66,018 matches
-
și tristă. În capul pieptului am o greutate. Ar trebui să mă las de fumat. Aerul e umed și rece. Respir greu. Câte un strop de ploaie îndrăznește să se transforme în fulg de nea. Parcă aș fi suspendată între cer și pământ, pierdută, rătăcită, uitată. Privesc în jur. Unde sunt? Nu mai recunosc nimic. E o lume care își trăiește propria viață în care nu mai este loc și pentru mine. În aer plutește ceva! Deodată îmi vine gândul să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
toate acestea trebuie să adaug și cele câteva kilograme pe care mă străduisem din răsputeri să le pun pe mine. Aceasta era toată averea unei primărițe de comună la sfârșitul anului 1989. 207 Înainte de a ieși pe poartă, am privit cerul. Se lumina de ziuă. Dinspre răsărit am observat cu uimire trei sfere albicioase, aproape egale, care se deplasau foarte încet pe deasupra plopilor. Neputând să-mi desprind ochii le-am urmărit minute în șir, până când au dispărut... Ce zi aveam să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
culturii: voievozii, eroii patriei Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Mihai Eminescu, Nicolaie Iorga, George Enescu ... Inspirat de peisajul natal, Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' Închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel În articolele sale, În calitate de președinte al Filialei "Comunității Românilor din Jugoslavia" introduce cititorul bănățean În miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie. Vasile Barbu (Uzdin) un om cât o instituție. El aduce Uzdinului nu numai faima
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
contagioase căci pe lângă domnia sa cresc flori publicistice la Sărcia, Satu-Nou, se organizează festivaluri, expoziții de artă, aniversări, lansare de carte și nu rareori beneficiază și Ginta Latină care i-a consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Luvru și cu Napoleon plimbându-se prin Roma, nu prea agreau franceza și de la Führer încoace nici nu voiau să audă o vorbă în germană. Când i-am spus soției că plecăm la Roma, a fost în al nouălea cer de fericire și avea toate motivele să fie: țară civilizată, frumoasă, călduroasă (ea fiind mereu o friguroasă), teatre, Scala din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dorea să ne mai spună câte ceva, venea însoțit de un translator de spaniolă și unul de engleză, care nu știu dacă traduceau ce spunea "Excelența Sa" sau spuneau ce trebuie spus! Și așa mai aflam și noi câte ceva din gândirea "Fiilor Cerului"! Situația Corpului diplomatic la Santiago nu era de invidiat. Știam că eram tot timpul urmăriți, ascultați, supravegheați. Ambasadele erau supravegheate non-stop din clădirile vecine, orice plecare sau sosire înregistrată și raportată. Oficialitățile militare căutau să stabilească un echilibru în poziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
folosească terenul ca pășune, pentru creșterea animalelor, a scos chibriturile și a dat foc pădurii. Era un spectacol de coșmar, cu mii și mii de arbori carbonizați, în întregime, pe trei sferturi, pe jumătate, crengi atârnând neputincioase și parcă și cerul se înnegrise de la atâta cărbune! Ideea a fost una criminală și ilogică, fiindcă din cauza umezelii din zonă copacii nu au ars complet și pentru extragerea trunchiurilor carbonizate și a rădăcinilor ar fi trebuit fonduri uriașe, în final proprietarul lăsându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
zăcămintele de petrol erau ca și epuizate, rămânând în exploatare doar cele de gaze. Am ajuns la Punta Arenas la mijlocul lui decembrie, perioada zilelor de 20 de ore și a "nopților albe". Orașul strălucea sub soarele mereu prezent pe un cer albastru, limpede și proaspăt. La sediul regional al CONAF ne aștepta directorul Juan Mauricio, "martorul" care avea să ne semneze la plecare "diplomele de patagonezi". Ne-a prezentat date despre localitate, despre localnici, despre fondul forestier al regiunii. Ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nici o ploaie "adevărată". Munții înalți, cu piscuri de peste 6000 de metri, pământul uscat te trimit cu gândul la planeta Marte, Atacama fiind pentru aceasta locul de filmare a multor pelicule S.F. ("Odiseea spațială" aici a fost realizată). Lipsa precipitațiilor și cerul veșnic senin au făcut din Atacama și zona predilectă pentru instalarea uriașelor observatoare astronomice de ultimă generație. Și în acest pustiu, Creatorul sau hazardul a plasat două din marile bogății ale țării salpetrul și cuprul, asociat uneori cu aur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aspectelor privind pe... (NB: economistul german) rezultă că acesta este operator(NB: ofițer) de tichete (NB: informator) bălean. radu În sfârșit, s-au întâlnit operatorul de tichete din Slănic cu cel din Bâlea. Onoare "operatorilor de tichete" cu ochii ca cerul! În josul telegramei, o dispoziție expresă a "șefului": "Să avem în atenție verificarea semnalării. Să luăm măsuri de instalare TO la domiciliul soților Săvescu imediat!" Expeditivi băieții! Nici nu ajunsesem la București și ei s-au îngrijit să ne primească așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de avion, respectiv Madrid Zurich, ci Midia Ceahlău direct! Că i-a ieșit aranjamentul pe dos, așa cum am arătat, e altă poveste, dar cred că tuturor cooperatorilor "primăriei Midia" li s-au umezit ochii albaștri de fericire privind pe albastrul cerului Midiei cum se îndepărta avionul cu cei doi "excursioniști" care au refuzat "excursia"! (Am, de când mă știu, o tendință de a face haz de necaz, chiar și când sunt "la ananghie"! În drum spre Ceahlău România, mă oprisem, pe baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
că au fost "puși pe liber retroactiv", cu data de 15.XII. Din 3 directori a rămas doar unul, iar restul au devenit conțopiști. 28.XII.88 Red: sg. maj.... '88-'89, sărbători chinuite, viscol, ger afară și în suflet, cer și orizont întunecat pe toate planurile. Stenogramele reflectau "fidel" starea de spirit, cu problemele de șomaj, cu desfacerea contractului de muncă de o manieră ilogică și condamnabilă, angajarea la noul loc de muncă, pierderea pe o perioadă de trei luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fără cea mai mică abatere. A fost un mare neadaptat, de aceea evoluția sa siderală n-a avut totdeauna o durată lungă, de aceea steaua s-a lăsat adesea așteptată la orizont, fără a răsări și a Întârziat uneori pe ceruri până să apună, de aici acele falnice, dar vai, rare răsărituri la București și acele apusuri cu căderi fulgerătoare la orizontul Țibăneștilor. Fiu de boier de pe meleaguri moldave, din zona Vasluiului, ferită de influența germană, maghiară, rusească, de atingerea tătară
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
declarând Într-un discurs ținut În martie 1904: „capitalurile străine intră În țară și apoi ies din țară și se duc la străini Înapoi cu un mare câștig,....dar și ploaia care a căzut pe pământ se Întoarce iarăși la cer; căzând Însă pe pământ, Îl Îmbogățește, Îl alimentează și-l face mai producător. Așa și cu capitalurile străine. Ele vin la noi și apoi iarăși se duc; Însă din trecerea lor pe la noi va ieși o Întărire atât de mare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe la noi va ieși o Întărire atât de mare a muncii naționale, Încât vom fi recunoscători și acelora care le-au adus și acelora care le-au Întrebuințat”, așa cum și ploaia care a căzut pe pământ se Întoarce iarăși la cer; căzând Însă pe pământ Îl Îmbogățește, Îl alimentează și-l face mai producător”. Conceptul politic al lui Petre Carp În problemele de politică externă a fost constant acela că România, țară mică, care prin firea lucrurilor urma să intre mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dealurile obosite de vârstă și vederea generală blândă, înțepată iciacolo de tufele de viță de vie zgribulite de presimțirea frigului pe care îl presimt. Între dealuri, în fața ferestrelor, se deslușește un drum subțire, mărginit de tufe de măcieș, urcând spre cer, pierzânduse, undeva, în zone celeste nelămurite. De mulți ani, această cale, care se îndreaptă dincolo de dealurile acestei localități, pentru că Socola, marele Spital, cuprinzând toate secțiile moderne de psihiatrie și un imens, tulburător parc, este mai mult decât o instituție sanitară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
știu din ce motiv, în mulții ani cât am fost slujbașul spitalului deși mi-am propus de sute de ori s-o iau razna pe această cărare, care se cheamă ,,dealul hoților'', nu m-am învrednicit să o iau spre cer. O frână interioară, sau cine știe ce motiv, din lumea tainelor sufletului, nu mi-a dat voie să mă duc într-acolo. Acum, privind, zilnic, la acest drumeag, mi se pare că este o strofă de poezie pe care nu o pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în ce măsură mă va interesa pe mine să privesc înapoi, prin ocheanul cu lentilele întoarse. Autorul 1 23 martie, seara, în Câmpulung, vreme primăvăratică, de aprilie pripit, culori între mov și albastru, cu mari pete cafenii, un amestec de pământ și cer în imagini inversate, învălmășite într-un peisaj fastuos în care domină, solemnă, solidă, vineție, cetatea Rarăului, imensă statuie a lui Dumnezeu, de la care, aici, începe și se termină totul. Mi-am luat în primire rosturile, acelea de a avea grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
goale. Albastră lecție de așteptat. Ar mai fi fost un loc pe noptieră Pentru o stea și pentru un brad pitic, Dar îmi curgea din piept oțet și fiere. Colindătorii n-au cântat nimic. În ciuda rănilor, eram frumos Și către cer mi-am îndreptat o mână. Luceafărul mă străpungea, sticlos. * Răsfoind ziarele, mi-am amintit că, undeva, Camus spunea că istoricii vor putea defini pe omul zilelor noastre ca "desfrânat și cititor de ziare". * Dar personajele care apar neinvitate și îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător, ca și cărțile de altfel, pentru care avea un fel de dispreț filozofic: "de ce citiți, pierdere de vreme cu povești proaste, uitați-vă la flori, la cer, asta da lectură, și pe gratis". Cu toate acestea știa despre tot și orice, fie politică, fie agricultură și grădinărit, fie medicină. Era foarte interesată de progresul tehnic, avea singurul telefon din satul Cenușa, unde avea un fel de conac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit minunea, când caleașca și caii cu harnașamentul de argint și vizitiii cu lampasuri de ghinărar s-au ridicat în văzul lumii la cer; încet, încet, ca un nor, s-au pierdut în cerul pe care apăruse luceafărul și luna. Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost o poveste de crezut. Dar mirele era hoț de cai, temut de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit minunea, când caleașca și caii cu harnașamentul de argint și vizitiii cu lampasuri de ghinărar s-au ridicat în văzul lumii la cer; încet, încet, ca un nor, s-au pierdut în cerul pe care apăruse luceafărul și luna. Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost o poveste de crezut. Dar mirele era hoț de cai, temut de la Buzău la Brăila, din Craiova la Ismail, și mireasa era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a se juca. Ea își repeta fericirea". Mi-am imaginat "marea aventură". Ca într-o reclamă de vacanță, zburând pe șosea, bărbații salutând din mers, Maria Ivanovna, din ataș, agitând tricolorul. Trecători cu gura căscată, munți și ape în peisaj, cerul albastru, ca în abecedare, niște păsări, uimite de ceea ce văd, gata să uite că trebuie să zboare. Dar visele sunt interzise tocmai visătorilor. "Marea aventură" s-ar putea întâmpla altora, care nu o doresc, unora care să nu suporte o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
undeva, mai sus, cum încearcă să zboare puii de rândunică neînvățați încă să zboare. Era mai mult decât o melodie de jale, era o confesiune disperată, nu știu ce era, un strigăt disperat... Dar nimeni nu a înțeles chemarea lui; nimeni din ceruri nu prea ascultă astfel de cereri ale eroilor. Viața a trecut, nu ne-am mai întâlnit. Ne-am răzlețit. După mult timp am aflat de soarta lui, întâmplător. Am auzit că și-a târât piciorul câțiva ani, pe urmă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
adevărul. Semne sunt; erau, latent, și până acum, dar astăzi mi se pare că au apărut în toată amploarea bunei lor vestiri. Ele sunt legate, ciudat, de o moarte și de o înmormântare. Într-o apoteoză unică a intrat în cer s-a "înmormîntat în cer", astăzi, Supremul Pontif. S-a scris, s-a vorbit, va continua să se vorbească despre acest eveniment. Faptul s-ar putea consuma undeva, dincolo de noi, cei de toată ziua, dincolo de Zodia Coțofenei, ar putea rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]