64,141 matches
-
coloane de apă încapsulate în amfifile) sau o fază micelară inversă (un eșantion masiv de cristal lichid cu cavități sferice de apă). P progresie generică a fazelor, de la concentrație de amfifilă mică la concentrație mare, este: Chiar și în cadrul aceleiași faze, structurile auto-asamblate sunt acordabile prin concentrație: de exemplu, în fazele lamelare, distanțele între straturi cresc cu volumul de solvent. Deoarece cristalele liotrope se bazează pe un echilibru subtil al interacțiunilor intermoleculare, este mult mai dificilă analiza structurilor și proprietățile acestora
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
inversă (un eșantion masiv de cristal lichid cu cavități sferice de apă). P progresie generică a fazelor, de la concentrație de amfifilă mică la concentrație mare, este: Chiar și în cadrul aceleiași faze, structurile auto-asamblate sunt acordabile prin concentrație: de exemplu, în fazele lamelare, distanțele între straturi cresc cu volumul de solvent. Deoarece cristalele liotrope se bazează pe un echilibru subtil al interacțiunilor intermoleculare, este mult mai dificilă analiza structurilor și proprietățile acestora decât a celor ale cristalelor lichide termotrope. Faze și caracteristici
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
exemplu, în fazele lamelare, distanțele între straturi cresc cu volumul de solvent. Deoarece cristalele liotrope se bazează pe un echilibru subtil al interacțiunilor intermoleculare, este mult mai dificilă analiza structurilor și proprietățile acestora decât a celor ale cristalelor lichide termotrope. Faze și caracteristici similare pot fi observate în nemiscibili dibloc. Fazele cristalelor pot fi bazate și faze "anorganice" cu punct de topire scăzut, ca ZnCl, care au o structură formată din tetraedre legate și formează cu ușurința sticlă. Adăugarea unor molecule
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
de solvent. Deoarece cristalele liotrope se bazează pe un echilibru subtil al interacțiunilor intermoleculare, este mult mai dificilă analiza structurilor și proprietățile acestora decât a celor ale cristalelor lichide termotrope. Faze și caracteristici similare pot fi observate în nemiscibili dibloc. Fazele cristalelor pot fi bazate și faze "anorganice" cu punct de topire scăzut, ca ZnCl, care au o structură formată din tetraedre legate și formează cu ușurința sticlă. Adăugarea unor molecule cu lanțuri lungi, similare săpunului, duce la o serie de
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
bazează pe un echilibru subtil al interacțiunilor intermoleculare, este mult mai dificilă analiza structurilor și proprietățile acestora decât a celor ale cristalelor lichide termotrope. Faze și caracteristici similare pot fi observate în nemiscibili dibloc. Fazele cristalelor pot fi bazate și faze "anorganice" cu punct de topire scăzut, ca ZnCl, care au o structură formată din tetraedre legate și formează cu ușurința sticlă. Adăugarea unor molecule cu lanțuri lungi, similare săpunului, duce la o serie de noi faze care prezintă o varietate
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
pot fi bazate și faze "anorganice" cu punct de topire scăzut, ca ZnCl, care au o structură formată din tetraedre legate și formează cu ușurința sticlă. Adăugarea unor molecule cu lanțuri lungi, similare săpunului, duce la o serie de noi faze care prezintă o varietate de comportamente lichid-cristaline atât ca funcție de compoziția anorganic-organică cât și de raportul de temperatură. Această clasă de materiale se numesc metalotrope. termotrope sunt detectate și caracterizate prin două metode majore, metoda originală a fost utilizarea microscopiei
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
se numesc metalotrope. termotrope sunt detectate și caracterizate prin două metode majore, metoda originală a fost utilizarea microscopiei optice termice, în care un mic eșantion de material era plasat între două polarizatoare încrucișate; proba era apoi încălzită și răcită. Cum faza izotropă nu ar afecta în mod semnificativ polarizarea luminii, ea ar părea foarte întunecată, întrucât fazele cristalină și lichid-cristalină vor polariza lumina într-un mod uniform, ceea ce duce la gradiente de luminozitate și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
utilizarea microscopiei optice termice, în care un mic eșantion de material era plasat între două polarizatoare încrucișate; proba era apoi încălzită și răcită. Cum faza izotropă nu ar afecta în mod semnificativ polarizarea luminii, ea ar părea foarte întunecată, întrucât fazele cristalină și lichid-cristalină vor polariza lumina într-un mod uniform, ceea ce duce la gradiente de luminozitate și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
faza izotropă nu ar afecta în mod semnificativ polarizarea luminii, ea ar părea foarte întunecată, întrucât fazele cristalină și lichid-cristalină vor polariza lumina într-un mod uniform, ceea ce duce la gradiente de luminozitate și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
afecta în mod semnificativ polarizarea luminii, ea ar părea foarte întunecată, întrucât fazele cristalină și lichid-cristalină vor polariza lumina într-un mod uniform, ceea ce duce la gradiente de luminozitate și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit într-un mod care
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
gradiente de luminozitate și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit într-un mod care generează o schimbare foarte precisă a temperaturii în raport cu timpul. În timpul tranzițiilor de fază, fluxul de căldură necesar pentru a menține această rată de încălzire sau răcire
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit într-un mod care generează o schimbare foarte precisă a temperaturii în raport cu timpul. În timpul tranzițiilor de fază, fluxul de căldură necesar pentru a menține această rată de încălzire sau răcire se va schimba. Aceste modificări pot fi observate și li se pot atribui diferite tranziții de fază, cum ar fi tranzițiile-cheie ale cristalelor lichide. Mezofazele liotrope sunt
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
schimbare foarte precisă a temperaturii în raport cu timpul. În timpul tranzițiilor de fază, fluxul de căldură necesar pentru a menține această rată de încălzire sau răcire se va schimba. Aceste modificări pot fi observate și li se pot atribui diferite tranziții de fază, cum ar fi tranzițiile-cheie ale cristalelor lichide. Mezofazele liotrope sunt analizate într-o manieră similară, deși aceste experimente sunt ceva mai complexe, întrucât concentrația de mezogen este un factor-cheie. Aceste experimente sunt efectuate la diferite concentrații de în scopul de
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
ale cristalelor lichide. Mezofazele liotrope sunt analizate într-o manieră similară, deși aceste experimente sunt ceva mai complexe, întrucât concentrația de mezogen este un factor-cheie. Aceste experimente sunt efectuate la diferite concentrații de în scopul de a le analiza impactul. Fazele lichid-cristaline liotrope sunt abundente în sistemele vii, studiul cărora este denumit . În consecință, cristalele lichide liotrope atrag atenția în mod deosebit în domeniul chimiei biomimetice. În special, și membranele celulare sunt o formă de cristale lichide. Moleculele lor constitutive (de
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
diverse. Moleculele constituente pot să se amestece între ele cu ușurință, dar nu au tendința de a părăsi membrana din cauza nivelului ridicat de energie necesar acestui proces. Moleculele lipidice se pot întoarce de pe o parte a membranei pe alta. Aceste faze lichid-cristaline membranare pot găzdui și proteine importante, cum ar fi receptorii care „plutesc” liber în interiorul, sau parțial în afara membranei, de exemplu, CCT. Multe alte structuri biologice prezintă comportament de cristale lichide. De exemplu, o soluție de proteine concentrată care este
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
o soluție de proteine concentrată care este extrudată de un păianjen pentru a genera este, în fapt, un cristal lichid. Ordonarea exactă a moleculelor mătăsii este esențială pentru renumita lor rezistență. ADN-ul și multe polipeptide pot forma și ele faze de cristal lichid, aceasta reprezentând o parte importantă a cercetării academice actuale. Se pot găsi exemple de cristale lichide și în lumea minerală, cele mai multe dintre ele fiind liotrope. Primul descoperit a fost , de către Zocher în 1925. De atunci, alte câteva
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
academice actuale. Se pot găsi exemple de cristale lichide și în lumea minerală, cele mai multe dintre ele fiind liotrope. Primul descoperit a fost , de către Zocher în 1925. De atunci, alte câteva au mai fost descoperite și studiate în detaliu. Existența unei faze nematice reale în cazul familiei argilelor smectice a fost avansată de către Langmuir în 1938, dar a rămas deschisă pentru o foarte lungă perioadă de timp și rezolvată doar recent. Odată cu dezvoltarea rapidă a nanoștiințelor, și a sintezei de nanoparticule anizotrope
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
de timp și rezolvată doar recent. Odată cu dezvoltarea rapidă a nanoștiințelor, și a sintezei de nanoparticule anizotrope, numărul de astfel de minerale cristale lichide este în creștere rapidă, de exemplu, cu nanotuburile de carbon și grafen. A fost descoperită o fază lamelară, HSbPO, care prezintă hiperumflare până la ~250 nm pentru distanța interlamelară. Anizotropia cristalelor lichide este o proprietate neobservată la alte lichide. Această anizotropie face ca curgerea cristalelor lichide să se comporte mai diferențiat decât a fluidelor obișnuite. De exemplu, injectarea
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
decât a fluidelor obișnuite. De exemplu, injectarea unui flux de cristal lichid între două plăci paralele determină o orientare a moleculelor cuplată cu curgerea, rezultatul fiind apariția unor modele dendritice. Această anizotropie se manifestă și în tensiune superficială între diferite faze de cristal lichid. Această anizotropie determină forma de echilibru la temperatură de coexistență, și este atât de puternică încât de obicei apar forme. Atunci când temperatura este schimbată, una din faze creste, formând morfologii diferite în funcție de schimbările de temperatură. Întrucât creșterea
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
Această anizotropie se manifestă și în tensiune superficială între diferite faze de cristal lichid. Această anizotropie determină forma de echilibru la temperatură de coexistență, și este atât de puternică încât de obicei apar forme. Atunci când temperatura este schimbată, una din faze creste, formând morfologii diferite în funcție de schimbările de temperatură. Întrucât creșterea este controlată de difuzia căldurii, anizotropia în conductivitatea termică favorizează creșterea în direcții specifice, ceea ce are și ea efect asupra formei finale. Tratarea teoretică microscopică a fazelor fluide poate deveni
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
schimbată, una din faze creste, formând morfologii diferite în funcție de schimbările de temperatură. Întrucât creșterea este controlată de difuzia căldurii, anizotropia în conductivitatea termică favorizează creșterea în direcții specifice, ceea ce are și ea efect asupra formei finale. Tratarea teoretică microscopică a fazelor fluide poate deveni destul de complicată, din cauza densității crescute de material, în sensul că interacțiunile puternice nu pot fi ignorate. În cazul cristalelor lichide, anizotropia tuturor acestor interacțiuni complică analiza și mai mult. Există mai multe teorii simple, totuși, care cel
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
crescute de material, în sensul că interacțiunile puternice nu pot fi ignorate. În cazul cristalelor lichide, anizotropia tuturor acestor interacțiuni complică analiza și mai mult. Există mai multe teorii simple, totuși, care cel puțin prezic comportamentul general al tranzițiilor de fază în sistemele cu cristale lichide. După cum am văzut deja mai sus, cristalele nematice sunt compuse din molecule cilindrice, având axele lungi aproximativ aliniate între moleculele vecine. Pentru a descrie această structură anizotropă, se introduce un vector unitar adimensional n numit
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
cristal lichid, S este între 0,3 și 0,8, și, în general, scade cu cât temperatura este mai ridicată. În special, o scădere bruscă a parametrului de ordine la 0 se observă atunci când sistemul trece printr-o tranziție de fază de la o fază de cristal lichid la una izotropă. Parametrul de ordonare poate fi măsurat experimental într-o serie de moduri; de exemplu, diamagnetismul, birefringența, , RMN și RES pot fi folosite pentru a determina S. Ordinea într-un cristal lichid
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
este între 0,3 și 0,8, și, în general, scade cu cât temperatura este mai ridicată. În special, o scădere bruscă a parametrului de ordine la 0 se observă atunci când sistemul trece printr-o tranziție de fază de la o fază de cristal lichid la una izotropă. Parametrul de ordonare poate fi măsurat experimental într-o serie de moduri; de exemplu, diamagnetismul, birefringența, , RMN și RES pot fi folosite pentru a determina S. Ordinea într-un cristal lichid poate fi caracterizată
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
z, densitatea formula 3 este de multe ori dată de: Parametrul complexul de ordine pozițională este definit ca formula 5 și formula 6 densitatea medie. De obicei, numai primii doi termeni sunt păstrați și cei de grad mai mare sunt ignorați pentru că cele mai multe faze pot fi descrise în mod adecvat folosind funcții sinusoidale. Pentru un nematic perfect formula 7 și pentru o fază smectică formula 8 va lua valori complexe. Natura complexă a acestui parametru permite mai multe paralele între tranzițiile de fază nematice și smectice
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]