6,151 matches
-
eseuri filozofice în reviste din țară și străinătate. A obținut numeroase recunoștințe a muncii sale, printre care Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași - Pentru promovarea culturii românești în spațiul cultural hispano-american (2009) ; Premiul „Eminescu” și medalia „Teiul de Argint” - acordate de Editură Geea, pentru activitatea în domeniul traducerilor (2013), distins cu premii pentru traducerea în Orașe , Craiova, Botoșani, Suceava, Vaslui, Iași și Chișinău (Republică Moldova), etc. A participat la numeroase întâlniri și festivaluri de poezia în țară
Mario Castro Navarrete () [Corola-website/Science/336481_a_337810]
-
în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
prepară într-o cratiță mică un așa numit „gastrique”, în care oțetul, apa, cu sare și piper, se reduce la jumătate. Apoi se răcorește. În continuare se amestecă gălbenușurile și două linguri de apă rece, care se bat cu un tei spumoase, încălzindu-le la foc potrivit pe baie de apă, până ce capătă o consistență cremoasă. Atunci untul rece se adaugă la rând în bucățele mici sau topit (en pommade) în picături. Unt nou se adaugă întotdeauna abia după ce cel anterior
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]
-
simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este foarte răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord și crește în grupuri, dezvoltându-se în primul rând în păduri de foioase (mai ales sub fagi, dar de asemenea sub stejari și tei), uneori în păduri mixte cu conifere, care se bucură de soluri grele, calcaroase, argiloase și foarte umede. Începând în august, sezonul important al apariției este de la mijlocul lunii septembrie până toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger. În anul 1753
Trâmbița morților () [Corola-website/Science/335164_a_336493]
-
nervoase. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din aprlie până în noiembrie în păduri foioase mai ales sub fagi, dar și sub (stejari, sau tei), prin parcuri, chiar și câteodată în livezi, mereu pe soluri calcaroase sau cel puțin neutrale. Preotul și faimosul micolog italian Giacomo Bresadola (1847-1929) l-a denumit după micologul, preparatorul și farmacistul francez Narcisse Théophile Patouillard (1854-1926) "Inocybe patouillardi", nume de
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
multe persoane, fiecare urmărind un anumit subiect. Astfel, ofițerul Dumitrescu vrea să afle informații despre dispariția aviatorului Darvari și este iritat că bătrânul îi relatează alte povești; cercetările sale duc la descoperirea faptului că maiorul Borza fusese bătăuș în cartierul Tei și agent al Siguranței, iar impostorul este demascat. Subsecretarul de stat Economu și ministrul Anca Vogel sunt interesați de relatările lui Fărâmă despre uriașa Oana și căsătoria ei cu un profesor estonian. Interesele celor doi par a nu fi pur
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
pentru a predica evanghelia în aceste locuri. Magnus a ajuns în anul 1157 pe valea râului Salza din partea de nord a Stiriei (la 143 km nord de Graz), construind o capelă în care a amplasat o statuie din lemn de tei a Fecioarei Maria, pe care o sculptase el însuși. Localitatea a primit numele de Mariazell care se traduce „Maria în celulă”. În 1266 a fost ridicat un altar dedicat Sfintei Fecioare Maria. În anul 1344 localitatea Mariazell a fost ridicată
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
papa Benedict al XVI-lea. Capela Harului („Gnadenkapelle”) formează partea veche a clădirii și se află pe locul primei chilii. Aici se află statuia Sfintei Fecioare Maria numită „Magna Mater Austriae” (Mama cea Mare a Austriei), construită din lemn din tei și înaltă de 48 cm. Statueta este îmbrăcată într-un veșmânt împodobit cu obiecte de argint și alte materiale prețioase, fiind cel mai venerat obiect al bazilicii. Pelerinii au început să meargă către sanctuarul marian încă din secolul al XII
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
scaun Prea Sfinția Sa chir Neofit, luând săvârșire cu sfințirea ei în anul de Mântuitorul nostru Iisus Hristos leat 1841”. Așezată în partea de răsărit a comunei, biserica impresionează prin grandoare și măreție. Arhitectura, bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea din Catedrala Episcopiei Buzăului. Valoarea artistică a catapeteasmei a fost apreciată de mari cunoscători ai artelor
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
Iași, unde a fost profesor în cadrul Facultății de Biologie-Geografie, Leocov a influențat proiecte majore de amenajare peisagistică și de infrastructură urbană, precum regularizarea râului Bahlui, păstrarea aliniamentelor originale de arbori în cartierul Copou, sau a doua tratare cu succes a Teiului lui Eminescu. În timpul directoratului său, Grădina Botanică din Iași a devenit o instituție universitară importantă din România. s-a născut într-o familie extrem de modestă, în satul Prelipca, comuna Salcea, județul Suceava. Botanistul își aduce aminte că în casa părintească
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
în memoria Iașiului ca una dintre personalitățile academice din perioada comunistă care a îndrăznit să conteste și, deseori, să oprească brutalitățile ecologice ale procesului de sistematizare urbană. De exemplu, în anii '80, primarul Eugen Nechifor intenționa să taie sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor, însă a fost convins de botanist să modifice proiectul: ""Era vorba de bucata de Copou de la regiment la Agronomie. I-am explicat că teii nu trebuie tăiați pentru că Iașiul este un oraș al
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]