65,481 matches
-
camarazii în stradă și a plecat cu profesorul! Pag. 256, 257 - O altă variantă: “Eliberarea a venit pe 22 decembrie, imediat după începerea transmisiei la televizor . (Chestia cu televizorul denotă că la ora 12,09 eroul domnului Simirad se găsea acasă, bine mersi!. Eliberarea, (dacă așa ceva a fost), s-a întâmplat în noaptea de 21 spre 22 dec). Casian Maria Spiridon își amintește că preț de 10 minute, cât a ajuns în fața complexului Super Copou, nu a aflat că Ceaușescu fugise
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri, melancolică, tristă-această viață dureroasă a mea. Să văd doar cerul, chiar printr-o jumătate de fereastră, să aud cântând o pasăre dimineața, primăvara; să văd
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri, melancolică, tristă-această viață dureroasă a mea. Să văd doar cerul, chiar printr-o jumătate de fereastră, să aud cântând o pasăre dimineața, primăvara; să văd
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux. Regele Spartei, tatăl ei pământesc, o căsătorește cu Menelau, cu care Elena are o fiica, Hermione. Este răpită de Paris cu încuviințarea zeiței Afrodita, care i-o dăruise ca răsplată după arbitrajul favorabil în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
război. O legendă, care nu apare în Odiseea, spune că Nauplios, răspândește zvonul că Ulise a murit în război. Auzind acestea, Penelopa se aruncă în mare dar este salvată de un grup de păsări care o aduc la țărm. Întors acasă, Ulise nu vrea să fie recunoscut, se deghizează și participă la o întrecere cu arcul, câștigă, apoi îi ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă, bănuind că este vizitată de un zeu care a
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1971; Țară de poveste, Chișinău, 1973; A fost o zi..., Chișinău, 1974; Duminica din mijlocul săptămânii, Chișinău, 1976; Clopoțelul dorului, Chișinău, 1978; Cantata credinței, Chișinău, 1979; La porțile albastre ale cerului, Chișinău, 1979; Muchia sorții, Chișinău, 1980; Șapte ani de acasă, Chișinău, 1982; Casa și inima noastră, Chișinău, 1984; Evanghelie de la Mihai, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Arcadie Donos, Ancorat în actualitate, LA, 1980, 20 martie; Ion Ciocanu, Continua căutare a individualității, „Tinerimea română”, 1983, 25 martie. A.B.
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
înscriindu-se la Facultatea de Medicină din Iași și susținându-și, în final, doctoratul în chirurgie (1907). Peregrinările lui F. încep cu plecarea la București și continuă cu emigrarea, în 1944, în Israel. Probabil că nici acolo nu se simte „acasă”, pentru că se întoarce în România după numai doi ani. Urmând mereu linia orizontului, ca pe o altă fata morgana, părăsește definitiv România în 1958, stabilindu-se în Brazilia, la Săo Paulo. Primele versuri îi sunt găzduite, în 1904, de „Sămănătorul
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
are cu ceilalți relații tensionate. A trecut prin trei crize nervoase grave (indicii pentru o ascendență încărcată și pentru o natură psihică labilă) și, în spațiul cuprins de roman, mai cunoaște una, manifestată prin izbucniri aprige de plâns, fuga de acasă și baricadarea într-o cameră de hotel. Pe fiul cel mare, Sebastian, îl urăște în chip irațional, pe Erasmus (naratorul) îl socotește mediocru și nu-l bagă în seamă, cu Fili (Filip), tânăr cu gusturi homosexuale, raporturile sunt, tot așa
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și sugestii din câmpul psihanalizei. Sebastian este imaginea răzvrătită a tânărului care, ieșit din adolescență, vrea să scape de tutela unei mame posesive. El ia apărarea tatălui mediocru și onest și, când conflictul nu mai poate fi evitat, pleacă de acasă, înrolându-se voluntar în armată. Trimis pe frontul din răsărit, face acte de cruzime, apoi se arată plictisit („peste tot mi-e urât”) și, dezamăgit de ipocrizia generală, dispare nu se știe unde. Filip este artist și tablourile lui arată
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
clasă și, odată afară, o ia la fugă spre casă. Însă: „când mă uit înapoi, doi hojmalăi se și luase după mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu întru acasă, ci cotigesc în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țârna-n cap, și tiva la mama acasă, și am început a-i spune, cu lacrimi, că nu mă mai duc la școală, măcar să știu bine că m-or omorî!” Pasajul, unul din cele mai dense din întreaga operă a lui C., inaugurează, printr-o ilustrare spectaculoasă, de
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
urmăritoarei, mătușa Mărioara) de a-l prinde pe urmărit atinge aproape nebunia. Partea a doua a Amintirilor... mai cuprinde o goană halucinantă. În cazul acesteia, urmăritor nu e nimeni, dar poate fi oricine l-ar vedea pe „coșcogeme coblizan” fugind acasă gol-pușcă de la baltă, de unde hainele îi fuseseră confiscate de mama: „și așa fugeam de tare pe prund, că săreau petrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus. Și fuga, și fuga, fără să mă mai uit în
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
e simbolizată în text de frecventa invocare a lupului). Când i se pare că a înfricoșat-o cum trebuie, eroul face pasul decisiv, prefăcându-se că vrea să o lase singură, în plină noapte, în pădure (s-ar repezi până acasă, ca să-și aducă „un capăt și securea”, să poată drege căruța, și la ziuă ar fi înapoi). În text nu există nici o indicație în sensul că Malca n-ar fi fost o femeie cinstită. Moș Nichifor Coțcariul sau moș Nichifor
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Ovary-Oss Jozsef, și la Berlin, transpunerea fiind făcută de Edith Stark. A percepe oamenii cvasisculptural, cum o face la D., e un lucru rar. Personajele sale, figuri în ronde-bosse, par niște statui fără socluri. Autorul lui Urcan bătrânul, la el acasă printre cei din Câmpia Transilvană, nu vrea să știe de transcendență, de metafizică, de pitoresc local. Peste oamenii aceștia vârtoși, neînduplecați, înrădăcinați în pământ, s-au succedat veacuri, fără să-i schimbe; au trăit repetitiv, fixați în cutume severe, sustrăgându
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când i se întâmplă nenorocirea nu trebuie să se uite înapoi, că diavolul „ se face umbră de copac și dacă îl calci, te prinde; că dacă întâlnești un om noaptea în pădure și îi arăți o lumânare în fața oglinzii
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
țară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai multe vapoare, translator la Atena, voiajor comercial prin Marsilia, Paris și Londra. Se întoarce acasă în 1848, intră pentru o vreme în trupa de teatru a lui Costache Caragiali, joacă la București, la Craiova și la Iași, unde devine, în 1864, primul profesor de declamație al Conservatorului. Concesionându-i-se în 1866 Teatrul cel Mare
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
Alecu (Alexandru) (1806, Bezin, azi Donici-Orhei - 20.X.1865, Piatra Neamț), fabulist și traducător. Născut într-o familie boierească, D. este unul dintre cei patru copii ai Elenei (n. Lambrino) și ai lui Dimitrie Donici (frate cu Andronache, vestit pravilist). Învață acasă, cu dascăli tocmiți anume, după care, în 1819, este trimis la Liceul Militar din Petersburg. Prin 1821-1822 familia se mută la Chișinău, unde se găsea, în exil, și Pușkin. În pofida legendei, e puțin probabil ca D. să-l fi cunoscut
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului („Hristos era tot un comunist”), investit cu har auroral. Primenindu-și registrul, prozatorul abordează genul științifico-fantastic în Insula cu amintiri de acasă (1978), închipuind o călătorie în Cosmos, spre Planeta Roșie. Astronauții sunt trei tineri cu firi romantice, stângaci disimulate, care, între flash-urile suvenirurilor nostalgice și fantasmele visării, ajung să se descopere pe ei înșiși. Un fel de sosie a Aviatorului
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
de triluri, cârâieli, ciripituri. E o fantezie năstrușnică, surâzătoare, cu sclipet alegoric, promovând printre lumini și umbre, ca și întreaga creație a lui D., valorile sufletești. SCRIERI: Vara cu trei nebuni, Iași, 1970; Cetatea, Iași, 1972; Insula cu amintiri de acasă, Iași, 1978; Vremea lupilor, Iași, 1980; Gura lumii, Iași, 1982; Lăpușneanu și Patrupăcate, Iași, 1984; Limpedele chip al dimineții, Iași, 1986; Justițiar din alte lumi, Iași, 1998; Biblioteca „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (în colaborare
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
râzi, să ierți sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce facem și credem, noi avem datoria de a ne uita înspre Carpați, înapoi acasă”, afirmă V. Posteucă, adăugând: „Tot mai singuri, dar pentru aceasta tot mai convinși de adevărul luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D.
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost și redactor la Radio Chișinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvașe din zbucium (1971), Nerv (1973), Țărâna de-acasă (1976), Tu și pământul meu (1977), Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneității. O anumită tensiune dramatică și efuziunile sentimentale generate de legătura cu pământul natal, salvează unele poezii
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
1974, Cu numele tău pe buze, 1979, Se-ntorcea la vatră tata, 1980). SCRIERI: Infinitul aproape, Chișinău, 1968; Revărsarea culorilor, Chișinău, 1970; Răvașe din zbucium, Chișinău, 1971; Nerv, Chișinău, 1973; Lumina palmelor tale, Chișinău, 1974; Soltâs, Chișinău, 1975; Țărâna de-acasă, Chișinău, 1976; Tu și pământul meu, Chișinău, 1977; Cu numele tău pe buze, Chișinău, 1979; Se-ntorcea la vatră tata, Chișinău, 1980; Văzduh pentru suflet, Chișinău, 1982; Grăbește-te a trăi, Chișinău, 1984; Planeta frăției: cronică documentar-artistică, București, 1985; Hatân
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În numărul 8/1932 pot fi citite în traducere două fragmente din proza religioasă a lui Giovanni Papini. Alți colaboratori: Vasile Hristu, C. I. Papanace. I.M.
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
7.II.1777, Golești, j. Argeș - 5.X.1830, București), memorialist. Vlăstar al unei vechi familii boierești, fiu al Zoiței, fiică a clucerului Constantin Florescu, și al banului Radu Golescu, G. a primit, împreună cu fratele său, Iordache, o educație îngrijită, acasă și la Academia Domnească din București. Destinat prin obârșie înaltelor demnități publice, a fost, pe rând, ispravnic, vel agă, hatman, iar din 1821, mare logofăt al Țării de Jos. Cei patru fii pe care i-a avut, Ștefan, Nicolae, Alexandru
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
acestor realități în Occidentul european al momentului. În 1953 G. își publică la München cea de-a doua carte de poezii, Poeme pentru frații mei. Versurile vibrează de sentimentul înstrăinării și al rătăcirii într-un alt spațiu decât cel părăsit acasă, mereu actualizat. Activitatea culturală a lui G. cunoaște după 1957, anul când devine secretar general al Societății Academice Române de la Roma, o efervescență deosebită. În aceeași perioadă colaborează la Radio Vatican, secția română. De asemenea, este prezent cu oarecare regularitate
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]