67,494 matches
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2001 încalcă și art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât măsura dispusă prin ordonanța criticată "nu a fost justificată de o situație excepțională", așa cum impune norma constituțională invocată. În acest sens se amintesc decizii ale Curții Constituționale prin care texte de lege reglementate cu încălcarea condiției urgenței au fost declarate neconstituționale (deciziile nr. 65/1995 și nr. 83/1998). În final, se invocă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, referitoare la caracterul
DECIZIE nr. 214 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167569_a_168898]
-
53 din Legea fundamentală, nu sunt aplicabile. Nu poate fi reținută nici critica referitoare la nesocotirea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât între cele două categorii de salariați pe care autorii excepției le amintesc, personalul contractual al societăților comerciale și personalul din autoritatea judecătorească, există diferențe în ceea ce privește natura raporturilor de muncă și condițiile specifice de încheiere ale contractului de muncă, astfel că și regimul juridic aplicabil fiecărei categorii este diferit. Or, Curtea a statuat
DECIZIE nr. 214 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167569_a_168898]
-
Declarațiile luate separat sunt citite în mod obligatoriu celorlalți inculpați, după ascultarea lor. Inculpatul poate fi din nou ascultat în prezența celorlalți inculpați sau a unor dintre ei. Citirea declarațiilor anterioare ale inculpatului Articolul 325 Când inculpatul nu-și mai amintește anumite fapte sau împrejurări sau când există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în instanță și cele date anterior, presedintele cere acestuia explicații, puțind da citire, în întregime sau în parte, declarațiilor anterioare. Cand inculpatul refuză să dea declarații, instanța
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 15 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168151_a_169480]
-
Declarațiile luate separat sunt citite în mod obligatoriu celorlalți inculpați, după ascultarea lor. Inculpatul poate fi din nou ascultat în prezența celorlalți inculpați sau a unor dintre ei. Citirea declarațiilor anterioare ale inculpatului Articolul 325 Când inculpatul nu-și mai amintește anumite fapte sau împrejurări sau când există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în instanță și cele date anterior, presedintele cere acestuia explicații, puțind da citire, în întregime sau în parte, declarațiilor anterioare. Cand inculpatul refuză să dea declarații, instanța
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 23 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168152_a_169481]
-
se fumează sau se mesteca, fabricate în totalitate sau parțial din tutun, sub formă de pudra, de particule fine sau orice altă combinație a acestora, în special cele prezentate în pliculețe porționate sau poroase, precum și cele având orice formă care amintește de un produs alimentar; ... -------- Lit. b) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 90 din 5 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 20 aprilie 2004. c) tutun de mestecat
LEGE nr. 349 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181511_a_182840]
-
ingerința a fost temporară și liberul acces la justiție a fost asigurat prin a doua acțiune în revendicare. 35. Așadar, Curtea trebuie să analizeze dacă Decizia din 23 octombrie 1995 a încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție. 36. Curtea amintește că în cauza Brumărescu citată anterior (paragraful 59), a ajuns la concluzia încălcării art. 6 alin. 1 pe motiv că refuzul Curții Supreme de Justiție de a recunoaște instanțelor competența de a examina litigiile privind, ca în prezenta cauză, o
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
În ceea ce privește inamovibilitatea judecătorilor care s-au pronunțat asupra cauzei, Guvernul precizează că ceea ce este determinant, cu privire la acest punct, este dacă judecătorii Curții de Apel București beneficiau de inamovibilitate în momentul în care au pronunțat Decizia din 23 octombrie 1995. Acesta amintește că litigiul a fost soluționat definitiv prin această decizie. Or, conform Guvernului, cei 3 judecători care au pronunțat hotărârea erau inamovibili din 1993, beneficiind așadar de garanțiile instituționale în măsură să le asigure "independența efectivă". În privința discursului Președintelui României, Guvernul
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
care s-au pronunțat în cauza reclamantelor (Ciobanu împotriva României, Cererea nr. 29.053/1995, Hotărârea din 16 iulie 2002, paragraful 44). Cu privire la obligația judecătorilor de a se conforma jurisprudenței stabilite de Secțiile Reunite ale Curții Supreme de Justiție, Curtea amintește că "reunirea camerelor sau secțiilor unei instanțe este menită să confere o autoritate specială celor mai importante decizii de principiu pe care instanța are datoria să le pronunțe. Această autoritate specială - fiind vorba, ca în speță, de o curte supremă
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." 45. Guvernul subliniază existența unei a doua acțiuni în revendicare soluționate prin Sentința din 30 octombrie 1997 a Judecătoriei Sectorului 4 București, care a dispus definitiv restituirea imobilului către reclamante. Acesta amintește că dreptul reclamantelor asupra imobilului a fost astfel irevocabil recunoscut. 46. Reclamantele nu sunt de acord cu privire la eventuala pierdere a calității de victimă, în urma unei hotărâri care dispune restituirea definitivă a imobilului. Ele consideră că încălcarea art. 6 alin. 1
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
art. 1 citat anterior, reclamantele trebuie să probeze existența unui "bun" în sensul Convenției. Guvernul invocă Hotărârea Van der Mussele împotriva Belgiei (hotărâre din 23 noiembrie 1983, seria A, nr. 70, p. 23, paragraful 48) privind noțiunea de "bun" și amintește că bunurile, în conformitate cu jurisprudența constantă a Convenției, pot reprezenta fie bunuri existente, fie valori patrimoniale, inclusiv creanțele pentru care reclamantul poate pretinde că are cel puțin "o speranță legitimă", ca în Hotărârea Pressos Compania Naviera - S.A. și alții împotriva Belgiei
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
patrimoniale, inclusiv creanțele pentru care reclamantul poate pretinde că are cel puțin "o speranță legitimă", ca în Hotărârea Pressos Compania Naviera - S.A. și alții împotriva Belgiei (hotărâre din 20 noiembrie 1995, seria A, nr. 332, p. 20, paragraful 31). Guvernul amintește că, în conformitate cu jurisprudența Comisiei, nu este considerat "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție speranța recunoașterii unui vechi drept de proprietate care, de mult timp, nu a mai fost susceptibil de o exercitare efectivă (Comisia Europeană
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
hotărâre din 28 mai 1998, paragraful 48), prin care Curtea reținuse aplicabilitatea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în temeiul unei "încălcări continue a dreptului de proprietate al reclamantei" în absența unei baze legale pentru respectiva confiscare, Guvernul amintește că, în speță, naționalizarea s-a făcut în temeiul unui decret, statul "având cel puțin o aparență de titlu". În consecință, Guvernul roagă Curtea să se declare necompetentă ratione materiae și să respingă cererea, în conformitate cu art. 35 din Convenție. 48
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantelor, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 52. Curtea trebuie să analizeze dacă reclamantele aveau un "bun" în sensul acestui articol, în momentul hotărârii Curții de Apel București. Ea amintește că în cauza Brumărescu citată anterior reclamantul, care beneficia de o decizie de restituire definitivă (și "irevocabilă") a imobilului naționalizat, a fost considerat titularul unui "bun" în sensul art. 1 citat anterior (vezi cauza Brumărescu citată anterior, paragrafele 70 și
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
instanță nu le recunoscuse definitiv calitatea de proprietare. 53. Curtea observă, de asemenea, că la 30 octombrie 1997, în a doua acțiune în revendicare formulată de reclamante, instanțele au admis definitiv cererea lor (vezi mai sus paragrafele 18-21). 54. Curtea amintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a organelor Convenției, noțiunea "bunuri" se poate referi atât la "bunurile actuale", cât și la valorile patrimoniale, inclusiv creanțele, în temeiul cărora reclamantul poate pretinde că are cel puțin o "speranță legitimă" de a obține beneficiul
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
caz de nerestituire, o sumă corespunzătoare valorii actuale a bunului lor, și anume, conform raportului de expertiză transmis Curții, 200.000 dolari americani (USD), adică 197.122 euro. 60. Guvernul nu a făcut nicio observație la acest punct. 61. Curtea amintește că reclamantele și-au recăpătat dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv în urma Sentinței definitive din 30 octombrie 1997 a Judecătoriei Sectorului 4 București. În urma celorlalte 3 hotărâri definitive (vezi paragrafele 20, 21 și 23) ele au reintrat în posesia apartamentelor
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
această valoare. La copilul de un an sau sub această vârstă: - febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie. și Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltată sau are o hemocultură negativă și Criteriul 3: cu excepția simptomatologiei amintite la criteriul 1, nu sunt alte semne relevante pentru o altă infecție și Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat pentru septicemie. Septicemia care se confirmă prin hemocultură pozitivă este considerată septicemie confirmată prin examene de laborator c
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
această valoare. La copilul de un an sau sub această vârstă: - febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie. și Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltată sau are o hemocultură negativă și Criteriul 3: cu excepția simptomatologiei amintite la criteriul 1, nu sunt alte semne relevante pentru o altă infecție și Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat pentru septicemie. Septicemia care se confirmă prin hemocultură pozitivă este considerată septicemie confirmată prin examene de laborator c
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
nu se poate bucura de o parte a acestui bun, vândută de stat unor terți. Ea arată, de asemenea, că cererea sa de acordare de despăgubiri, depusă în baza Legii nr. 10/2001 , nu a primit niciun răspuns. 31. Curtea amintește că, în Cauza Brumărescu împotriva României, dreptul de proprietate al reclamantului, confirmat printr-o hotărâre judecătorească din 1993, era contestat de un terț, care pretindea că are un drept de proprietate asupra unei părți din același bun, în baza unui
HOTĂRÂRE din 16 februarie 2006 definitivă la 16 mai 2006, în Cauza Porţeanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180831_a_182160]
-
expertiză realizată în iulie 2005 de către un expert mandatat de el. Raportul indică faptul că apartamentul nr. 3, neputând fi vizitat, expertiza este ipotetică. Conform acestui raport, valoarea de piață ipotetică a apartamentului este de 37.005 EUR. 39. Curtea amintește că o hotărâre care constată o încălcare antrenează pentru statul pârât obligația juridică, în baza Convenției, de a pune capăt încălcării și de a înlătura consecințele. Dacă dreptul intern nu permite decât înlăturarea imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art. 41
HOTĂRÂRE din 16 februarie 2006 definitivă la 16 mai 2006, în Cauza Porţeanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180831_a_182160]
-
în care își pot susține drepturile. De asemenea, nu este încălcat nici dreptul la muncă, întrucât autorii excepțiilor exercită o profesie. În ceea ce privește noțiunea de "creștere a activității angajatorului" arată că aceasta este la libera apreciere a instanței judecătorești. În sfârșit, amintește că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 287 din Codul muncii în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu se
DECIZIE nr. 409 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178238_a_179567]
-
centralei împotriva incendiilor, pentru fiecare dintre fazele de proiectare, construcție, punere în funcțiune, exploatare și dezafectare, au obligația să instituie toate măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru implementarea principiului apărării în adâncime în ceea ce privește protecția la incendiu, precum și a celorlalte principii amintite în prezenta secțiune. Articolul 9 (1) Conceptul de "apărare în adâncime" implică niveluri succesive de protecție, respectiv prevenire, detecție și alarmare, stingere și limitare a efectelor incendiului, și trebuie extins la toate activitățile privind securitatea nucleară, incluzând aspectele organizaționale, de
NORME din 12 mai 2006 privind protecţia centralelor nuclearoelectrice împotriva incendiilor şi exploziilor interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178209_a_179538]
-
excepția urmează a fi respinsă. Analizând însă criticile de neconstituționalitate pe fond, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute. În primul rând, este de observat că însăși Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal amintește, în motivarea excepției de neconstituționalitate, că, "în activitatea curentă, instanțele judecătorești au acces la documente conținând informații secrete de stat, existând norme specifice care reglementează modul de studiere și păstrare a acestor documente". În al doilea rând, nu se poate
DECIZIE nr. 333 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi ale art. 11 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177861_a_179190]
-
o procedură administrativă care în condițiile prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (4) este oricum facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată. Sub acest aspect, Curtea amintește că, în cauze, dreptul autorilor excepției privind accesul liber la justiție a fost exercitat prin introducerea cererilor de chemare în judecată care au generat litigiile în cadrul cărora s-au ridicat excepțiile de neconstituționalitate. Curtea observă că nu este vorba despre
DECIZIE nr. 412 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177977_a_179306]
-
susține că în luna septembrie 1992 a solicitat judecătoriei repunerea cauzei pe rol, dar afirmă că cererea a fost respinsă verbal de un judecător de la Judecătoria Sectorului 1 București. 14. La data de 16 iunie 1993, Garda Financiară i-a amintit reclamantului că parchetul nu introdusese recurs în anulare și i-a cerut să se adreseze Direcției Generale a Finanțelor Publice din București, pentru a obține restituirea amenzii și a contravalorii bunurilor confiscate și să anexeze la cerere o copie a
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2005 definitivă la 28 septembrie 2005, în cauza Virgil Ionescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177088_a_178417]
-
a cauzei pe fond. 42. În concluzie, Guvernul consideră că reclamantul a beneficiat de un proces echitabil și că un obstacol de procedură major nu a permis instanțelor să analizeze fondul cauzei, inclusiv chestiunea probelor. 2. Aprecierea Curții 43. Curtea amintește că revine în primul rând instanțelor naționale competența de a interpreta legislația internă, fiind vorba în special de reguli de natură procedurală, rolul său limitându-se la a verifica compatibilitatea cu Convenția a efectelor unei asemenea interpretări (Cauza Tejedor Garcia
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2005 definitivă la 28 septembrie 2005, în cauza Virgil Ionescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177088_a_178417]