6,992 matches
-
prin punerea �n act a institu?iilor ?i a organismelor contractuale, societ??ile moderne ar �nceta s? mai fie supuse doar necesit??ilor naturii; prin socializare conținu?, ele ar deveni, �n fiecare zi tot mai mult, sensibile la libertate ?i spiritualitate. Emfaza stilului este incontestabil?, dar nu trebuie s? ne oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acela de a trăi Evanghelia până a se contopi cu Cristos. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6), sau „Cuvintele ce vi le-am spus sunt spirit, sunt viață” (In. 6, 63), sunt cheia de boltă a construcției spiritualității franciscane. Sărăcuțul are un respect mistic pentru orice cuvânt, deoarece acesta reprezintă o realitate, ca oricare alta, care creează viață și spirit. Un cuvânt spus sau scris, nu-l mai poți retrage, el există și are forță, ca în această
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui nu acceptă cele ale Duhului lui Dumnezeu (1Cor. 2, 24) ...De asemenea, și manuscrisele ce conțin numele și cuvintele Domnului, oriunde s-ar găsi în locuri neîngrijite, să fie luate și așezate la loc de cinste”. 6. Tezaur de spiritualitate franciscană „Francisc de Assisi a fost într-adevăr un al doilea Cristos, sau pentru a spune mai bine, o perfectă oglindă a lui Cristos... după Isus el este omul care avut conștiința cea mai limpede, naivitatea cea mai absolută a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează. Din spiritualitatea franciscană fac parte sfințenia, artele, literatura spirituală, apostolatul, misiunile, religia populară, teologia, caritatea și angajamentul social, precum și politica de pace. Această spiritualitate este mai mult afectivă decât intelectuală și impune o reînnoire a conștiințelor, „o eliberare din noi înșine” și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează. Din spiritualitatea franciscană fac parte sfințenia, artele, literatura spirituală, apostolatul, misiunile, religia populară, teologia, caritatea și angajamentul social, precum și politica de pace. Această spiritualitate este mai mult afectivă decât intelectuală și impune o reînnoire a conștiințelor, „o eliberare din noi înșine” și din închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și frații s-au oferit cu inspirație, lumii întregi, dar în sfânta lor spiritualitate ei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Această spiritualitate este mai mult afectivă decât intelectuală și impune o reînnoire a conștiințelor, „o eliberare din noi înșine” și din închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și frații s-au oferit cu inspirație, lumii întregi, dar în sfânta lor spiritualitate ei nu s-au lăsat nici o clipă conduși de nimeni, în afară de Cristos. Martiri franciscani au existat încă din timpul vieții Sărăcuțului, dar mai ales în timpul Reformei (sec. XVI), și mai târziu, în timpul Revoluției Franceze (sec. XVIII) numeroși alții au fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii spirituale, a teologiei și misticii franciscane. Toate formele de sfințenie îl au ca model pe Cristos, în trăirea suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii, surâsul, concordia, optimismul, i-au însoțit mereu pe franciscani, mai ales în apostolat și în misiuni. Rugăciunile sunt aproape permanente în viața spirituală a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să o păstrezi pentru mine, căci eu sunt un tâlhar al comorii Tale”. Și mai spunea: „Doamne ia-mi binele Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noi suntem jonglerii lui Dumnezeu” care, în ritm de dans și în acompaniament de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo unde există franciscani, există și marea poezie. Spiritualitatea franciscană și-a pus amprenta și asupra celorlalte arte. Dante, înseninat de contemplațiile teologice ale Sf. Bonaventura, vede în Paradis cum iubirea divină „mișcă Soarele și stelele”. Câtă frumusețe și ce poezie înaltă exprimă relația „înflăcărată” cu Clara, o altă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și obișnuia să cânte, plin de înflăcărare, înainte de predică, în timpul predicii și după. Julien de Spiro a compus muzică liturgică atât pentru Sf. Francisc cât și pentru Sf. Anton de Padova. În Assisi și Padova există o tradiție muzicală a spiritualității franciscane. Compozitorul franciscan Claude Osterne a creat sublima Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio a compus multe oratorii în stil franciscan. Spiritualitatea franciscană s-a exprimat și prin numeroasele devoțiuni, dintre care multe au devenit solemnități. Sf. Toma a definit devoțiunile ca acte de cult prin care omul își exprimă iubirea și recunoștința față de Dumnezeu. Începând cu saluturile „Lăudat fie Isus!”, „Pace
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu pentru formarea misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
excepțională a lui Duns Scotus, Alexandre de Halès, Sf. Bonaventura, Roger Bacon, Henri de Herbe, Lucas Wadding. După cuvintele sfinte ale lui Francisc: numai „Cristos singur îl îndestulează pe om!” împreună cu harul și credința s-a făurit un tezaur de spiritualitate impresionant. În sec XVIII a apărut Academia Clementină din Paris a Capucinilor. Spre sfârșitul secolului XIX Bernardin de Portogruaro și Fidel Fanna au începu editarea critică a operelor Sf. Bonaventura. A reînviat o mișcare de reîntoarcere la autoperfecționare intelectuală pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
secolului. La Napoli s-a deschis Academia de Știință și Religie și Școala de Caritate, accesibile credincioșilor și laicilor. S-a dezvoltat simțitor și istoriografia franciscană. În a doua jumătate a secolului XX a fost creat la Roma Institutul de Spiritualitate Franciscană. Activitățile caritative și sociale au fost îndreptate cu prioritate spre eradicarea sărăciei, ridicarea nivelului de instrucție și educație. În perioadele marilor epidemii, și, mai recent, a catastrofelor naturale, frații minori au fost mereu prezenți. Încă din 1662 P. Maurice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dogma Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului, iar în 1910 Papa Pius al X-lea a declarat pe 8 septembrie Sfânta Naștere a Mariei, Regina franciscanilor minori, iar Papa Pius al XI-lea în 1925 a declarat sărbătoarea „Cristos Rege”. În spiritualitatea franciscană se regăsesc într-un fel sau altul, aproape toate conștiințele lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-a lungul timpului „Cine nu își cunoaște istoria, nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost reparată orga, în 1900 a fost zugrăvită biserica și au fost făcute vitraliile. În timpul păstoririi comunității catolice din Ploiești de către părintele Julius Hering, timp de paisprezece ani, a fost o perioadă de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă a fost foarte bine organizată, ca și școala subvenționată de societatea „Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al XIII-lea, a promulgat la 30 mai 1884 constituția „Misericors Dei Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acea strălucire ce vine din interior; avea o finețe subtilă, ce emana din toată ființa lui, însemn al Spiritelor superioare. Avea toate darurile Sfântului Duh: iubire, bunătate, blândețe, pace, cumpătare, răbdare, și, mai ales, fidelitate. Un mare caracter și o spiritualitate puternică prin care s-a impus ca mentor în fața studenților și a poporului de credincioși. O inteligență sclipitoare, o putere de muncă uriașă și o disciplină de fier i-au condus programul de viață. A fascinat generații întregi de preoți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Criticul I.M. Rașcu remarca: „aici am cunoscut vârsta științifică și puterea de muncă a lui Durcovici”. Păstorul și-a îndeplinit misiunea, printr-o dăruire totală pentru Dumnezeu și pentru Biserică în cele trei direcții spirituale: formarea laicilor întru credință și spiritualitate, educarea familiilor, a copiilor, a tineretului, și, mai ales, ridicarea nivelului spiritual al preoților; a accentuat asupra demnității preoției catolice: rolul ei este ca și cel al lui Cristos: să-i slujească pe toți oamenii. Parohul de atunci din Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a stabilit la Poiana Micului, până în anii 1970-1971 (după informațiile de la părinții mei și din corespondența familiei). S-a retras pensionar la Mărgineni, unde s-a stins din viață în 1979. „Credința fără fapte este moartă” (Iac. 2, 26) Spiritualitatea se reflectă în stilul de viață al oamenilor și invers. Biserica este cartea de vizită a unei localități, iar preotul artizanul care o desăvârșește. Comuna Săbăoani, cea mai mare din Moldova, cu rădăcini adânci în istorie (cu biserica de piatră
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
astăzi. Cât privește activitatea și zarva nejustificată a nunțiului Marmaggi, din cauza căruia R. Netzhammer a trebuit „să se rupă cu greu” din locurile atât de dragi ale sufletului său, nimeni nu își mai aduce aminte. Concluzii 1. Franciscanismul prin puterea spiritualității sale dă sens vieților noastre și reprezintă, și în secolul XXI, o călăuză sigură de viață, în care se regăsesc teologii, filosofii, budiștii zen, ecologiștii, mass-media, într-un cuvânt umanitatea 2. Sfântul Francisc rămâne un ideal de viață atât la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rușinea și dezgustul de sine, este percepută ca un rău necesar, o descărcare. Și apoi, ce importanță are că bărbații se compromit! În societatea secolului al XIX-lea, cu precădere burgheză, bărbatul are alt rol decât acela de apărător al spiritualității. De la el se așteaptă să aibă succes în meseria pe care o practică, să asigure conservarea patrimoniului său ori a rangului pe care-l deține. Este judecat pe baza calităților sale intelectuale, a poziției sociale și avutului, nu a virtuții
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Gish, care dezarmează cu puritatea lor, cu ochii lor imenși și încrezători. Cu toate acestea, treptat-treptat stereotipul binar începe să se destrame. Polii senzual și spiritual ai femeii, odinioară diametral opuși, încep să se contopească. Idealului îngerului diafan, aureolat de spiritualitate care domina în perioada Belle Époque îi succede modelul "puștoaicei erotice", deopotrivă inocentă și seducătoare. Imediat după război, realizatorul de filme Cecil B. De Mille lansează la Hollywood tipul fetei atrăgătoare și nostime, care triumfă în comediile americane ale lui
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și William Burroughs. Căci aceștia recuză deja toate valorile Americii profunde. Ei născocesc și experimentează o adevărată "contra-cultură". Prin opera lor și prin viața lor sincopată, prin iubirile lor zbuciumate, ei fac apologia hoinăritului "pe drum"167, a eșecului, a spiritualității budiste, a drogurilor și tulburării simțurilor și, bineînțeles, a dezinhibării sexuale. Ei imprimă Americii un nou ritm, un alt beat, un alt puls. 1950-1965: O COARDĂ PREA ÎNTINSĂ Începând din anii '50, aceste contradicții se fac simțite și în societatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de case memoriale precum Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Sadoveanu, Vila Sonet,Casa Otilia Cazimir, Casa Topârceanu, Casa Kogălniceanu și nu în ultimul rând Biblioteca Universității „M.Eminescu”. Bijuteriile Orașului au fost și au rămas bisericile și mânăstirile, oază de spiritualitate creștină, unel e, precum Sf. Neculai Domnesc, cu o vechime de peste 500 de ani, dar și cunoscutele mânăstiri de la Golia, Frumoasa , Galata, Cetățuia, Bârnova, Hlincea, bisericile - începând cu Catedrala mitropolitană și continuând cu cele 46 l a număr, dintre care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]