6,897 matches
-
reprezintă mult mai mult decât un cod de legi, pentru că ele cuprind valori, ca și legi, principii etice, ca și reguli, și privesc serviciul divin și puritatea în aceeași măsură ca jurisdicția criminală și statutul personal.” Din punct de vedere sociologic, scopul social al acestui corpus de texte (Mișna) a fost acela de a unifica comunitățile iudaice, de a întări rabinismul și de a asigura un formidabil temei religios, ezoteric, juridic, cultural, etic (re)construcției identității evreiești. Mișna a avut un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Hristos. Drumul simbolizează ascensiunea sa în societate, dar și inițierea pentru a parcurge spiritual calea din societate spre Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgerea acestui traseu inițiatic se face pe baza cunoașterii și asumării fundamentelor ortodoxiei. V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din România funcționează și este organizată pe baza unui statut propriu, elaborat de Sinod, completat sau modificat în acord cu Împrejurările social-politice”. Are un caracter autocefal, adică „nu depinde și nu este subordonată altor forme de organizare religioasă”. Din perspectivă sociologică, organigrama BOR ar fi următoarea: 1) Patriarhia României; 2) mitropoliile; 3) arhiepiscopiile; 4) episcopiile; 5) protopopiatele; 6) parohiile. această organigramă diferențiază BOR de alte Biserici creștine, printre care și Biserica Ortodoxă de Stil vechi. v.9. Biserica Ortodoxă de Stil
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este catolicismul? Din punct de vedere teologic, cuvântul catolic (gr. katholikos) trimite la universalitatea Bisericii. Sensul nu este numai unul geografic. Mai profund, el se referă la vocația creștinismului de a primi toate rasele și culturile. Din punct de vedere sociologic, catolicismul reprezintă un ansamblu de instituții și o mulțime de credincioși legați de roma și de jurisdicția Papei. Ei repre zintă doar o parte a Bisericii lui Hristos, partea cea mai mare din punct de vedere statistic. Prezența VIe a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o scrip tură (text scris). Așadar, islamul recunoaște iudaismul și creștinismul drept mari religii premergătoare. Nu întâmplător, Mahomed vine în succesiunea profeților testamentari și Împlinește scripturile. Într-un anumit sens, coranul este socotit al treilea testament. Din punct de vedere sociologic, jihadul a fost o formă de discriminare pozitivă a minorităților cucerite. cele evreiești și cele creștine au fost protejate în schimbul plății unui tribut. În realitate, „oamenii cărții” erau cetățeni de mâna a doua. Pentru a avea drepturi depline, foarte mulți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
luni erau sfinte. În joc era intervalul temporal sacru numit „tăcerea armelor”. Ramadanul nu este doar perioada postului, ci și luna celebrării coranului. Atunci Profetul repetă ceea ce i-a fost revelat. Există practica veghilor pentru comemorare. Din punct de vedere sociologic, postul din luna ramadan are drept consecință întărirea relațiilor sociale. De ce? Pentru că stilul de viață al comunității este marcat de post, reculegere, rugăciune și adâncirea spiritului de comuniune. Sentimentul apartenenței la o comunitate VIe, dinamică și creativă este intensificat la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sfântă. În jurul unui teritoriu consacrat (hima) se află sanctuarul Kaaba (cub). Este un edificiu fără acoperiș, având încrustat într-unul dintre unghiurile sale Piatra Neagră, socotită a fi de origine divină. Stăpânul pietrei este allah însuși. Din punct de vedere sociologic, sacralitatea sanctuarului Kaaba atrAge periodic foarte mulți credincioși musulmani. Prin urmare, activitățile de tip comercial au înflorit din plin. Se vând și se cumpără produse specifice. Astăzi, multe firme și societăți comerciale au reprezentanțe în zonă. Acumularea de bogăție la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ipostaze sociale și culturale ale budismului indiferent de numărul credincioșilor anunțat periodic de statistici, budismul continuă să fie „a patra religie ca mărime din lume”. Pe primele trei locuri, în ordine, se mențin creștinismul, islamul și hinduismul. Cercetările istorice și sociologice relevă existența mai multor forme de budism. Ele sunt clasificate după criteriul apartenenței la o zonă geografică sau istorică bine precizată. Iată câteva dintre acestea: * Budismul tibetan și chinez. A fost și el victima politicii de opresiune în urma preluării conducerii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a fost timp de mai multe secole șeful bisericii mongole. Avea o autoritate mai mare decât cea a lui Dalai Lama. * Hīnayăna, în păli Theravăda, cuprinde astăzi zone ca Sri Lanka (ceylonul), Birmania, Thailanda, Laos, Cambodgia și anumite districte din Bangladesh. Sociologic, aici templul satului este instituția care asigura educația elementară a populației laice. Învățătorul este un călugăr care socializează cu toți ceilalți. * Budismul din Asia de Sud-Est. Este întâlnit în indonezia, unde a fost dislocat de islam. În Birmania, laos, cambodgia și VIetnam
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unor vieți umane. Prin urmare, este acceptată. Sinuciderea și eutanAsia voluntară sunt privite „prin prisma efectelor negative asupra karmei individuale și, implicit, a efectelor acesteia asupra următoarei reîncarnări”. Așadar, cele două practici sunt respinse și descurajate. Din punct de vedere sociologic, putem susține cu argumente consistente implicarea socială a budismului. Un exemplu ar fi alcătuirea în 1989 a Rețelei Budiștilor Implicați Social de către un laic budist din Thailanda. Mai există și organizația Amida Trust din anglia. Ambele Îi susțin pe cei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
temple, de spitale, donații și diverse așezăminte”. La limită, asemenea protestanților creștini din primele generații, laicii jaina pot să-și asume o „asceză intramundană” deosebit de respectată. În concluzie, comunitatea jaina este una deosebit de unită și solidară. Din punct de vedere sociologic, Michel Hulin observă o trăsătură specifică a acestei comunități hinduse. Este vorba despre existența unei distanțe sociale mici între călugări și laici. În aceste condiții, acceptarea necondiționată a principiului nonviolenței i-a condus pe credincioșii jaina la abandonarea îndeletnicirilor agricole
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
un stil de viață foarte bine adaptat atât vieții laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă și spirituală - au și „rolul de a întări relațiile sociale din interiorul comunității”. Sociologic, jainiștii sunt mai aproape de spiritul castei vaisya din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
manifestări omniprezente ale sacrului”. Indiferent ce au fost la origine - forțe ale naturii, strămoși venerați sau simple concepte -, spiritele kami nu aveau sanctuare. „Teritoriul lor nu este marcat decât atunci când se celebrează rituri în onoarea lor.” Din punct de vedere sociologic, știm că „fiecare grup uman structurat poseda propriul său kami”. Cu timpul, după unificarea imperiului, se impune dominanța unui kami al Împăratului. Sanctuarul șintoist „este lăcașul unui kami legat de un colț anume de natură: un munte, o pădure, o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
versiunile religiilor tradiționale. Specificul New Age ar consta, între altele, și în existența unei „oarecare structuri a aderenților în absența clerului, a locurilor de închinare, a unei scripturi sau dogme”. adepții mișcării New Age ar fi, din punct de vedere sociologic, mai mult de gen feminin. De ce? Pentru că se respectă și se cultivă în mod special sacrul feminin și lipsește autoritatea exclusiv masculină. Există în New Age și un „cult” special al „baby boomers”, adică „oameni născuți la sfârșitul anilor ’40
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și o altă cale spre Dumnezeu, în afara religiei organizate”. De exemplu, un sondaj de opinie realizat de BBC în Marea Britanie în iulie 2000 confirma acest fapt: „spiritualii” au obținut 32%, „religioșii” 28%, „nereligioșii” 22%, „agnosticii” 10%, iar „ateii” 8% . Cercetările sociologice de teren efectuate ulterior anului 2000 vin și ele să susțină această tendință de creștere a numărului subiecților care se declară „spirituali”. Trebuie însă menționat un fapt foarte important. Nu toți „spiritualii” devin prozeliți New Age. Mai mult, a fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cursul istoriei a societăților secrete. Ele au făcut și fac cu putință relația omului cu absolutul prin intermediul unor căi ezoterice de cunoaștere. Acestea - spre deosebire de căile exoterice - se adresează unui grup special de aleși și de privilegiați în raport cu mulțimile. În termeni sociologici, societățile secrete - cu doctrinele lor ezoterice de mântuire/eliberare - au un caracter elitist. „Elitist, deoarece adepții sunt puțin numeroși, considerându-se o mână de aleși cărora le este rezervată adevărata mântuire.” acest conclav de bărbați și (uneori) femei dețin doctrine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
adepții sunt puțin numeroși, considerându-se o mână de aleși cărora le este rezervată adevărata mântuire.” acest conclav de bărbați și (uneori) femei dețin doctrine oculte și practică ritualuri stranii, niciodată accesibile „ignoranților”, „muritorilor de rând” sau „profanilor”. Din perspectivă sociologică, elementul central al tuturor societăților secrete este chiar secretul. „El este liantul, chiar fundamentul lor: fără el, favoarea contactului privilegiat cu divinitatea dispare, iar adepții au soarta comună a muritorilor.” Remarcăm importanța specială pe care membrii acestor socie tăți o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lucrării Iașii de odinioară, „cea dintâi lojă masonică ar fi fost întemeiată la Iași în anul 1735, sub domnia prințului fanariot Constantin Mavrocordat”. Abia după 1825 avem o situație documentată a lojilor masonice de pe teritoriul românesc. Din punct de vedere sociologic, categoriile profesionale reprezentate în lojile masonice românești erau: medicii (25-30%), apoi profesorii. „În speță, medicii și profesorii, la un loc, depășesc jumătate din efectivele lojilor românești.” În 1918, masonii români au luat parte la edificarea României Mari. Se vor implica
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
siguranță. Dacă moare este pentru binele său, dacă ucide e pentru Hristos”. iată o expresie a ideologiei războiului sfânt. Ordinul Templierilor beneficiază de mari privilegii acordate de Papă. XVII.2. Structura socială și stilul de viață specifice Ordinului Templierilor literatura sociologică de specialitate referitoare la societățile secrete și, în mod special, la Ordinul Templierilor prezintă următoarea structurare socială a acestei congregații sacre: a) Marele Maestru (din secolul al XIII-lea), ales pe viață; b) cavalerii. Ei reprezentau cele nouă provincii; c
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și ritmare a respirației cu dansuri frenetice, practici șintoiste de servire a ceaiului și muzică contemporană. În concluzie, șamanismul actual de tip comercial este cu totul altceva decât ceea ce „făcea, în anii ’50, aldous Huxley grație mescalinei”. cum se explică sociologic succesul acestor practici neoșamanice? conform antropologului francez claude rivière, o parte a societății occidentale actuale, „pierzându-și credința în sacrul instituționalizat de bisericile creștine, încearcă să regăsească sacrul prin alte mijloace: divinație și vindecare, asceză, călătorie în lumea spiritelor aliate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
negre; d) imnurile sunt cântate în sens invers; e) ritualul este celebrat de un preot răspopit. De fiecare dată când numele lui Dumnezeu sau al lui IIsus trebuie proslăvite, se scuipă pe cruce. XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică O analiză sociologică foarte utilă asupra satanismului a fost realizată la noi de Mircea chiorean și cristina Gavriluță. Conform lui M. Chiorean, sataniștii români au ca locuri predi lecte de adunare cimitirele, bisericile vechi, părăsite, locurile pustii, dărâmă turile unor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sunt cântate în sens invers; e) ritualul este celebrat de un preot răspopit. De fiecare dată când numele lui Dumnezeu sau al lui IIsus trebuie proslăvite, se scuipă pe cruce. XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică O analiză sociologică foarte utilă asupra satanismului a fost realizată la noi de Mircea chiorean și cristina Gavriluță. Conform lui M. Chiorean, sataniștii români au ca locuri predi lecte de adunare cimitirele, bisericile vechi, părăsite, locurile pustii, dărâmă turile unor vechi locuințe. Până
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
închinători la cele 33 de spirite galactice”. La Botoșani exista organizația moderată numită „ucenicii Satanei”. În municipiul Iași, scrie Mircea Chiorean, „practicile satanice au atins proporții îngrijorătoare”. Ele presupuneau automutilări, libertinaj sexual total și alte perversiuni. cine sunt sataniștii români? Sociologic, ei sunt în special elevi și studenți, cu vârste cuprinse între 12 și 25 de ani. Sunt atrași și mai apoi fascinați de practicile satanice prin mijlocirea proastei înțelegeri a muzicii hard-rock și heavy metal, prin consumul de băuturi alcoolice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Satan” și să fie numiți „lideri locali”. Dincolo de aceste considerații legate de satanism, de căile pătrunderii lui în România, de practicile satanice din spațiile urbane românești și de gradele inițierii, tema ca atare poate fi obiectul unor studii și cercetări sociologice mai mult decât interesante. Capitolul XXI Alchimia XXI.1. Ce (nu) este alchimia? așa cum arăta Serge Hutin, alchimia derivă din latinescul alchemia, amestec de substanțe ce acționează unele asupra altora. Alchimistul amesteca minereuri și adăuga diverse substanțe, dar „urmărind «desăvârșirea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
VIului din neviu, ci o transmutație a vieții din minerale într-o formă cvasiumană de viață” în ipostaze noi, actuale, anumite idei și simboluri alchimice se regăsesc în știința contemporană. Nu este vorba doar despre chimie. Din punct de vedere sociologic, alchimiștii au constituit un grup inițiatic și (conform unor autori) o societate secretă specială. Sentimentul apartenenței la un conclav inițiatic, alături de alte veritabile elite, era dublat de o solidaritate socială temeinică, profundă. Ideea de secret a fost capitală în asigurarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]