65,481 matches
-
1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA, la Chicago, unde trăiește până la moarte. Izvorâtă din dorul de țară și din gândul de vindecare a durerilor celor de acasă, poezia sa se nutrește atât din nostalgia trecutului, cât și din aspirația împlinirii idealului național. Din păcate, în autoare vibrează mai mult sonul muzical decât clocotul ideilor și fantezia metaforică, astfel că textele poetice sunt doar un adjuvant al melodiilor
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
Khalil Gibran ș.a. Antologiile Poezia pădurii (I-V, 1998-1999) și Cinegetica (I-III, 2003), cuprind texte din literatura română și universală referitoare la pădure, vânătoare și pescuit. SCRIERI: Noi și soarele, București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
poate soția) îi trimite celui îndrăgit, aflat departe, în „xinite” (printre străini, la lucru), o sfâșietoare scrisoare de dragoste, fără însă a-și dezvălui direct sentimentele. Astfel, iubitul află că, de când a plecat departe, i s-au îmbolnăvit mioarele rămase acasă, i se năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
plecării, ca moartea / De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
străvezie prin care vom privi camera goală de sub camera noastră;/ O vei mobila cu nucile tale și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
1974), prozatorul se încadrează într-o orientare stilistică a cărei menire era, ca și la vechii sămănătoriști, apărarea valorilor etice și morale puse sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru asanarea morală a satului, alterat printr-o dură îndoctrinare. Bazate pe o actualitate dramatică, romanele supraviețuiesc prin substratul lor documentar gazetăresc, mai puțin prin substanța artistică. C. a mai tipărit
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
Lupul, Chișinău, 1969; Glasul inimii, Chișinău, 1971; Semănătorii, Chișinău, 1974; Semaforul, Chișinău, 1975; Drumuri, Chișinău, 1979; Pasăre călătoare, Chișinău, 1980; Oameni de omenie, Chișinău, 1981; Izvoare, Chișinău, 1983; Îndrăzneala, Chișinău, 1983; Sârjoaca, Chișinău, 1984; În preajma iubirii, Chișinău, 1988; Rădăcini de acasă, Chișinău, 1988; Troiene, Chișinău, 1989; Cu legea pre lege călcând, Chișinău, 1991; Păsările călătoare, Chișinău, 1991. Traduceri: R. Zagovici, Îndărătnicia strofelor, Chișinău, 1975; M. Lukonin, Drum, Chișinău, 1976; P. Antokolski, A patra dimensiune, Chișinău, 1977; Oljas Suleimenov, Amiezi topite, Chișinău
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
care de altfel a tradus. Pentru a atinge un atare prag, el se declară gata de efort. Poet al frăgezimilor și candorilor, se inspiră cu succes din obiceiurile și tradițiile autohtone, ale satului de care nu se desparte: Cântece de-acasă (1971) și Alte cântece de-acasă (1978). Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
a atinge un atare prag, el se declară gata de efort. Poet al frăgezimilor și candorilor, se inspiră cu succes din obiceiurile și tradițiile autohtone, ale satului de care nu se desparte: Cântece de-acasă (1971) și Alte cântece de-acasă (1978). Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a.
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
noi sunt văzute prin ochii omului simplu, care înțelege și interpretează evenimente, obiceiuri, caractere după propria putere de percepție. Peste tot, țăranul român își poartă satul în suflet și răzbește prin greutățile ce îi stau în cale cu gândul întoarcerii acasă. Un alt roman, Boierul, început în anul 1947, dar apărut postum, în 1957, are în vedere, pe lângă destinul personajului central, o frescă socială a satului; de aici, și dimensiunile ample ale scrierii. Perspectiva cuprinde și lumea orașului, cu oameni ai
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
importantă). Iată de ce am încercat să redirecționăm metodologia învățării în relațiile de filiație directă sau mediată pe care le poate avea cu teoriile învățării. Spunem le poate avea pentru că demersul nostru devine diferit și nou tocmai prin acest lucru: întoarcerea acasă a „fiicei risipitoare” este cu atât mai importantă cu cât poate întemeia ori poate justifica noi puncte de vedere, noi metode, noi rezultate ale aplicării acestora din urmă. Prezentele rațiuni au justificat și sensul invers în care s-a dezvoltat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impresia greșită că „orice învățare este bună”. O prejudecată care îi face pe educatori incapabili să se preocupe de efectele perverse ale învățării. Or, acestea se produc în număr mare. Enorm de multe comportamente imorale și chiar reprobabile se învață acasă sau la școală, în ciuda faptului că părinții sau profesorii cred că induc asupra elevilor numai influențe bune. Învățăm oriunde, oricând, orice. În învățarea contiguă, reacția (răspunsul) este asociată cu stimuli noi. Noile combinații de reacții rezultă din conflict și interferență
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acel copil sau adolescent, pe măsură ce crește, să-și evalueze comportamentul, să tragă propriile-i concluzii și să-și stabilească singur și liber standardele cele mai potrivite pentru el. Copilul sau adolescentul dependent de evaluările altora - atât la școală, cât și acasă - va rămâne probabil dependent și imatur sau chiar extrem de revoltat împotriva tuturor evaluărilor și judecăților externe. 10. Cel mai folositor tip de învățare din punct de vedere social, în lumea modernă, îl constituie învățarea procesului de învățare („learning of the
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Viena continuă să-și exerseze condeiul, scriind multe dintre poeziile pe care le va publica la întoarcerea în țară. Student la filosofie, este coleg în anii vienezi cu Lucian Blaga și D.D. Roșca. Spre sfârșitul războiului, în 1918, se întoarce acasă, din cauza privațiunilor, și se înscrie în anul al IV-lea la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, pe care o va absolvi în 1919. În același an se căsătorește cu Hedwiga Herzog și se stabilește în Cernăuți
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
mai ales în 1985 când generația 1967 a terminat liceul) a creat o presiune majoră pe întreprinderile publice și așa încărcate artificial cu angajați subutilizați. Ca urmare mulți dintre cei care nu aveau domiciliul în mediul urban au fost trimiși acasă, în rural, fără nici un fel de soluții de protecție socială complementară. A apărut ceea ce Cătălin Zamfir (1999) numește șomaj nerecunoscut (persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, ignorate de sistem) care a completat șomajul mascat (persoane angajate deși nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre elevii de gimnaziu au cel puțin un frate sau o soră (media este de 1,2 la nivelul întregului eșantion), ceea ce face ca numărul copiilor rămași acasă să se dubleze (Toth Georgiana et all, 2007). Datele arată ponderea ridicată a migranților din vestul României (Banat, Crișana, Maramureș), unde elevii de gimnaziu, care au părinți în străinătate, este de 27% din numărul total de elevi, și din Moldova
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Moldova, unde procentul este de 25%. Pe medii rezidențiale la nivel național nu sunt diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea copiilor cu părinți migranți, însă există astfel de diferențe în interiorul unora dintre regiuni. Astfel, în Banat-Crișana-Maramureș și în Oltenia ponderea copiilor rămași acasă care au părinți migranți este mai mare în mediul urban decât în rural (Toth Georgiana et all, 2007). Observăm o migrare mai puternică în Vestul și Estul (Moldova) țării, deci o zonă cu un nivel de dezvoltare economică și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acești elevi se află în grija bunicilor, 24% sunt îngrijiți de mătuși sau unchi, iar restul de 11% de alte persoane (Ibidem). Părinții plecați nu sunt preocupați de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]