15,959 matches
-
de verbe de percepție. Am observat că, de multe ori, criteriile interferează - verbele de percepție sunt "grupate" în mai multe clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în cele trei clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre semantica
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre semantica și sintaxa verbelor de percepție; particularitatea verbelor de a exprima "sincretic" sensuri din mai multe domenii perceptuale; mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre semantica și sintaxa verbelor de percepție; particularitatea verbelor de a exprima "sincretic" sensuri din mai multe domenii perceptuale; mecanismul asocierilor dintre sensurile "fizice" și sensuri mai abstracte; corelația strictă dintre anumite domenii conceptuale (există corespondențe "fixe" în acest sens - de exemplu, folosirea unui termen
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre semantica și sintaxa verbelor de percepție; particularitatea verbelor de a exprima "sincretic" sensuri din mai multe domenii perceptuale; mecanismul asocierilor dintre sensurile "fizice" și sensuri mai abstracte; corelația strictă dintre anumite domenii conceptuale (există corespondențe "fixe" în acest sens - de exemplu, folosirea unui termen din domeniul tactil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
strictă dintre anumite domenii conceptuale (există corespondențe "fixe" în acest sens - de exemplu, folosirea unui termen din domeniul tactil pentru exprimarea emoțiilor: Sunt atins "sunt impresionat; surprins") de cele spuse de tine sau exprimarea unui proces din zona cognitiv-intelectuală cu verbul a vedea: Văd "înțeleg" că ai dreptate cu tot ce zici etc.), caracterul universal sau mai restrâns al asocierilor menționate etc. În a doua secțiune a capitolului vom prezenta pe scurt modelele teoretice pe care le considerăm relevante în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a doua secțiune a capitolului vom prezenta pe scurt modelele teoretice pe care le considerăm relevante în cazul analizei de față. În partea a treia a capitolului ne vom îndrepta atenția către polisemia verbală, oprindu-ne în mod special la verbul cel mai bogat semantic dintre verbele de percepție - a vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prezenta pe scurt modelele teoretice pe care le considerăm relevante în cazul analizei de față. În partea a treia a capitolului ne vom îndrepta atenția către polisemia verbală, oprindu-ne în mod special la verbul cel mai bogat semantic dintre verbele de percepție - a vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cazul analizei de față. În partea a treia a capitolului ne vom îndrepta atenția către polisemia verbală, oprindu-ne în mod special la verbul cel mai bogat semantic dintre verbele de percepție - a vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
oprindu-ne în mod special la verbul cel mai bogat semantic dintre verbele de percepție - a vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele de abordare a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
39; DSL 2005). Se acceptă că un cuvânt are un sens primar, mai stabil, și sensuri secundare, care derivă din sensul de bază. Sensurile secundare se dezvoltă prin extinderi sau deplasări semantice frecvent determinate contextual. Considerăm relevante pentru analiza polisemiei verbelor de percepție două modele teoretice pe care le vom prezenta pe scurt în următoarele subcapitole (vezi infra, 2.1, 2.2). 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv Direcția tradițională de înțelegere a categorizării continuă orientarea de natură aristoteliană, unde categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asupra sensului central al unui lexem pentru a deriva sensuri noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția și "lărgirea" sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția și "lărgirea" sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele care trebuie îndeplinite pentru ca unui profesor să îi fie atribuită proprietatea bun. În alți termeni, calitatea bun se definește contextual, în raport cu entitatea calificată. Pentru explicarea celui de-al doilea principiu ne vom referi la două contexte de folosire a verbului bake 'a găti; a face': (4) John baked the potatoes. 'Ion a copt cartofii.' (5) Mary baked a cake 'Maria a făcut o prăjitură.' (apud Pustejovsky 1995: 47) În cele două exemple, verbul bake 'a coace' are două citiri: în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]