605,622 matches
-
în ce sunt interesați și ce caută purtătorii unor astfel de batiste colorate. Codul batistelor a fost folosit pe scară largă în anii '70 de bărbații homosexuali și bisexuali și a ajuns, cu timpul, să cuprindă toate genurile și orientările. Codul este bine documentat în "Gay Semiotics", lucrarea de referință a fotografului Hal Fischer, publicată pentru prima oară în 1977 și reeditată în noiembrie 2015. În următorul tabel sunt enumerate culorile folosite în codul batistelor, dar și semnificația acestora: În cadrul serviciilor
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
timpul, să cuprindă toate genurile și orientările. Codul este bine documentat în "Gay Semiotics", lucrarea de referință a fotografului Hal Fischer, publicată pentru prima oară în 1977 și reeditată în noiembrie 2015. În următorul tabel sunt enumerate culorile folosite în codul batistelor, dar și semnificația acestora: În cadrul serviciilor de asistență medicală, postarea în incintele în care se fac consultațiile de simboluri LGBT, chiar și discrete, este creditată ca fiind capabilă să ofere pacienților/clienților LGBT indicația că personalul este familiar cu
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
în Transnistria. Către sfârșitul anului 1941 mai rămăseseră în Chișinău doar 215 evrei din căsătorii mixte și convertiți la creștinism. La 30 iunie 1942, ultimii 224 de evrei dintre care 20 de copii, au fost deportați în stânga Nistrului. Numele de cod folosit de regimul antonescian ca echivalent al termenului german „soluția finală” a fost "„Curățirea terenului”". Ordinul de „curățire a terenului”, de deportare și de exterminare a evreilor din Basarabia și Bucovina a fost dat de mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul statului
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]
-
un lung istoric legat de viața culturală a Iașului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea orașului, sediu al Societății literare Junimea (fondată în 1863) și al revistei "Convorbiri literare" (fondată în 1867). În prezent clădirea este clasată monument istoric cu codul . Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală și schimbă fațadele, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moștenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu care în 1938, când pleacă la București, o închiriază rezidenței regale din
Casa Memorială „Vasile Pogor” () [Corola-website/Science/331917_a_333246]
-
în ziua proclamării Republicii turce, Mustafa Kemal Atatürk și-a exprimat public principalele sale două obiective: construirea unui stat turc independent și modernizarea acestuia. Pentru a-și putea duce la îndeplinire obiectivele, a desființat Sultanatul și a introdus un nou Cod Civil, conceput după modelul elvețian, care interzicea poligamia, instituia căsătoria civilă, permitea introducerea acțiunii de divorț de către oricare dintre parteneri și garanta egalitatea femeilor în fața legii. De asemenea, pe data de 5 decembrie 1934, femeile își câștigă dreptul de a
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
fost considerată ca fiind prima mișcare de opoziție democratică. Oficialii statului turc au subestimat în mod cert și nu au reușit să înțeleagă corect atitudinea politică a noilor feministe, considerând că femeile luptau pentru drepturi deja garantate și prevăzute în Codul Civil adoptat în anul 1926 în era republicană. Mișcarea feministă s-a dezvoltat ca o reacție față de politica din acele vremuri și a reprezentat o formă de rebeliune împotriva statului. Mișcarea din 1980 a reprezentat și o extensie a tradiției
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
schimbare radicală în societatea turcă în condițiile în care până atunci se obișnuia ca elitele să vorbească în numele întregii națiuni. De asemenea, în vederea clarificării poziției pe care femeile o ocupau în societatea turcă a anilor 80’, feministele au cerut revizuirea Codului Civil, din perspectiva problematicii legate de nerespectarea egalității între sexe. Această nouă generație de femei a susținut faptul că reformele kemaliste conform cărora femeia era socotită egala unui bărbat în fața legii deveniseră insuficiente, adevăratul țel fiind reprezentat de pedepsirea violenței
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
insuficiente, adevăratul țel fiind reprezentat de pedepsirea violenței domenstice- în acest sens, sunt organizate proteste, sunt deschise centre de ajutorare a femeilor abuzate și sunt depuse petiții pentru obținerea unor măsuri speciale împotriva acestor tipuri de comportamente. Numeroase articole din Codul Civil care încălcau principiul egalității au fost revizuite în anii 90’, spre exemplu, "Articolul" 159 conform căruia unei femei i se interzicea să aibă o slujbă fără acordul soțului său a fost abrogat în Iulie 1992. De asemenea pe data
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
căsătorie dacă dorește, propriul nume de familie. Pe 17 Ianuarie 1998, "Legea Protecției Familiei" intervine, adoptând o serie de măsuri menite să protejeze femeile împotriva violenței domestice; măsuri completate de către Parlamentul turc în Ianuarie 2002, printr-o nouă revizuire a "Codului Civil" în ceea ce privește egalitatea între sexe. Printre cele peste 1000 de noi prevederi s-au aflat și următoarele: s-a abrogat articolul potrivit căruia bărbatul era considerat conducatorul familiei, vârsta minimă legală pentru căsătorie devine cea de 18 ani (până atunci
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
vârsta de 17 ani, iar fetele de la 15 ani), copiii care erau născuți în afara unui mariaj beneficiau de aceleași drepturi ca ceilalți, existența posibilității de a adapta un copil chiar și fără a fi căsătorit etc . Fără îndoială că revizuirea "Codului Civil" și a "Constituției" a reprezentat un pas important în îmbunătățirea drepturilor femeilor, dar și expresia unei democrații totale în statul turc. Cu toate acestea, anumite aspecte au fost neglijate, ca de exemplu, partajul desfășurat în urma unui divorț care devenea
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
fost neglijate, ca de exemplu, partajul desfășurat în urma unui divorț care devenea problematic, mai ales în condițiile în care existau milioane de femei casnice care nu se bazau pe venituri proprii. De asemenea, femeile au cerut ca anumite prevederi ale "Codului Penal" în vigoare la acea vreme să fie abrogate și au constestat judecătorii care susțineau că violența domenstică reprezintă un aspect al vieții particulare a cetățenilor în care nu au dreptul să intervină. Mai mult decât atât, deși uciderea unui
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
parte dintre legile statului turc comparativ cu normele unanim acceptate de statele care erau membre ale "Comunității Europene"- la ratificarea CEDAW, Turcia a avut obiecții privind Articolele 15 și 16, pretinzând că acestea erau în contradicție cu legile prevăzute în Codul Civil turcesc în ceea ce privește căsătoria și familia. Multe dintre feministe au sperat ca Turcia să își continue negocierile pentru a accede în "Cominitatea Europeană", pentru ca prezența acestora în cadrul societății turce să îi forțeze pe oameni să schimbe ceva în modul de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Uniunea Europeană" să fie monitorizat, sunt întocmite în acest sens rapoarte anuale, primul raport în care era vizată și societatea turcă fiind publicat în anul 1998. În ciuda faptului că era recunoscută rafificarea "CEDAW" din 1985 de către Turcia, Raportul preciza că în Codul Civil aflat în vigoare la acea vreme, încă mai existau prevederi legale discriminatorii în ceea ce privea drepturile și îndatoririle maritale. Potrivit Raportului "Uniunii Europene" din 1998, o altă chestiune importantă era legată de violența domestică, și deși în Turcia la
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
este și cea legată de unul dintre articolele Constituției turce care specifică faptul că bunurile dobândite în timpul căsătoriei se împart în mod egal între soți numai în cazul în care căsătoria a fost încheiată după intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Mai mult decât atât, în anul 2002 sunt aduse în discuție și diversele obstacole legislative care împiedică femeile de a practica anumite meserii sau de a fi plătite în mod egal cu un bărbat pentru aceiași muncă și este
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
ani la 30, adopție care poate fi cerută și de o persoană necăsătorită; iar copiii din afara căsătoriei obțin drepturi egale la moștenire cu ale celor legitimi. În raportul emis de către "Uniunea Europeană" în anul 2003 este menționată abrogarea "Articolului 462" al "Codului Penal", care permitea acordarea de sentințe reduse celor ce săvârșeau "crime de onoare"- în cazul în care criminalii erau minori pedepsele fiind și mai mici-, însă a precizat și că acest fenomen, al "crimei de onoare", continua încă să fie
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
onoare"- în cazul în care criminalii erau minori pedepsele fiind și mai mici-, însă a precizat și că acest fenomen, al "crimei de onoare", continua încă să fie larg răspândit. Cu toate acestea, adoptarea de către statul turc a unui nou Cod Penal în Septembrie 2004 a consolidat principiul egalității dintre bărbați și femei, prin introducerea unor noi legi care prevedeau printre altele ca testele prin care era probată virginitatea să fie interzise sau efectuate numai la cererea unui judecător; sau ca
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
care prevedeau printre altele ca testele prin care era probată virginitatea să fie interzise sau efectuate numai la cererea unui judecător; sau ca cei care comiteau crime de onoare să fie pedepsiți cu închisoare pe viață . De asemenea, în noul "Cod Penal" era prevăzut și faptul că hărțuirea sau abuzurile îndreptate împotriva unuia dintre soți deveneau infracțiuni pedepsite prin lege, statul turc propunându-și prin acest nou set de prevederi legale să lupte pentru promovarea drepturilor femeii și să combată discriminarea
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Mustafa Kemal Atatürk a implementat un nou cod vestimentar în 1934 prin care a introdus portul hainelor moderne și a modei din vest, în locul valurilor și al turbanelor, considerând vesmintele tradiționale că pe niște simboluri ale unei societăți degenerate și învechite. Încurajarea adoptării modei vestimentare occidentale este unul
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
XVI-lea, pe 3 martie 1924. În mai 1928, a fost anulat articolul 2 din Constituția din 1924, care stipula islamul că religie oficială a Turciei. Tribunalele islamice au fost închise , iar "Sharia", legea islamică, a fost înlocuită cu un Cod Civil grefat pe modelul Codului Civil Elvețian și un Cod Penal inspirat din Codul Penal Italian. Secularizarea va fi completată prin suprimarea Ministerului Afacerilor Religioase și a Fundației Pioase și prin crearea unui sistem educațional național. Mustafa Kemal Atatürk a
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
1924. În mai 1928, a fost anulat articolul 2 din Constituția din 1924, care stipula islamul că religie oficială a Turciei. Tribunalele islamice au fost închise , iar "Sharia", legea islamică, a fost înlocuită cu un Cod Civil grefat pe modelul Codului Civil Elvețian și un Cod Penal inspirat din Codul Penal Italian. Secularizarea va fi completată prin suprimarea Ministerului Afacerilor Religioase și a Fundației Pioase și prin crearea unui sistem educațional național. Mustafa Kemal Atatürk a înțeles că bazele unui stat
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
fost anulat articolul 2 din Constituția din 1924, care stipula islamul că religie oficială a Turciei. Tribunalele islamice au fost închise , iar "Sharia", legea islamică, a fost înlocuită cu un Cod Civil grefat pe modelul Codului Civil Elvețian și un Cod Penal inspirat din Codul Penal Italian. Secularizarea va fi completată prin suprimarea Ministerului Afacerilor Religioase și a Fundației Pioase și prin crearea unui sistem educațional național. Mustafa Kemal Atatürk a înțeles că bazele unui stat modern pot fi asigurate numai
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
din Constituția din 1924, care stipula islamul că religie oficială a Turciei. Tribunalele islamice au fost închise , iar "Sharia", legea islamică, a fost înlocuită cu un Cod Civil grefat pe modelul Codului Civil Elvețian și un Cod Penal inspirat din Codul Penal Italian. Secularizarea va fi completată prin suprimarea Ministerului Afacerilor Religioase și a Fundației Pioase și prin crearea unui sistem educațional național. Mustafa Kemal Atatürk a înțeles că bazele unui stat modern pot fi asigurate numai printr-o astfel de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Constituția din 1982. În această privință să remarcam că Atatürk a cerut traducerea Coranului în turcă și l-a citit el însuși în public în 1932, desi Coranul poate fi lecturat numai în arabă în cadrul activităților religioase. Legislația Turciei în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În 1925 apare Legea Fesului care
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
în 1932, desi Coranul poate fi lecturat numai în arabă în cadrul activităților religioase. Legislația Turciei în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În 1925 apare Legea Fesului care introduce portul pălăriei vestice în locul fesului. În perioada noului conducător, apar în 1921 o serie de articole care descriu viziunea pe care Atatürk o
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
articole care descriu viziunea pe care Atatürk o avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „"Pek Uyanık bir Uyku"” (Un somn iepuresc) , conțin multe noutăți pentru lumea islamică turcă din acea perioadă, dintre care și mențiuni asupra noului cod vestimentar: „Fesul va fi abolit și o alta broboada va fi adoptată; fabricile de pânză vor fi extinse și altele noi deschise și Sultanul, prinții, senatorii, deputații, ofițerii, persoanele oficiale și soldații vor fi făcuți să le poarte produsele, femeile
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]