui la Varennes 3 sept. Votarea Constituției din 1791 1792 20 aprilie. Declarație de război regelui Boemiei și Ungariei 10 august Destituirea lui Ludovic al XVI
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
frați". Ei au jucat un rol primordial în orașele și universitățile secolului al XIII-lea. Principalele ordine de cerșetori sînt frații predicatori sau dominicani, frații minoriți sau franciscani, carmeliții și augustinii. Chasé, casé. Se spune în Evul Mediu despre un sclav instalat în afara locuinței stăpînului, într-o casă (casa casatus, cazat) sau pe un teren de care poate beneficia. Chevage (pron. șevaj). Redevență percepută de un senior asupra persoanei (și nu asupra bunurilor). Este o taxă caracteristică șerbiei. Chihlimbar, ambră. Substanță
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fac decît să se încaere sub masă, pentru o bucată de hoit; de fapt, însă, e cam același lucru, adică o treabă de rechini, revoltătoare și într-un caz și în celălalt. Rechinii sînt însoțitorii inevitabili ai tuturor corăbiilor cu sclavi care străbat Atlanticul, înotînd cu sîrg alături de ele, ca să fie de față în caz că vreun colet trebuie transportat undeva sau în caz că vreun sclav mort se cuvine înmormîntat omenește; și deși s-ar mai putea aduce alte două-trei exemple asemănătoare, de împrejurări
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de rechini, revoltătoare și într-un caz și în celălalt. Rechinii sînt însoțitorii inevitabili ai tuturor corăbiilor cu sclavi care străbat Atlanticul, înotînd cu sîrg alături de ele, ca să fie de față în caz că vreun colet trebuie transportat undeva sau în caz că vreun sclav mort se cuvine înmormîntat omenește; și deși s-ar mai putea aduce alte două-trei exemple asemănătoare, de împrejurări cînd rechinii se adună laolaltă și se ospătează cu mare veselie - totuși nu-i vei vedea niciodată în număr atît de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e pe buzele tuturor, că „posesiunea e jumătate din lege“? Adică, indiferent de modul cum a intrat un obiect în posesiunea cuiva, adeseori, posesiunea este legea în întregul ei. Ce altceva sînt mușchii și sufletele servilor din Rusia și ale sclavilor din unele țări republicane, dacă nu niște „pești capturați“, a căror posesiune e legea însăși? Ce altceva decît un „pește capturat“ este, pentru moșierul rapace, ultimul sfanț al văduvei? Ce altceva este palatul de marmură al cutărui ticălos încă nedemascat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aparținuseră unei specii de leviatan cu totul necunoscută. Dar cea mai uimitoare dintre toate relicvele de cetacee este uriașul schelet, aproape întreg, a unui monstru dispărut ca specie, descoperit în 1842 pe plantația judecătorului Creagh din Alabama. Cuprinși de panică, sclavii superstițioși din împrejurimi l-au luat drept scheletul unuia dintre îngerii izgoniți din cer. Medicii din Alabama au susținut că-i vorba de scheletul unei reptile uriașe, căreia i-au dat numele de „Basilosaurus“. Dar anatomistul englez Owen, căruia i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spiraiului, iar Fedallah lîngă arborele mare - uitîndu-se însă țintă unul la altul, ca și cum Ahab și-ar fi văzut în part propria umbră, iar partul și-ar fi văzut în Ahab trupul abandonat. Totuși, Ahab părea să fie stăpînul, iar celălalt sclavul lui, căci firea lui dominatoare li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăit, închis ca într-o fortăreață în care nu poate pătrunde, pînă la comandantul zidit de viu înăuntru, nimic din căldura, câmpurilor verzi dimprejur, o, cît de grea și de obositoare e o asemenea viață! Solitarul comandant e ca un sclav de pe coasta Guineei! Cînd mă gîndesc la toate lucrurile astea, pe care abia acum le înțeleg pe deplin, căci înainte le bănuiam numai pe jumătate - cînd mă gîndesc că, vreme de patruzeci de ani, m-am hrănit doar cu uscături
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
î.e.n.), fondînd așa-numitul imperiu al parților. Aici însă, e vorba doar de o analogie. Sat egiptean lîngă care s-au păstrat ruinele unui templu antic. Johannes Leo î1494-1552), călător maur din Spania, luat prizonier de pirați și vîndut ca sclav Papei Leon al X-lea, care l-a creștinat, dîndu-i să poarte propriile sale nume. Supranumit și „Leo Africanus“, Johannes Leo e autorul unei Descrieri a Africii, celebră la vremea ei. Oameni care pun capcane pentru a prinde animale sălbatice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Remesiana a inspirat pe Martin de Braga (Baccara) (†580), originar din Panonia, dar care și-a desfășurat activitatea episcopală în extremitatea Occidentului, în nordul Portugaliei. În predica sa, Sfântul Niceta se adresează „oricărui om, atât celui liber, cât și sclavului, atât bărbatului, cât și femeii, bogatului și săracului, romanului și celui de alt neam”, silindu-se îndeosebi, ca și „mințile simple să poată lua aminte deopotrivă și să rețină”. El vorbește nu „ex proprio ingenio”, ci culegându-și învățătura din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie urmată; se cere protecția împotriva dușmanilor, se făgăduiește eliberarea (sclavilor); se nutrește o nădejde sigură și ceea ce este mai presus decât toate acestea, sunt cântate tainele lui Hristos”. În viziunea nicetană, psalmodierea are un bogat conținut teologic. Prin cântarea psalmilor se repetă doctrina cu privire la Nașterea Mântuitorului și lucrarea Sa în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aversiunea să fă?? de Germania aveau r? d?cîni culturale, ca ? i sentimentele lui fă?? de Rusia. Care vor dura c�ț va tr? i. �Monarhia na? ional? a Germaniei�, scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care avea nevoie doar �n calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand ? i Reginei Maria, �i venea greu s? accepte c? dinastia regal? rom�n? era de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră? care tr? ise sub ocupă? ie inamic? , numindu? l �oră? ul ru? inii�. Remarcă �n atitudinea locuitorilor acestuia �insolen? a pe care o poate afi? a doar un sclav biciuit�16. �ntruc�ț locuin? a sa de la V? leni fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar prima lui ac? iune a fost s? asigure reapari? ia �Neamului rom�nesc�. Că �ntotdeauna, ziarul �nt�mpina mari dificult?? i financiare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
crea arhipelaguri de insule magice, tragice sau grotești, oglinzi ale lumii, așa cum o cunoaștem, sau ale unor lumi diferite de real, ca un delir fantastic." Teatrul îl cucerește pe acela pe care și-l face rob. Robia e cerută de sclav, nu de stăpân. Între artist și arta sa se însăilează o complicitate și o dependență pe care nimic și nimeni n-o poate desface. Regizorul Alexa Visarion ne spune tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce distrează, amuză, strigă sau atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cărei semnificații depășesc cazul de avariție și de alienare al personajului central, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi scrie Călin Căliman în "Istoria filmului românesc" (op. cit.). Patima lui Dragomir era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și obsedat de iubirea nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reprezintă un argument și un promotor al globalizării violenței. Al doilea argument pentru globalizarea violenței ține de mass-media, în special, de internet. Acestea inundă spațiul familiei cu știri și imagini de o extremă violență. Internetul absoarbe individul făcându-l uneori sclavul unei lumi virtuale, dincolo de orice morală. Așadar nu avem o definiție globală a violenței în vreme ce suntem tot mai expuși la o globalizare a violenței. într-o abordare ecosistemică, așa cum este cea concepută de Bronfenbrenner (1979), violența ar necesita definiții specifice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l astfel și dându-i numele său, atunci copilul putea fi ridicat de oricare trecător. Dacă altcineva decât tatăl lua copilul, exista posibilitatea ca el să fie înfiat de către binefăcătorul său, sau să fie crescut în familie pentru a deveni sclav. Dar abandonul copilului putea servi și ca protest împotriva zeilor sau a unei decizii de Senat. La moartea conducătorului lor Germanicus, mulți romani și-au abandonat copiii în piața centrală a Romei, exprimându-și protestul față de zeii care le luaseră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trimite cu gândul la necesitatea procesului de spiritualizare pe care trebuie să-l traverseze orice om, dar, mai ales, acela pentru care moartea are o scadență apropiată. Aceasta înseamnă ca pacientul să depășească faza în care era doar un umil sclav și cerșetor al propriului său trup în derivă, iar printr-o fisură a realității sale sumbre să poată privi mai sus, ca să deslușească noi înțelesuri. Aici trebuie căutată forța transfiguratoare a bolii și a suferinței, adică prilejul unei metanoia, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în cel mai bun caz, amorali ori „sclavi ai tradiției”. Cercetarea pe teren de mai târziu a ar]țâț falsitatea acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup] cum am menționat deja, etică unei societ]ți de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]