6,621 matches
-
Simultan, se desfășoară coregrafia maselor: intrarea grupurilor în locurile prevăzute, unul după altul, fiecare cu personalitatea sa, cu semnele lui distinctive. Totul se întîmplă în felul zilei de Întîi Mai la Bastilia, de pildă, cînd toate razele umane converg către tribuna situată într-o parte a pieței care îi închide pe toți într-o vastă tramă de amintiri comune. Coregrafia maselor, alături de muzica ce salută venirea fiecărui grup (delegația unui oraș, sindicat, partid, personaj) urmează o curbă crescătoare. Punctul culminant este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conducătorul. Ele sînt independente de variațiile de mediu fizic, de stimulările imediate de la individ la individ. Ele își împart timpul după cum le convine calendarul sesiunilor parlamentare, al sărbătorilor naționale sau religioase și spațiul de asemenea locul reuniunilor, amplasarea tribunalelor, a tribunelor etc. printr-o reglementare adecvată. Se pot stabili și diferențe instructive între cele două categorii de mulțimi. Cea mai importantă dintre toate, cea care ne face să spunem că unele sînt naturale iar celelalte, artificiale, este capacitatea de imitare a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îi găsești pretutindeni, în locurile publice, dar și în locuințe. Dacă nu cumva se bucură de privilegiul extraordinar de a putea face un chip chiar din trupul mulțimii, cum s-a întîmplat în Piața Roșie din Pekin, cînd Mao, de la tribună, și-a putut vedea chipul desenat de cei aflați acolo. Cînd mirajul se înfăptuiește, indivizii, strînși din toate părțile în oglinda șefului, pierd uzajul gîndirii critice. Liderul avînd știința de a deveni idol se bucură de suveranitatea absolută a oamenilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ilici Lenin, este cunoscută". Fapt confirmat de toate mărturiile: vorbea fără ostentație, trăia sobru și se comporta extrem de civilizat. Troțki ne relatează că la manifestațiile de masă, după terminarea discursului, "Lenin și-a strîns pe loc notițele și părăsește imediat tribuna pentru a scăpa de inevitabil. Strigătele și aplauzele se înmulțesc, iar tumultul crește în valuri care vin unul după altul". Nimic asemănător la urmașii lui care s-au făcut și se mai fac aplaudați la comandă. Cînd se referă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiul Victoriei Savu (n. Iscrulescu), profesoară, și al lui Dumitru Savu, medic. Urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Călimănești (1961-1973) și cursurile Facultății de Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei (1982; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
vremea studenției, ca membru al societății România jună din Viena, el înțelege de ce este util să fie sprijinită pătrunderea în Transilvania a mai noii orientări literare junimiste. Publică, din 1879, în „Albina Carpaților”, „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Poporul”, „Școala și familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Rândunica”, uneori semnând și cu pseudonimul I. C. Frunză. În nuvele, povestiri, schițe P. se străduiește - într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Poporul”, „Școala și familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Rândunica”, uneori semnând și cu pseudonimul I. C. Frunză. În nuvele, povestiri, schițe P. se străduiește - într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
A. își face studiile școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
unde debutase în 1933 cu versuri, la „Klingsor”, la „Brașovul literar”, „Viața literară”, „Abecedar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează în 1951, la Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureșanu” și revista „Înșir’te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
este cestiunea, aici se reclamă patriotismul, aici se reclamă prudența, aici se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din Imperiul Otoman și că oastea otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morți? Nu, domnilor căci morților nimeni nu le poate ajuta; nimeni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
în toamna aceluiași an. Îndată după sfârșitul prematur, scrierile lui P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un timbru ceva mai personal cu deosebire în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite de o recomandare a lui Victor Felea, iar editorial cu volumul Nisipuri cu pelerini, apărut în 1991. Mai e prezent în „Steaua”, „Echinox”, „Identitate” (Cluj-Napoca), „Rostirea românească” (Sibiu), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca) ș.a. Poezia lui Ț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
mator, a fost introdusă de compania americană General Electric la începutul deceniului al șaselea, fiind numită conceptul de marketing (Dick Berry, 1998). Prin urmare, într-un mediu concurențial, nu pot avea succes decât producătorii care înțeleg că obiectivul consumatorului<footnote Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 25/1997, Imprimeria Coresi, București, p. 10. footnote> este acela de a atinge cel mai ridicat nivel de utilitate pe care îl poate obține în funcție de preferințele, dar și de posibilitățile sale, care sunt limitate. O
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ceas, o carte sau un buchet de flori pentru a le oferi cadou altor persoane. Prin urmare, consumatorul individual este fie beneficiarul bunurilor cumpărate, fie responsabil pentru modul cum produsele respective satisfac nevoile celor care le folosesc. Consumatorii organizaționali<footnote Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 14/1998, Imprimeria Coresi, București, p. 13. footnote> sunt persoane care cumpără produse sau servicii nu pentru uzul propriu, ci în numele organizației pentru care lucrează, fie că este vorba despre o întreprindere producătoare, o organizație
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de utilizare a bunurilor și serviciilor, consumul urmărește atât satisfacerea directă a nevoilor populației, cât și influențe asupra producției, asupra gradului de utilizare a factorilor de producție sau asupra echilibrului și dinamicii economice.<footnote C. Petcu, „Consumul - stimulator al dezvoltării”, Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 50/2000, Imprimeria Coresi, București p. 29. footnote> Prezentând rolul stimulator al consumului asupra producției trebuie, evident, subliniată și influența producției, prin oferta de bunuri materiale și servicii asupra consumului. La rândul său, producția creează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
1999, Dicționar de marketing și de afaceri, București, Editura Economică Olaru, S.D., Soare, C.R., 2001, Marketing - teorie și aplicații, București, Editura Lumina Lex Patriche, D., 1993, Economie comercială, București, Institutul Național „Virgil Madgearu” Petcu, C., 2000, „Consumul - stimulator al dezvoltării”, Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 50, București, Imprimeria Coresi Plăiaș, I., 1997, Comportamentul consumatorului, Deva, Editura Intelcredo Pohoață, I., 1992, „Consumul și consumatorul”, Economie politică, vol. 2, Galați, Editura Porto-Franco, pp. 62-63 Popescu Neveanu, P., 1978, Dicționar de psihologie, București
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur”. Debutează cu versuri în 1965, în „Gazeta literară”, colaborând și la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc”, „Lettre internationale” ș.a. A fost căsătorită cu poetul George Almosnino. Majoritatea poeziilor din cartea de debut, Vina nu e a mea (1968), ca și din cea următoare, Captivitatea cercului (1970), deși scrise în vers alb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
ceea ce au făcut). Judoka sunt așezați astfel încât spațiul disponibil să fie folosit în mod eficient și să permită observarea tuturor de către profesor. Este important să se păstreze o distanță de siguranță fată de obstacolele dure sau periculoase (bănci, scări fixe, tribune etc.). Profesorul trebuie să aibă vizibilitate asupra spațiului de joc având rol și de arbitru. Antrenorul trebuie să combată tendința unor copii de a obține victoria cu orice preț, nesocotind regulile stabilite. El trebuie să preîntâmpine manifestările brutale, să sancționeze
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
și dramaturgi ieșeni scrie Florin Faifer. Sunt comemorați în texte omagiale Ion Irimescu, Ion Apetroaie, Vasile Popovici, Ion Neagoe, arhitectul și pictorul Alexandru Clavel și scriitorul englez Aldous Huxley (Rodica Dimitriu, Gânduri despre Aldous Huxley). Rubricile „Artă plastică”, „Viața cărților”, „Tribuna școlară”, „Lumea copiilor” și „Pe-un picior de plai”oferă informații despre evenimente culturale, literare și didactice curente ș.a. Alți colaboratori: Dimitrie Costea, Dan Hatmanu, Ionel Oancea, Alexandru Radu, Leonida Maniu, Maria Platon, Gheorghe Macarie, Ștefan S. Gorovei, Virgil Cuțitaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în gazetărie, semnând articole cu caracter naționalist în ,,Tribuna” (Arad) și ,,Lupta” (Budapesta), pentru care va fi întemnițat la Seghedin (1908-1909). La ieșirea din închisoare încearcă să își facă o carieră comercială, dar optează din nou pentru ziaristică. Persecuția autorităților îl obligă, în 1913, să treacă munții și să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
preponderent epocii vechi și premoderne, în spiritul unei elaborări caracterizate prin rigoarea investigației și elevația scriiturii. Colaborează cu versuri, articole, eseuri și studii la ,,Cronica”, ,,Iașul literar”, ,,Convorbiri literare”, ,,Symposion”, ,,Anuar de lingvistică și istorie literară”, ,,Arlechin”, ,,România literară”, „Dialog”, ,,Tribuna”, ,,Ateneu”, ,,Literatură și artă” (Chișinău), ,,Neeuropa” (Luxemburg) ș.a. Versuri i-au apărut în antologii publicate în Bulgaria, SUA, Polonia, Coreea de Sud etc. Deține Premiul pentru critică al revistei ,,Convorbiri literare” (1981) și Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1982). Intrarea în poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
cu care a slujit scena: nu a acceptat compromisul (decît cînd, ca noi toți ce existam în teatre înainte de 1989, eram șantajați fără scăpare); ergo, nu concepea că un actor care se respectă trebuie să defileze de 23 August, prin fața tribunei cu semidocți politici, costumat în Vlaicu, Mircea Voievod sau Avram Iancu; nu a acceptat... găinăriile directorilor care veniseră-n teatru să se îmbogățească... material, nicidecum spiritual (și un exemplu notoriu este itinerantul C.D., slugă a politrucilor și tiran al lăutarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]