61,760 matches
-
salveze viața, dar este trimisă la Ierusalim pentru a vizita locurile sfinte. Aici, ea caută să înțeleagă vechile învățături ale Zeiței în lumina noii religii și să găsească răspuns la întrebările care iau naștere la întâlnirea dintre cele două curente religioase. Revenită la Roma, decide să se retragă pe insula Avalon, alături de văduva lui Crispus, Elena și fiica acesteia. Acțiunea se petrece în perioada în care creștinismul a trecut de la stadiul de religie interzisă la cel de religie oficială. O serie
Preoteasa din Avalon () [Corola-website/Science/328592_a_329921]
-
Nestor” sau „Manuscrisul lui Nestor”. Lucrarea originală nu s-a păstrat. Sursele folosite pentru această cronică includ cronici slavone mai vechi, acum pierdute, analele bizantine ale lui Ioannes Malalas și Ghiorhios Amartolus, legendele locale și povestirile vikinge, mai multe texte religioase grecești, tratatele dintre Rusia Kieveană și Imperiul Bizantin și mărturiile unor comandanți militari precum Ian Vîșatici. Nestor a lucrat la curtea lui Sviatopolk al II-lea și se pare că era de acord cu orientarea proscandinavă a acestuia din umră
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
producătorul de bere Heinrich Drasche, care era situată vizavi de Operă până în 1945. Sigmund Freud obișnuia să se plimbe zilnic pe Ringul vienez. Cele mai multe clădiri datează de dinainte de 1870. Cele mai notabile dintre acestea sunt următoarele: Singura clădire cu destinație religioasă este Votivkirche, care a fost construită după ce împăratul Franz Joseph a fost salvat în 1853 dintr-o tentativă de asasinat. Palatul Hofburg a fost prelungit cu o anexă, "Neue Hofburg" (Noul Hofburg), care adăpostește astăzi Muzeul de Etnologie și Biblioteca
Ringstraße () [Corola-website/Science/328616_a_329945]
-
ani, Müller fură banii guvernului din casă tatălui său. Când mama sa era pe moarte, la vârsta de 14 ani, el juca cărți pe bani cu prietenii și se îmbată. Tatăl familiei Müller a vrut să îi ofere o edicatie religioasă care l-ar fii putut ajuta să câștige o poziție de preot în mijlocul bisericii. A studiat divinitatea la Universitatea Halle, și acolo a întâlnit câțiva colegi care l-au invitat la o întâlnire de rugăciune Creștină. Din acel moment a
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
90 de milioane de Lire Sterline în zilele noastre - până la moartea sa, banii au fost folosiți în primul rând pentru susținerea orfelinatelor și distribuirea a aporximativ 285.407 de Biblii, 1.459.506 Noi Testamente și 244.351 alte texte religioase, care erau traduse în alte douăzeci de limbi. Banii erau folosiți și pentru susținerea altor “misionari prin credință” de peste tot din lume precum Hudson Taylor. Lucrarea continuă și azi. Muncă lui Müller și soției sale cu orfelinatele a început în
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
și distrugerea unei rețele infracționale organizate în România comunistă în jurul unui administrator de bloc avid de putere. Dat afară din funcția de director al unui complex, poziție din care a săvârșit numeroase abuzuri, N.M. Siseanu a pus bazele unei secte religioase profitând de credulitatea și naivitatea oamenilor. El i-a convins pe membrii sectei să-i pună la dispoziție sume mari de bani. După căsătorie, ziaristul Victor Mirea zis Balaurul (Emil Hossu) și avocata B. B. Mirea (Carmen Galin) se mută
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
în perioada 800 - 1100. Cele mai multe cimitire transilvănene de secol IX aparțin așa-numitului „grup Mediaș” . Aceste necropole sunt caracterizate prin predominanța ritualurilor de incinerare (Brateiu, Dăbâca, Șeica Mică. Mormintele de înhumare din aceleași cimitire pot fi cauzate de diferențele etnice, religioase, sociale sau cronologice. Totuși, acestea sunt puține în comparație cu cele de incinerare: 89% dintre cele 135 de morminte de descoperite la Ocna Sibiului de exemplu sunt ale ritualurilor de incinerare. În norD-vestul Transilvaniei, necropolele „grupului Nușfalau-Someșeni” aparțin de asemenea ritualului incinerării
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
mai mare orgă în stil baroc din Viena. La ea a cântat o dată tânărul Joseph Haydn (pe atunci în vârstă de 17 ani) în 1749. Requiemul lui Mozart a fost interpretat pentru prima dată în această biserică, la o slujbă religioasă memorială oficiat pentru compozitor la 10 decembrie 1791. Deoarece Mozart nu-și finalizase opera la data decesului său, a fost cântată numai partea existentă. Unul dintre cei care au participat la "onorurile funerare festive" a fost regizor de teatru Emanuel
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
furori. Carl August von Eschenmayer a scris o trecere în revistă a cărții, pe care a numit-o „iscariotismul zilelor noastre” (trecere în revistă pe care Strauss a caracterizat-o drept 'odraslă a căsătoriei legitime dintre ignoranța teologică și intoleranța religioasă, având binecuvântarea filosofiei somnambule'). Contele de Shaftesbury a numit traducerea ei din 1846 de către Marian Evans „cea mai pestilențială carte vomitată vreodată dintre fălcile iadului”. Când Strauss a fost ales pentru catedra de teologie de la Universitatea din Zürich, numirea a
David Strauss () [Corola-website/Science/328670_a_329999]
-
Negurile". Acțiunea romanului "Sanctuarul" se petrece în primul secol, în vestul Britaniei, care pe atunci era parte a Imperiului Roman. Bradley a descris cucerirea triburilor celtice și despre implicațiile pe care ocupația romană le-a avut asupra vieții politice și religioase. În timp ce lucra la manuscris, Bradley a suferit un accident vascular cerebral, care i-a afectat capacitea de concentrare. La sugestia soțului ei, a apelat la ajutorul cumnatei sale, Diana L. Paxson, care era familiarizată cu opera sa, cu înclinațiile ei
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
asterism din constelația Orion. Ea constă în trei stele foarte luminoase, aproape perfect aliniate, ușor de recunoscut cu ochiul liber pe cerul înstelat: Alnitak (Zeta Orionis), Alnilam (Epsilon Orionis) și Mintaka (Delta Orionis). Acestea fac obiectul multor referințe mitologice și religioase. În arabă, "Alnilam" semnifică „șirag de perle”, "Mintaka" semnifică „hâm”, „centura”, iar "Alnitak" vine de la cuvântul "an-nitaq", care înseamnă „centura”. Alnitak / Zeta Orionis / ζ Ori este un sistem stelar triplu aflat la 800 ani-lumină distanță: "Zeta Orionis Ăă" este o
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
inferioare”, ei fiind identificați în coran cu zitatile păgâne cărora li se închină necredincioșii 6,100.128;34, 41; 37,158; 72, 6). Coranul prezintă credință locuitorilor din Mecca inlegatura dintre Allah și Djini 72,6, O proiecție a sistemului religios arhaic, invocandu-i pentru a le cere ajutorul . Întreaga Surrah a 72 cu cele 28 de versete ale sale dedicată fiind acestor entități, cu mesajul central care vine în apărarea cultului monotheist interzicandu-se asocierea cultului unicului dumnezeu Allah cu
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
sunt vrednic de încredere!”. Traducerile coranului din Arabă în alte limbi subliniază semnificația de conducător, dregător puternic, redutabil, înlocuind termenul Ifrit cu semnificația exegetica a acestuia . În sinteză, termenul Djinn este de origine străveche și revelează trecerea de la o concepție religioasă animista (genius loci) spre o viziune politeista o categorie de entități subordinate unui zeu creator alături de alte Divinități specializate într-un anumit raport față de lume). În Coran Djinnii reprezintă o categorie de îngeri inferiori, sunt entități spirituale invizibile. Care se
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
Italia și multe țări din America de Sus sunt la polul opus. Femeile trebuie să fie întreținute în timpul despărțirii legale, aceasta fiind o stare în care multe-și doresc să rămână din cauza șanselor scăzute de a se recăsători, datorită motivelor religioase sau pentru a păstra drepturi de moștenire asupra bunurilor deținute de soți. Astfel de femei sunt de obicei căsătorite cu bărbați din clasele privilegiate. Cu toate astea, rata sprijinului material descrește și în Italia. Cu toate că rata plăților pentru întreținerea soției
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
o practică des întâlnită în diferite culturi atât occidentale, cât și orientale. Sărutul, în afara faptului că poate reprezenta iubire sau afecțiune, poate simboliza și respect, admirație, loialitate. În diferite societăți umane, sărutul face parte din etichetă, bune maniere și practici religioase sau culturale. Formă de salut În unele culturi este convențional sărutul ca formă de salut și reprezintă curtoazie, respect sau admirație. Forma cea mai populară este cea de sărutare a mâinii ca gest de galanterie și cochetărie. Inițial a fost
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
a fost un gest practicat de către persoanele din clasele înalte dar care în anumite culturi a căzut în desuz sau a fost preluat de către comunitățile rurale. Sărutul poate reprezenta loialitate și subordonare mai ales în aristocrație, case regale, unele societăți religioase, masonice sau frății. Aceste săruturi pot reprezenta subordonarea și neatentarea la puterea și rangul pe care o deține cel ce primește sărutul. În aceste cazuri se săruta mâna, bijuteriile, hainele sau picioarele. În unele țări sau culturi sărutul este doar
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
primește sărutul. În aceste cazuri se săruta mâna, bijuteriile, hainele sau picioarele. În unele țări sau culturi sărutul este doar o formă de salut între persoanele apropiate sau mai puțin apropiate. Tipurile de săruturi ca formă de salut sunt: Ritual religios Sărutul poate fi folosit ca element ritual în diferite practici religioase, și în general reflectă respectul, adorația, subordonarea, admirația sau iubirea către o persoană, relicvă, obiect sau către zeitatea pe care aceștia o mijlocesc sau simbolizează. Unele practici religioase includ
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
picioarele. În unele țări sau culturi sărutul este doar o formă de salut între persoanele apropiate sau mai puțin apropiate. Tipurile de săruturi ca formă de salut sunt: Ritual religios Sărutul poate fi folosit ca element ritual în diferite practici religioase, și în general reflectă respectul, adorația, subordonarea, admirația sau iubirea către o persoană, relicvă, obiect sau către zeitatea pe care aceștia o mijlocesc sau simbolizează. Unele practici religioase includ: Sărutul virtual este un gest care simbolizează sărutul, dar buzele nu
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
Ritual religios Sărutul poate fi folosit ca element ritual în diferite practici religioase, și în general reflectă respectul, adorația, subordonarea, admirația sau iubirea către o persoană, relicvă, obiect sau către zeitatea pe care aceștia o mijlocesc sau simbolizează. Unele practici religioase includ: Sărutul virtual este un gest care simbolizează sărutul, dar buzele nu ating alte buze sau vreun obiect. Prin sărutul virtual se exprimă dorința de a săruta o persoană aflată la depărtare. Se realizează prin simularea sărutului țuguind buzele, prin
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
normand la malul Canalului Mânecii. Tatăl său, Constant Denis, se stabilește nu departe de Paris, în orășelul Saint-Germain-en-Laye. După absolvirea liceului Condorcet din Paris, Denis frecventează Muzeul Louvre unde descoperă tablourile lui Fra Angelico, care îi marchează vocația de viitor pictor religios. Se înscrie la École de Beaux-Arts și, incepand cu anul 1888, frecventează cursurile Academiei Julian. Aici întâlnește pe Paul Sérusier, împreună cu care pune bazele mișcării artistice Leș Nabis. Datorită preocupării sale pentru teoria artei, Maurice Denis devine purtătorul de cuvânt
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
clădirea unui vechi spital aparținând parohiei locale, care va primi denumirea "Prieuré", transformat după dispariția artistului în Muzeul "Maurice Denis". Războiul și moartea soției sale în 1919 îl fac să fie tot mai mult înclinat către o artă cu tematică religioasă creștină. Între 1908 și 1921 preda la Academia "Ranson". O dată cu sfârșitul războiului, deja artist consacrat, participă la mai multe expoziții retrospective (Bienala din Veneția, 1922; Pavillon de Marsan la Paris, 1924). Maurice Denis moare la 13 noiembrie 1943 în urma unui
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]
-
care marca în antichitate încheierea iernii, a sezonului ploilor în Palestina antică. În timpul exilului sărbătoarea a continuat să lege pe evrei, prin atașamentul față de fructele caracteristice zonei mediteraniene, cu regiunea lor de obârșie. De Tu Bishvat sunt legate câteva comandamente religioase (mitzvot) referitoare la roadele pomilor, comandamente legate de pământul Țării Israelului. În perioada emigrațiilor sioniste de repatriere în Palestina, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, dinaintea înființării Statului Israel, Tu Bishvat a
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
cerințele talmudice în legătură cu fructele și care utilizează Tu Bishvat ca dată de referință pentru socotirea vârstei pomilor fructiferi, Orlá a rămas până astăzi, în principiu așa cum era în epoca talmudică. Evreii ortodocși observă aceste precepte ca parte din Halahá, codul religios iudaic. Fructele care au copt ale unui pom de trei ani înainte de Tu Bishvat sunt considerate orlá și interzise consumului, în vreme ce roadele coapte la Tu Bishvat sau după Tu Bishvat în al treilea an de viață al pomului sunt permise
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
zece feluri de fructe și se beau patru pahare de vin după o ordine rituală, recitându-se binecuvantări, cu convingerea că sărbătoarea va apropia oamenii și lumea de perfecțiunea divină. În Israelul modern a renăscut acest obicei, și numeroși evrei, religioși sau laici, îl cultivă, uneori folosind cărți speciale de rugăciune sau de ritual după modelul Hagadei de Pesah. În unele comunități hasidice chitre rămase de la sărbătoarea Sukot sunt zaharisite sau murate pentru a fi consumate de Tu Bishvat. La Tu
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
de ritual după modelul Hagadei de Pesah. În unele comunități hasidice chitre rămase de la sărbătoarea Sukot sunt zaharisite sau murate pentru a fi consumate de Tu Bishvat. La Tu Bishvat în anul 1890, rabinul Zeev Yavetz, unul din fondatorii mișcării religioase naționale Mizrahi și-a luat elevii la sădit pomi în noua așezare agricolă evreiască Zihron Yaakov. Acest obicei a fost adoptat in anul 1908 de către Asociația Profesorilor evrei din Palestina și apoi de către Fondul Național Evreiesc (Keren Kayemet L'Israel
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]