605,622 matches
-
1 octombrie 2011 când a intrat în vigoare un nou Cod Civil inspirat după Codul Civil din provincia Quebec, Canada. Codul Civil Napoleonian sau Codul Civil francez a fost realizat în vremea Primului Imperiu Francez sub îndrumarea lui Napoleon Bonaparte. Codul acorda o atenție și o importanță deosebită organizării familiei urmărind să facă din familie celula de bază a vieții sociale. Codul acorda capului familiei puteri prerogative foarte întinse asupra tuturor persoanelor care o alcătuiau (copii, soție). Codul situa de asemenea
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
Civil Napoleonian sau Codul Civil francez a fost realizat în vremea Primului Imperiu Francez sub îndrumarea lui Napoleon Bonaparte. Codul acorda o atenție și o importanță deosebită organizării familiei urmărind să facă din familie celula de bază a vieții sociale. Codul acorda capului familiei puteri prerogative foarte întinse asupra tuturor persoanelor care o alcătuiau (copii, soție). Codul situa de asemenea proprietatea privată în centrul reglementărilor sale juridice, privind-o drept sorgintea originară a oricăror libertăți individuale. În timpul exilului pe insula Sfânta
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
lui Napoleon Bonaparte. Codul acorda o atenție și o importanță deosebită organizării familiei urmărind să facă din familie celula de bază a vieții sociale. Codul acorda capului familiei puteri prerogative foarte întinse asupra tuturor persoanelor care o alcătuiau (copii, soție). Codul situa de asemenea proprietatea privată în centrul reglementărilor sale juridice, privind-o drept sorgintea originară a oricăror libertăți individuale. În timpul exilului pe insula Sfânta Elena, Napoleon I cita Codul Civil ca fiind cea mai mare realizare a sa, afirmație confirmată
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
prerogative foarte întinse asupra tuturor persoanelor care o alcătuiau (copii, soție). Codul situa de asemenea proprietatea privată în centrul reglementărilor sale juridice, privind-o drept sorgintea originară a oricăror libertăți individuale. În timpul exilului pe insula Sfânta Elena, Napoleon I cita Codul Civil ca fiind cea mai mare realizare a sa, afirmație confirmată de faptul că acesta este încă în vigoare în Franța și a fost preluat de majoritatea țărilor europene, precum și în mlte alte țări de tradiție juridică europeană: În 1859
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
țări în „ Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești ” iar noul domnitor a inițiat o serie de reforme sociale, economice și legislative în principat. Prin reforma legislativa au fost elaborate și promulgate Legea Contabilității, Legea Consiliilor Județene, Legea instrucțiunii publice, Codul Penal, Codul Civil, precum și crearea Consiliului de Stat. Fiind cele mai strâns legate de realitatea economică, normele dreptului civil aveau o importanță aparte în epoca Unirii, când se dezvoltau relațiile de producție capitaliste. Normele de drept civil existente la acea
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești ” iar noul domnitor a inițiat o serie de reforme sociale, economice și legislative în principat. Prin reforma legislativa au fost elaborate și promulgate Legea Contabilității, Legea Consiliilor Județene, Legea instrucțiunii publice, Codul Penal, Codul Civil, precum și crearea Consiliului de Stat. Fiind cele mai strâns legate de realitatea economică, normele dreptului civil aveau o importanță aparte în epoca Unirii, când se dezvoltau relațiile de producție capitaliste. Normele de drept civil existente la acea epocă erau
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
iar sub aspectul formei (sistematizării) erau dispersate, lipsite de unitate. În scopul depășirii acestor neajunsuri, pentru crearea unui drept civil modern în conținut și formă, Alexandru Ioan Cuza a cerut Comisiei Centrale de la Focșani să treacă la alcătuirea unui nou cod. Acesta a fost adoptat în anul 1864 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865. De inspirație franceză, codul civil român nu a fost o copie a acestuia fiind prelucrat și adaptat realităților românești. Codul prevede că proprietatea poate
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
modern în conținut și formă, Alexandru Ioan Cuza a cerut Comisiei Centrale de la Focșani să treacă la alcătuirea unui nou cod. Acesta a fost adoptat în anul 1864 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865. De inspirație franceză, codul civil român nu a fost o copie a acestuia fiind prelucrat și adaptat realităților românești. Codul prevede că proprietatea poate fi transmisă prin acte juridice încheiate între persoanele în viață și prin acte mortis causa (pentru cauză de moarte). Ca
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
la alcătuirea unui nou cod. Acesta a fost adoptat în anul 1864 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865. De inspirație franceză, codul civil român nu a fost o copie a acestuia fiind prelucrat și adaptat realităților românești. Codul prevede că proprietatea poate fi transmisă prin acte juridice încheiate între persoanele în viață și prin acte mortis causa (pentru cauză de moarte). Ca atare, proprietatea se transmite și pe cale succesorală, sub cele două forme ale sale: "ab intestat" și
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
că proprietatea poate fi transmisă prin acte juridice încheiate între persoanele în viață și prin acte mortis causa (pentru cauză de moarte). Ca atare, proprietatea se transmite și pe cale succesorală, sub cele două forme ale sale: "ab intestat" și "testamentară". Codul reglementa amănunțit deschiderea succesiunii, categoriile de succesori, ordinea și cota în care aceștia dobândesc bunurile defunctului, opțiunea succesorală și lichidarea succesiunii. Testamentul pe baza căruia se deferă moștenirea testamentară, este de mai multe feluri: olograf, autentic și mistic. Testamentul olograf
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
semnat de testator și prezentat strâns și pecetluit judecătorului care nu ia cunoștință de conținutul său, ci numai întocmește un proces verbal pe baza declarației testatorului, din care rezultă că actul care i s-a prezentat este testamentul acelei persoane. Codul mai cuprinde o serie de dispoziții cu privire, la acceptarea sau repudierea moștenirii, precum și la obligația moștenitorului de a plăti datoriile succesorale. Până la unificarea legislativă, în Țara Românească era aplicabil Legiuirea Caradja (1818) iar în Moldova, Codul Calimah (1817). Noul
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
testamentul acelei persoane. Codul mai cuprinde o serie de dispoziții cu privire, la acceptarea sau repudierea moștenirii, precum și la obligația moștenitorului de a plăti datoriile succesorale. Până la unificarea legislativă, în Țara Românească era aplicabil Legiuirea Caradja (1818) iar în Moldova, Codul Calimah (1817). Noul Cod Civil avea să fie un instrument important de unificare a principatelor. Codul Civil român avea 1914 articole, împărțite în trei cărți, astfel:
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
mai cuprinde o serie de dispoziții cu privire, la acceptarea sau repudierea moștenirii, precum și la obligația moștenitorului de a plăti datoriile succesorale. Până la unificarea legislativă, în Țara Românească era aplicabil Legiuirea Caradja (1818) iar în Moldova, Codul Calimah (1817). Noul Cod Civil avea să fie un instrument important de unificare a principatelor. Codul Civil român avea 1914 articole, împărțite în trei cărți, astfel:
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
moștenirii, precum și la obligația moștenitorului de a plăti datoriile succesorale. Până la unificarea legislativă, în Țara Românească era aplicabil Legiuirea Caradja (1818) iar în Moldova, Codul Calimah (1817). Noul Cod Civil avea să fie un instrument important de unificare a principatelor. Codul Civil român avea 1914 articole, împărțite în trei cărți, astfel:
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
moștenitori, cu scoptul că aceștia să îi moșteneasca bunuri și să asigure executarea voinței sale după moarte. Originea cuvintului testament se află în cuvântul din limba latină "testări" care înseamnă: a lua mărturie, a desemna. Conform prevederilor art. 1034 din Codul Civil, „"ul este actul unilateral, persoanl și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață"”. Conform art. 1035 din Codul Civil, „Testamentul conține dispoziții
Testament () [Corola-website/Science/325050_a_326379]
-
prevederilor art. 1034 din Codul Civil, „"ul este actul unilateral, persoanl și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață"”. Conform art. 1035 din Codul Civil, „Testamentul conține dispoziții referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acestă, precum și la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Alături de aceste dispoziții sau chiar și în lipsa unor asemenea dispoziții, testamentul poate să conțină dispoziții referitoare
Testament () [Corola-website/Science/325050_a_326379]
-
unor asemenea dispoziții, testamentul poate să conțină dispoziții referitoare la partaj, revocarea dispozițiilor testamentare anterioare, dezmoștenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moștenitorilor legali și alte dispoziții care produc efecte după decesul testatorului” Conform prevederilor în vigoare din Codul Civil, există două tipuri de testamente care se pot încheia. Conform art. 1040 din Codul Civil, testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic. Testamentul olograf, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie scris în întregime, datat și semnat de mână testatorului. Testamentul
Testament () [Corola-website/Science/325050_a_326379]
-
dezmoștenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moștenitorilor legali și alte dispoziții care produc efecte după decesul testatorului” Conform prevederilor în vigoare din Codul Civil, există două tipuri de testamente care se pot încheia. Conform art. 1040 din Codul Civil, testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic. Testamentul olograf, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie scris în întregime, datat și semnat de mână testatorului. Testamentul autentic este acel testament care a fost autentificat de un notar public sau de altă
Testament () [Corola-website/Science/325050_a_326379]
-
sau reputația unei persoane, ca atribut esențial al personalității omului. Infracțiunile contra demnității fac parte din clasificarea infracțiunilor realizată de legiuitorul român în funcție de obiectul juridic al infracțiunii. Acestea se regăsesc, ca și celelalte tipuri de infracțiuni, în partea specială a Codului Penal, și sunt: calomnia și insulta. Prin incriminarea insultei și calomniei este ocrotit atât un interes personal, apărând personalitatea morală a individului, cât și unul al societății, asigurând o relație socială bazată pe respect reciproc. Conform Noului Cod Penal (2014
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
specială a Codului Penal, și sunt: calomnia și insulta. Prin incriminarea insultei și calomniei este ocrotit atât un interes personal, apărând personalitatea morală a individului, cât și unul al societății, asigurând o relație socială bazată pe respect reciproc. Conform Noului Cod Penal (2014) insulta nu mai este considerata infracțiune. Conform Articolului 205 din vechiul Cod Penal, insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
este ocrotit atât un interes personal, apărând personalitatea morală a individului, cât și unul al societății, asigurând o relație socială bazată pe respect reciproc. Conform Noului Cod Penal (2014) insulta nu mai este considerata infracțiune. Conform Articolului 205 din vechiul Cod Penal, insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane cu un defect, boală sau infirmitate care, chiar
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
nu sunt considerate elemente de tipicitate ale faptei. Sancțiunea constă în amendă. Tentativa acestei infracțiuni nu se pedepsește. Pentru a fi pusă în mișcare acțiunea penală, e nevoie de o plângere prealabilă, iar împăcarea părților elimină răspunderea penală. Conform Noului Cod Penal (2014) calomnia nu mai este considerata infracțiune. Calomnia este, conform Articolului 206 din vechiul Cod Penal, afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fa(2014)pte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
se pedepsește. Pentru a fi pusă în mișcare acțiunea penală, e nevoie de o plângere prealabilă, iar împăcarea părților elimină răspunderea penală. Conform Noului Cod Penal (2014) calomnia nu mai este considerata infracțiune. Calomnia este, conform Articolului 206 din vechiul Cod Penal, afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fa(2014)pte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public. Subiect activ
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
aici la fapte publice, determinate neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Sancțiunea constă în amendă. Tentativa nu se pedepsește. Acțiunea penală începe în urma unei plângeri prealabile, însă împăcarea părților duce la înlăturarea răspunderii penale. Articolul 207, Cod Penal, prevede că proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
Paleologul", datează din 1694, conform datei înscrise pe frescă de pe fațada bisericii. În 2007 a fost înălțata și restaurată catapeteasma ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Șabăr, care cuprinde trei așezări: Epoca daco-romană, sec. III - IV p. Chr., cod LMI IF-I-m-B-15177.03, Epoca medievală timpurie sec. IX
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]