6,060 matches
-
alte rituri solemne care, de asemenea, aveau loc la nouă ani, cum ar fi sărbătoarea de la Delfi. Nu cunoaștem modul În care aceste jertfe erau Împlinite sub aspect ritual; existau, desigur, ritualuri foarte precise, lucru dovedit de două versuri din strofa 144 din Hávamál: Știi cum se face rugăciunea? Știi cum se aduce jertfă? Știi cum se aduc ofrande? Știi cum se sacrifică? (trad după Mastrelli, 1951). Dacă nu ar fi existat reguli precise pentru rugăciune, jertfă, ofrandă, sacrificiu, aceste versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mână/ În vraja nopților cu lună./ Și-a mă numi poet, artist/ Sau dramaturg, sau ziarist/ Ar fi... s-o faceți prea de oaie./ Eu sunt: măturătorul de gunoaie” (Adevărata mea meserie). SCRIERI: De inimă albastră, pref. autorului, București, 1899; Strofe și apostrofe, București, 1900; Ahturi și ofuri, pref. Anton Bacalbașa, București, 1901; Eu râd, tu râzi, el râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
istorice - să descrie Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A fost o activitate În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Poetical Works, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1085 → 2001: traduction en anglais du drame Zalmoxis, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1086 → 2002 : traduction en anglais de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), Éditions de l'Université " Lucian Blaga " de Sibiu, Sibiu 1087 → 2012 : traduction en bulgare du recueil Poemele luminii, parue aux Éditions Avangardprint de Bulgarie 1088 * La liste des œuvres de Blaga qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de 1965, l'autre de 1979). Îl y a bien sûr d'autres traductions isolées, parues après 1989 sur le territoire roumain, comme la traduction en italien qui émane de Viorica Bălteanu, publiée à Timișoara en 1995, ou le recueil Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years) traduit par Dumitru Cicoi-Pop et publié à Sibiu en 2002. Deux traductions inédites des poèmes de Blaga ont été réalisées en aroumain. Malheureusement, leș traductions publiées dans d'autres pays que la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
translation by Brenda Walker and Stelian Apostolescu, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001. BLAGA, Lucian, Zalmoxis: Obscure păgân, introduction by Keith Hitchins, translation by Doris Plantus-Runey, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001. BLAGA, Lucian, Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), traduit par Dumitru Cicoi-Pop, préface par Ștefan Augustin Doinaș, postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд. Авангардпринт, България), poèmes et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001, 400 p. 1086 V. Lucian Blaga, Zalmoxis : Obscure păgân, introduction by Keith Hitchins, translation by Doris Plantus-Runey, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001, 120 p. 1087 V. Lucian Blaga, Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), traduit par Dumitru Cicoi-Pop, préface par Ștefan Augustin Doinaș, postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002, 123 p. 1088 V. Lucian Blaga, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetice cu criteriu formal, acompaniamentul de liră. De abia În epoca modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum ar fi: versul, strofa, ritmul sau rima. In literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere Între genul liric si poezie, existând și opere lirice În proză. Mai mult chiar, În cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul, așa cum există
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tendință de renunțare la regulile de versificație. Speciile genului liric sunt: Elegia este un poem liric cu un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații ori chemări. Imnul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații ori chemări. Imnul este un cântec de preamărire a divinității, conține
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
respectarea regulilor referitoare la ritm, rimă și măsură. Acesta este versul clasic. In afara acestui tip de vers, mai există: a) versul liber, un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vers, mai există: a) versul liber, un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante ale versificației clasice. De regulă, Într-o poezie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rima variată sau amestecată apare, deseori, În fabule, unde poeții recurg la Îmbinarea diverselor tipuri de rimă. Pentru mulți poeți, rima este sinonimă cu poezia, fiindcă rima, combinată cu ritmul, este cea care dă muzicalitate poeziei. Rima grupează versurile În strofe, indicând și sfârșitul versurilor. De cele mai multe ori, cuvântul - rimă este și cel mai important din versul repsectiv. Dupa silaba accentuată din rimă, aceasta poate fi simplă sau complexă. Rima simplă poate fi masculină, atunci când accentul cade pe ultima silaba, sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]