7,853 matches
-
Petrașcu, un răsărit de lună pe malul Dunării și o casă din Dobrogea, cu flori roșii la o fereastră, care pe urmă a intrat în colecția muzeului Simu. Câteva lucrări de Luchian și un tablou mare de Stoenescu, alee de țigani. Vizitarea colecției Grigorescu a avut asupra mea înrâurire profundă. Ani de zile după aceea, vroiam să pictez ca maestrul și credeam că-l imit, dar niciodată nu am reușit, am putut constata mult mai târziu, doream să imit, spuneam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a vietii rurale, grădină plină de flori, dangătul clopotului de la biserică, mugetul vacilor care se întorc de la câmp, scârțâitul cumpenei de la fântână nu se compară nici pe departe cu blocurile îngrămădite ca niște cutii de chibrituri din orașul acela plin țigani gălăgioși și scandalagii.Orașul mă apasă parcă, încercând să mă antreneze în viața lui searbăda, uneori comică și alteori tragică. Dar eu eram Lăură și trebuia să rămân Lăură, fiindcă în mintea mea se născuse deja idealul, profesia perfectă, cea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
doua zi perfectă deja detaliile întâlnirii secrete cu proful într-o garsoniera din piață orașului, care era foarte populată. Trebuia să fie foarte vigilenta, pentru că era o persoană destul de cunoscută în oraș, iar în blocul "cu pricina" locuiau mai mulți țigani. I se indicase numărul apartamentului, etajul, precum și ora exactă la care trebuia să fie prezentă. Era o acțiune foarte riscantă și nu se putea nici în ruptul capului lipsi de supravegherea "băieților deștepți". Se duse deci la Emil acasă, fără
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
văzut și la românii din Bucovina de Nord, pun pe masă toate felurile de mâncare deodată, nu pe rând, ca la noi. Și eu cred că e mai bine așa, pentru că omul mănâncă ce-i place și nu pățește ca "țiganul" flămând aflat în vizită la cumătru, care s-a săturat cu primul fel și apoi s-a uitat cu ciudă la felurile următoare, mai gustoase, dar fără folos. Moștenirea socialistă este încă puternică. Capitala este, în mod evident, privilegiată în raport cu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Este foarte greu să-ți păstrezi limba în mijlocul unei majorități care vorbește altă limbă și care posedă toate pârghiile economice, politice, culturale și instituționale din statul respectiv. Exemple ilustre în istorie sunt evreii, într-o oarecare măsură armenii și chiar țiganii, iar în ultimele 7-8 decenii, ungurii; în ce ne privește, basarabenii merită toată admirația noastră pentru păstrarea limbii române într-un imperiu în care limba rusă era covârșitoare. Mai dificilă, în prezent, este starea limbii române în țările din sudul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
global și ar pune în pericol întreaga noastră civilizație. Cred, însă, că diplomația noastră ar trebui să tragă învățămintele necesare din aventura ei de trei ani la Marea Neagră. A doua temă a fost "criza italiană". Evenimentele sunt cunoscute. Fapta acelui țigan român, Mailat, nu a fost decât picătura care a umplut paharul. A crede că doar această crimă a declanșat în Italia românofobia și reacția autorităților înseamnă a ascunde capul în nisip sau a ne fura singuri căciula. Multe alte fapte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
românofobia și reacția autorităților înseamnă a ascunde capul în nisip sau a ne fura singuri căciula. Multe alte fapte reprobabile au premers celei a lui Mailat, pentru că în Italia nu s-au dus numai cei educați și cinstiți, ci, pe lângă țigani, și mulți români needucați și fără căpătâi. Ce-au făcut autoritățile române și diplomația românească pentru a rezolva criza? Au făcut multe după declanșarea ei, dar nimic ca să o prevină. Aici, după părerea mea, vina nu aparține doar guvernului, respectiv
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un viitor oarecare, să apară și ambasadele UE. 22 mai 2008 UE și rromii În toamna anului trecut a intervenit cunoscuta criză româno-italiană, la originea căreia au stat unele fapte reprobabile săvârșite de membri ai imigrației române, în majoritate rromi (țigani). Italia se afla în preajma alegerilor generale iar infracțiunile câtorva țigani originari din România au fost masiv și amplu exploatate de forțele politice aflate în competiție. Paiele pe foc le punea, primul, primarul de atunci al Romei, Walter Veltroni, care era
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
2008 UE și rromii În toamna anului trecut a intervenit cunoscuta criză româno-italiană, la originea căreia au stat unele fapte reprobabile săvârșite de membri ai imigrației române, în majoritate rromi (țigani). Italia se afla în preajma alegerilor generale iar infracțiunile câtorva țigani originari din România au fost masiv și amplu exploatate de forțele politice aflate în competiție. Paiele pe foc le punea, primul, primarul de atunci al Romei, Walter Veltroni, care era și șef de partid, un xenofob declarat, cu pusee rasiste
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
eurodeputaților social-democrați români, a reușit performanța de a-i mobiliza chiar și pe socialiștii italieni membri ai PE împotriva propriului lor guvern. Dar A. Severin a avansat o propunere esențială, care a fost acceptată de PE, și anume ca problema incluziunii țiganilor să fie considerată o problemă a UE, și nu doar a țărilor din care provin mulți dintre ei. Cu alte cuvinte, UE trebuie să-și asume această responsabilitate și să adopte acele măsuri politice, juridice, administrative și financiare care să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
considerată o problemă a UE, și nu doar a țărilor din care provin mulți dintre ei. Cu alte cuvinte, UE trebuie să-și asume această responsabilitate și să adopte acele măsuri politice, juridice, administrative și financiare care să permită incluziunea țiganilor acolo unde se află ei în prezent, și nu neapărat în țările lor de origine. În consecință, marți 20 mai a.c., a avut loc în PE de la Bruxelles o dezbatere pe această temă. Consiliul European, respectiv șefii de stat și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
raport despre situația comunităților de rromi din Europa. Raportul va fi publicat la sfârșitul lunii iulie anul acesta și va fi supus dezbaterii Parlamentului și CE în decembrie; se așteaptă, în consecință, adoptarea unui set de măsuri concrete privind incluziunea țiganilor. Dezbaterea din 20 mai, din PE, a adus României și unele surprize neplăcute. Unii europarlamentari italieni, din grupul popular, membri ai partidului lui Berlusconi și ai Alianței Nordului, care au format actualul guvern de la Roma, au atacat imigrația românească în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
anume: Burdusaci (113 familii), Bucșa (21 f.), Gunoia (15 f.), Hagiac (11 f.), Deleni (5 f.), Oprisesci (114 f.) și Tochili (30 f.); peste tot 310 f. cu 1150 locuitori, din care 16 familii de ovrei și 17 f. de țigani. În comuna sunt 4 biserici, din care una foarte veche zidita de Ionaș Varlam (Surdu) și alta fundata de Episcopul Ioanichie; este și o școală primară rurală”. În prezent, În conformitate cu legea nr. 2-1968, republicata În anul 1981, dar și cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că în zonele cu prevalență crescută, de obicei trăiesc populații caucaziene, astfel boala este considerată de unii, specifică acestei rase, asiaticii și negrii având un risc minim. Se cunoaște prevalența slabă la japonezii ce trăiesc în Japonia și SUA, la țiganii din Ungaria, precum și prevalența diferită după originea populației în Africa de Sud sau în Israel. Această eterogenitate ne face să ne întrebăm dacă în etiologia SM nu intervin și factori etnici și factori de mediu. Studiile epidemiologice făcute pe imigranți pot aduce
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
te scuipă dacă nu le place mecla ta. Aia cea mai bătrână se zice că a omorât în bătaie o tarabagioaică, pe care a acuzat-o de furt la cântar. În realitate, ele fură zilnic din piață, iar dacă vreun țigan nu e atent, îl înghesuie și-l tâlhăresc cu nerușinare. Odioasele nu au pensie, pentru că toată viața au făcut doar bișniță. Blugi, cafea, Kent de la arăboi, apoi valută falsă și trafic de țigări netimbrate la Vama Siret. Să nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de la Nord West de vatra târgului. Cu mici tulburări, provocate de năvălirile Tătarilor și de evenimentele istorice posterioare, viața omenească se continuă în această regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea de SE a târgului, cei din urmă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați cu Români. Dintre toate grupurile etnice de la Huși, sing Bulgarii sunt în declin, fiind deznaționalizați mereu și înlocuiți prin Români, Ceangăi, Evrei, Țigani, etc. Exemplu tipic pentru regresul ariei lor de răspândire în cuprinsul orașului, este înfățișarea pe harta etnografică a principalei căi de comunicație, strada Calea Basarabiei, care trece prin mijlocul cartierului lor și care azi este un adevărat mosaic etnic; aici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
căi de comunicație, strada Calea Basarabiei, care trece prin mijlocul cartierului lor și care azi este un adevărat mosaic etnic; aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Știu foarte bine că se amuză doar ca să mă sperie, totuși..." Cléa ridică din umeri, nu știe cum au ajuns cuțitele acolo și, până la urmă, ce i se poate întâmpla? Heideggeriana este mai bine informată: "Astea sunt cuțitele lui Joseph, țiganul mitic din Gennevilliers, fratele Clementinei. Lucrează într-un circ, și cuțitele le folosește să-și facă numărul." Are aerul de a spune că aceste cuțite de circ sunt speciale, nu ucid. Cléa strânge cuțitele și le pune pe noptieră, mod
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aerul de a spune că aceste cuțite de circ sunt speciale, nu ucid. Cléa strânge cuțitele și le pune pe noptieră, mod de a demonstra că sunt niște ustensile perfect inocente. Grijulie totodată să nu rătăcească sau să piardă cuțitele țiganului mitic din Gennevilliers. Ea se enervează: Până la urmă, ce e cu toți oamenii ăștia în camera mea?" "Procedăm la fel în domeniul umanitar, îi răspunde Cléa. Ai vrea să-i lăsăm afară pe vremea asta?" Tocmai atunci, un grup de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zgomot, nu mai are nimic la îndemână. Și pe nimeni care s-o ajute, nimeni. Coridorul doarme în lumina cenușie a nopții nesfârșite. Niciun zgomot, ai putea auzi și mersul unui șoarece. Coridorul doarme, dar aparatul lui Joseph se mișcă. Țiganul mistic din Gennevilliers e acolo, ascuns între tentaculele protezei lui. Își ia curajul să se uite în afară cu un singur ochi, un ochi exorbitat, foarte mare, cam cât o minge de ping-pong, dar negru. Joseph discută cu o doamnă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe loc și continuă să țârâie, cum dă Dumnezeu. Imediat ce ațipește, clinc! Și asta ține până când vine o infirmieră care le potolește. Asistentele-adjuncte îi fac toaleta la pat și o ridică cu o macara ca să-i schimbe cearșafurile. Macaraua din Țiganul mitic, a cărui urmă a pierdut-o. Și apoi încep să-i vâneze vânturile. Fără vânturi, nu există vindecare. Ca să-i abată atenția, îi aduc un televizor. Unul adevărat, nu o girafă. Ia te uită! Se schimbă guvernul! Trece în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fereastră întredeschisă, oricare ar fi fost ea; de altminteri, erau toate închise, cu storurile lăsate. Seara următoare, locotenentul și-a petrecut-o la Cetatea Albă, antrenat de niște camarazi care descoperiseră câteva cârciumi deochiate cât cuprinde, unde cântau tarafuri de țigani. Doar peste două zile, întorcându-se acasă după-amiaza devreme, își spuse că putea face eventual un tur de plajă înainte de a se culca (devreme!). La vilă nu a întâlnit-o decât pe bătrâna Motea, care, deși nu se zgârcise la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
scurte apariții ca să se odihnească puțin și pleca iar, fără să fi dormit pe săturate. Și apoi, viața se întoarse la cursul ei aproape normal. Rămânând în continuare de veghe, au luat iar calea Cetății Albe și a tarafurilor de țigani. Îi crește părul la loc. Și genele, și sprâncenele. Fața ei are o nuanță mai vie. Pielea își recapătă culoarea. Dar corpul îi funcționează altfel. Și-a pierdut discreția, atrage neîncetat atenția asupra dificilei lui funcționări, de mașină care se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ei lucrează în clădire (face cu ochiul, precizând în ce fel lucrează bărbatul soră-sii "în clădire"). Asta e altă soră de-a mea, Minodora." "Nu aveai și un frate?" Nu." Și atunci, cine l-a inventat pe insesizabilul Joseph, Țiganul mitic din Gennevilliers?! Au învățat pe dinafară meniul bistrourilor din Gennevilliers. Au suficiente feluri de mâncare gata preparate sau congelate, de încălzit la microunde. Ea se hotărăște să gătească, firește, nu feluri mitocosite pe îndelete, în stil românesc, și nici măcar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]