65,481 matches
-
să nu apară nimeni până ar fi operat ei. Un fapt ca cel de jos, dă de gândit. în luna februarie a acestui an (1990), deci la două luni de la Revoluție, se prezintă la sora mea, Ancuța Bânda (soțul nefiind acasă), un elev de la Școala Militară, cu cheile familiei Bânda, str. Croitorilor nr. 8, telefon.... Elevul a spus că le-a găsit pe jos la sediul Securității, cheile având un carton pe care erau scrise datele; băiatul mai avea cheile de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
soția că a murit D-nul Petrașcu și că soția lui ne transmite să nu mergem la priveghiu sau la înmormântare. Din relatările participanților la înmormântare au rezultat următoarele: Nicolae Petrașcu, în ziua în care a fost găsit mort, rămăsese acasă, întrucât nu avea serviciu. Când soția sa a plecat la lucru i-a spus să curețe niște cartofi pe care dânsa îi va găti când se va întoarce acasă. Când s-a întors de la serviciu, Livia Petrașcu și-a găsit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae Petrașcu, în ziua în care a fost găsit mort, rămăsese acasă, întrucât nu avea serviciu. Când soția sa a plecat la lucru i-a spus să curețe niște cartofi pe care dânsa îi va găti când se va întoarce acasă. Când s-a întors de la serviciu, Livia Petrașcu și-a găsit soțul spânzurat cu un cablu electric de suportul rezervorului de la WC. Cu venele de la mâini tăiate, cu un cuțit înfipt în piept în dreptul inimii și cu o lovitură puternică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
metoda. „Doamna Ancuța Banea, căsătorită Bânda, mi-a furnizat primele date despre moartea cumnatului ei, Nicolae Petrașcu. în povestire apar câteva amănunte interesante și noi: Nicolae Petrașcu nu ținea niciodată ușa închisă cu lanțul de siguranță; Când s-a întors acasă soția, D-na Livia, sora Ancuței, ușa avea lanțul de siguranță pus; Vecinii au văzut „doi domni”, care au intrat în bloc pe la intrarea principală și nu au mai ieșit; Deși sfârșit de octombrie, fereastra a fost găsită deschisă, cu toate că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
început trei momente pe care le rețin destul de bine, care s-au întipărit în mintea mea de copil. în toamna anului 1946, în septembrie mi-am început viața de școlar; aveam 7 ani împliniți din primăvară. Tata, coincidență fericită, era acasă la Sibiu în locuința unde stăteam noi, pe Str. Morilor nr. 39 (atunci) în orașul de Jos, lângă Piața Cibin, m-a luat de mână și amândoi am plecat spre instituția pe care dânsul o slujise, iar eu, tânăr învățăcel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am trecut de la scrisul pe tăbliță, la scrisul cu toc, peniță și cerneală. Mâna de începător, penița care zgâria și hârtia, care nu era prea lucioasă a făcut ca pagina „scrisă” de mine să nu corespundă cerinței de temă scrisă acasă, pentru a putea fi prezentată la școală domnului (bun și drag) învățător. Tata și-a călcat pe inimă - nu concepea în viața de dascăl să rupă file din caiet - și m-a pus să rup foaia și să o mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
U.M. Mârșa, județul Sibiu, unde a fost cu greu primit și unde muncea ca inginer proiectant, având salariul de tehnician. Mi-a rămas întipărită în minte imaginea tatălui meu și a unchiului Mitu, fratele mamei, care, eliberați de la Aiud, veniseră acasă după 16, respectiv 8 ani de închisoare neîntreruptă. Fratele meu și cu mine eram în vizită în seara zilei de 30 iulie 1964 la familia unei verișoare de-a noastră, care locuia la Sibiu, ea fiind din Sâmbăta de Sus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de închisoare neîntreruptă. Fratele meu și cu mine eram în vizită în seara zilei de 30 iulie 1964 la familia unei verișoare de-a noastră, care locuia la Sibiu, ea fiind din Sâmbăta de Sus. Am primit un telefon de acasă, din Str. Croitorilor nr. 8, unde locuiam în casa mătușii noastre, farmacista Ancuța Bânda, născută Banea, mama și cei doi fii. Ni s-a spus că au venit din închisoare tata și unchiul Mitu și să venim acasă să-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
telefon de acasă, din Str. Croitorilor nr. 8, unde locuiam în casa mătușii noastre, farmacista Ancuța Bânda, născută Banea, mama și cei doi fii. Ni s-a spus că au venit din închisoare tata și unchiul Mitu și să venim acasă să-i vedem. Se auzise în societatea noastră că s-au eliberat închisorile și că toți deținuții politici se eliberează, dar pentru că trecuseră mai mult de 16 ani, respectiv 8 ani, parcă nu ne venea să credem. Ajunși acasă, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
venim acasă să-i vedem. Se auzise în societatea noastră că s-au eliberat închisorile și că toți deținuții politici se eliberează, dar pentru că trecuseră mai mult de 16 ani, respectiv 8 ani, parcă nu ne venea să credem. Ajunși acasă, în bucătăria apartamentului era mama, poate și mătușa mea și „două grămezi de gunoaie” - aceasta a fost, pentru mine, imaginea celor doi bărbați din familie, pe care i-am așteptat cu atâta drag zeci de ani. Erau ca două fantome
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la CebzaCiacova, trimis ca medic veterinar în combaterea unei boli infecțioase, febra aftoasă. Am fost chemat prin telegramă în 29 octombrie 1968 că tata a murit. Desigur, distrus și consternat, am cerut aprobare de la cei în drept și am venit acasă, la înmormântare. Pe 29 octombrie 1968, s-a întâmplat marea tragedie a familiei noastre. Tata a murit la 61 de ani. Semnele și întâmplările misterioase, ca și cauza morții propriu-zise duc la concluzia că a fost asasinat de Securitate, prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și acest ultim gest de umilință, gândindu-se la suferința comună. Declarațiile făcute la Aiud au fost amărăciunea vieții lui și cu această amărăciune a coborât în mormânt. Eliberat din închisoare în vara anului 1964, s-a întors o epavă acasă. Cocoșat, umblând în cârje și plângând de durere la fiecare pas. Din falnicul bărbat de odinioară nu mai rămăsese decât o stafie. Înconjurat de dragostea familiei, a putut să se întremeze atât cât să-și trăiască zilele ce le mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
privește, în lucrarea de fată, mai prezentăm încă câteva mărturii și anume: Mărturia prof. Valeriu Neștean, un luptător hotărât pentru cauza națională, care într-un articol publicat în anul 1993 în Gazeta de Vest nr. 26, îi creionează personalitatea astfel: „Acasă, în patrie, un tragic sfârșit avea să emoționeze sufletul bunilor români din toate generațiile: moartea suspectă a fostului Secretar general al Mișcării Legionare, Nicolae Petrașcu. Își încheia astfel ciclul vieții pământești, unul dintre cârmuitorii de oameni și îndreptătorii de vremuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
factura lui spirituală, dacă s-a hotărât să-și provoace propriul sfârșit, nu a găsit calea cea mai eficientă de a o face, ci a încercat vreo trei, una după alta Familia știe că în momentul când a rămas singur acasă era senin la suflet. Ne aflăm iarăși în fața unui mister care, dacă a fost provocat există și certitudinea că va fi lămurit odată, fiindcă este un dat al existenței ca făptașii oricărei crime să fie odată descoperiți. Fiindcă și Căpitanul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
O încercare de a evita incapacitatea organizatorică a fost aceea de a limita munca obligatorie la activități desfășurate în localitatea de reședință, cu excepția evreilor din județul Prahova. Întrucât Ploiești era o zonă petroliferă, acestora li s-a interzis să revină acasă sau să se stabilească în București. „Munca de interes obștesc a evreilor aflați în detașamente de lucru deplasate din orașele din care fac parte evreii, încetează la 1 Decemvrie 1941... Evreii ce fac parte din Cercul de Recrutare Prahova, au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
județ, afară de regiunea petroliferă și București... Evreii nu au voie a locui decât în capitalele de județ. 2) După data de 1 Decemvrie 1941, evreii vor putea fi folosiți numai în orașele din care fac parte, având voie a locui acasă” (doc. nr. 52). Munca obligatorie se desfășura după reguli și norme. Într-un document emis de Cercul de Recrutare București în 1942 se arăta:...am stabilit următoarele instrucțiuni, pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
autorităților civile și unităților militare care au cerut evrei la lucru. Această indulgență s’a putut manifesta prin: - acordarea de permisii și concedii pentru interese personale; - obținerea favoarei de a avea o funcțiune ușoară, gospodărească care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; - acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; - acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clan destin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; - acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; - acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clan destin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri s’au putut petrece în special la autorități și întreprinderi și chiar la unități militare, care întrebuințează în afară de funcționarii lor proprii și evrei în lucrări de birou, sau la lucru în ateliere. De asemenea, la lucrările
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin aplicarea Instrucțiunilor Generale Nr. 31.200/1941 a Marelui Cartier General. 2). Această îndreptare a produs eliberarea multor evrei, care de fapt nu trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s’a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerului Economiei Naționale, care nu puteau fi puse la îndoială nici de C.R. nici de Comand. Teritorial, nici de Marele Cartier General. A fost un caz la un județ, unde un evreu fabricant de mături - a trebuit să fie lăsat acasă, în urma intervenției celor 50 lucrători români care își pierdeau pâinea zilnică dacă evreul își închidea fabrica de mături. VI. PROPUNERI: 1). Întreaga chestiune de muncă de interes obștesc trebuie pregătită și orga nizată din nou, astfel ca, fără a face
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să plece toți până la unul și să plece așa cum au venit, lăsând în urmă toate bogățiile ce le-au strâns în această țară. Momentul plecării evreilor trebuie însă să coincidă cu un moment de liniște în țară, să fie românii acasă, iar în țară cât mai puțini străini, pentru ca golurile ce se vor ivi, să fie completate numai cu români. Plecarea lor însă nu trebuie să întârzie, este un moment istoric, ce trebuie prins, căci numai scăpându-ne de evrei, vom
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pături pentru învelit și îmbrăcăminte de iarnă. Astfel fiind, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune să se intervină la Direcția Generală C.F.R. pentru soluționarea cazării și plății evreilor iar în privința îmbrăcă mintei să se aprobe să meargă acasă în grupuri de câte 10 inși spre a-și lua îmbrăcăminte de iarnă. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR Colonel T. Turturescu Șeful Biur. II Maior N. Teodorescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 596
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nominal Ministerului Afacerilor Interne (Secretariatului General). Evreii nu au voie a locui decât în capitalele de județ. 2) După data de 1 Decemvrie 1941, evreii vor putea fi folosiți numai în orașele din care fac parte, având voie a locui acasă. Aprobările de folosirea lor se vor da conform cu Instrucțiunile Nr. 31.200/1941 ale Marelui Cartier General, în afară de București, pentru care aprobările se vor da de Marele Cartier General. 3) Scutirile ce s’au obținut până în prezent prin comisiuni și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
toate bogățiile ce le-au strâns în această țară. Îndepărtarea evreilor trebue să înceapă cu acei veniți în țară după anul 1916. Momentul plecărei evreilor trebue însă să coincidă cu un moment de liniște în țară, când românii vor fi acasă, iar în țară cât mai puțini străini, pentru ca golurile ce se vor ivi, să fie completate numai cu români. Desigur că din acest punct de vedere, momentul cel mai potrivit este la finele războiului în curs. Plecarea evreilor trebuie pregătită
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obștesc a evreilor va continua astfel: - Începând dela 1 Aprilie 1942, în detașamente organizate și încadrate, numai cu evreii ce nu au plătit taxa de scutire până la acea dată; - În orașele din care evreii fac parte, având voe a locui acasă, munca va continua după data de 7 Ianuarie 1942, conform ordinelor anterioare, pentru nevoile armatei, autorităților publice și instituțiilor de stat. b) Toate scutirile de muncă aprobate până în prezent pentru nevoile economice, accelerarea împrumutului la care subscriu evreii, etc., se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]