61,510 matches
-
aborda fiecare nouă prezentare. A creat o adevărată controversă în toamna anului 1998 când l-a inclus pe modelul Aimee Mullins (care are ambele picioare amputate) într-una dintre prezentările sale de modă și care purta niște proteze sculptate în lemn. Tot în același an, McQueen a mai avut o prezentare șocantă în care top modelul Shalom Harlow a străbătut podiumul într-o rochie albă fără bretele, showul culminând cu două arme false robotice pulverizând spray colorat peste întreaga îmbrăcăminte. McQueen
Alexander McQueen () [Corola-website/Science/322072_a_323401]
-
a lungul celor peste 50 de ani de carieră a elaborat câteva proiecte pentru case particulare și multe obiective de interes și utilitate publică în Suceava, Botoșani, Iași, București, Baia Mare, Satu Mare. Caracteristic operelor sale este preluarea elementelor tradiționale arhitecturii din lemn și transpunerii lor în beton într-o scară monumentala. Este fondatorul Școlii de arhitectură din Iași.
Nicolae Porumbescu () [Corola-website/Science/322113_a_323442]
-
Biserică de lemn din Scoarța-Pietriș se află în cătunul de pe dealul Pietriș din localitatea Scoarță din județul Gorj. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Biserică de lemn din Scoarța-Pietriș se află în cătunul de pe dealul Pietriș din localitatea Scoarță din județul Gorj. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și artistic incontestabile, insă lipsesc de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Pietriș este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18. Pisania pictată peste ușile împărătești ne indică o renovare majoră, după cum urmează: "„În zilile pria luminatului nostru d[o]mn Barbu Șterbei voivod, sau prenoit de arătat[i
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată de cruci de lemn și de piatră precum și stâlpi funerari. La intrarea în incinta cimitirului stă o pitoreasca poartă cu foișor deasupra, care a servit probabil și de clopotnița.
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
din 12 ianuarie 1488, unde este menționat satul Arpășești aflat lângă Todirești, sat dispărut în prezent. Se presupune că primele lăcașe de închinăciune au fost construite la puțin timp după întemeierea satului. Ele au fost realizate după posibilitățile comunității, din lemn sau vălătuci. Chestionarele arheologice întocmite la inițiativa lui Alexandru Odobescu la începutul secolului al XIX-lea amintesc două altare de biserică, aflate în stare de ruină, în satul Hărpășești. Un asemenea altar se afla pe locul numit Siliște, la sud
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
în formă de bulb de ceapă, fiind prevăzut cu ferestre pe fiecare latură. În biserică se intră pe o ușă aflată în partea de sud. Prima încăpere este pridvorul, despărțit de pronaos printr-un perete. Aici se află scările de lemn, în spirală, ce duc în turnul bisericii. Deasupra pronaosului se află o calotă semisferică. Pronaosul este separat de naos prin coloane dreptunghiulare, abia profilate în zid, pe care se sprijină coloanele transversale de sub bolta naosului. Altarul este semicircular în interior
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
care se sprijină coloanele transversale de sub bolta naosului. Altarul este semicircular în interior, bolta sa formând un sfert de sferă. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți într-un stil pur românesc și realist de culoarea amurgului. Catapeteasma este realizată din lemn de tei, fără ornamente, având trei rânduri de icoane. Icoanele au fost pictate în ulei, în stil neobizantin, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de către un pictor anonim. Acesta a realizat și majoritatea icoanelor praznicale din biserică. În jurul
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
se află în cătunul de pe dealul Cârținești din localitatea Scoarța din județul Gorj. Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservată, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe laturile lungi ale construcției. Biserica are
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
remarcă sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe laturile lungi ale construcției. Biserica are o valoare incontestabilă de patrimoniu cultural, istoric și artistic, chiar dacă lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Cârținești este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18. Peste intrarea în naos se păstrează urmele unei inscripții în limba română cu litere chirilice al cărei conținut se lasă greu descifrat. În așteptarea unui efort de descifrare
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
unui pomelnic scris de asemenea în litere chirilice, legat desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță de stejar, de la care și-a luat numele întreaga așezare, a fost înlocuită în 1906 cu una nouă de zid. Biserica Dintre Vii a ars în 1967. S-au păstrat numai cea din
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
de la care și-a luat numele întreaga așezare, a fost înlocuită în 1906 cu una nouă de zid. Biserica Dintre Vii a ars în 1967. S-au păstrat numai cea din dealul Cârținești și cea din dealul Pietriș. Biserica de lemn din dealul Cârținești păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o boltă comună, fiind
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
1984 aici slujește că paroh preotul Vasile Matcovici (n. 1958). Începând din anul 2007, Biserica „Sf. Ilie” din Popești a fost consolidată și restaurată, după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean. La 20 iulie 2009, de sărbătoarea Sfanțului Ilie Tesviteanul, Calinic Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a sfințit un paraclis de vară. În biserică, în partea de nord a naosului, se află o placă funerară de
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
le-a plătit cheltuelile drumului, boierul le-a dat locuințe în apropierea bisericii și s-a îngrijit de plata acestora. Biserica are o decorație simplă, deasupra ușii de la intrare existând o floare săpată în piatră. Tâmpla bisericii este sculptată în lemn, iar icoanele au fost pictate în septembrie-octombrie 1747 de zugravul Ioasaf de la Mănăstirea Vatopedu (Muntele Athos), pe cheltuiala hatmanului Iordache Cantacuzino. Biserica a fost reparată în anul 1824.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
coboară prin temelia de doi metri ar lega biserica de fostul conac cu 36 de camere al boierului Matei Cantacuzino. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă sprijinită pe pilaștri cu capiteluri. În fața altarului se află catapeteasma construită din lemn de esență tare.
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
13% din volumul conului) a redus "înălțimea de aproximativ 400 m și a lăsat un crater de 2-3 km lățime și 640 m adâncime cu capătul de nord fiind cu o uriașă spărtură. Mai mult de 14,6 km³ de lemn a fost deteriorat sau distrus, în principal prin explozie. Cel puțin 25% din lemn distrus a fost salvat după septembrie 1980. Direcția vântului , în zonele de acumulare de cenușă groase, multe culturi agricole, cum ar fi grâul, merele, cartofii și
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
un crater de 2-3 km lățime și 640 m adâncime cu capătul de nord fiind cu o uriașă spărtură. Mai mult de 14,6 km³ de lemn a fost deteriorat sau distrus, în principal prin explozie. Cel puțin 25% din lemn distrus a fost salvat după septembrie 1980. Direcția vântului , în zonele de acumulare de cenușă groase, multe culturi agricole, cum ar fi grâul, merele, cartofii și lucerna, au fost distruse.Așa cum mulți la 1.500 de elani și 5.000
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
Agenția Manageriala. Au fost, de asemenea, costurile indirecte și intangibile ale erupției. Șomajul în regiunea imediată a Muntelui St. Helens a crescut de zece ori în săptămânile imediate după erupție, și apoi au revenit la niveluri aproape normale salvând o data lemn și operațiunile de frasin-cleanup au fost în curs de desfășurare. Numai un procent mic de rezidenți au părăsit regiunea, din cauza locurilor de muncă pierdute din cauza erupției.La câteva luni după 18 mai locuitorii au suferit de stres și probleme emoționale
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
Biserica de lemn din Dealu Mare, comuna Coroieni, județul Maramureș a fost ridicată în sec. al XIX-lea (1875). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Lăcașul nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Localitatea Dealu Mare este atestată documentar din anul
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
această localitate a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au făcut reparații capitale ale bisericii, care au inclus, printre
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
că biserica cu pricina nu este declarată monument istoric și de arhitectură. Lucrările de reparație au costat, la vremea respectivă, 98.400 lei. Lucrările de izolare prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic ar fi afectat iremediabil multe porțiuni din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a fost supus sub acea tencuială. „Ca să afli multe lucruri interesante despre această biserică, ar trebui dată jos toată tencuiala care i-a fost aplicată. Însă mă tem că multe porțiuni din lemnul care
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a fost supus sub acea tencuială. „Ca să afli multe lucruri interesante despre această biserică, ar trebui dată jos toată tencuiala care i-a fost aplicată. Însă mă tem că multe porțiuni din lemnul care compune pereții se află într-o stare avansată de degradare, ținând cont de mediul umed și lipsit de oxigen la care a fost supus". Acoperișul a suferit și el modificări. Dacă inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă, între
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
pictate pe pereții bisericii, au fost acoperite de niște panouri din placaj, pe care s-a pictat, încercând să se imite, într-o manieră grosolană, imaginile regăsite sub acestea. Din patrimoniul mobil al bisericii fac parte câteva icoane pictate pe lemn, un potir din lemn și câteva cărți de cult, printre care se remarcă „Noul Testament" al lui Simion Ștefan (din anul 1648) și „Octoihul Mic" (din anul 1898).
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]