12,690 matches
-
ruteni îi așează lângă munți, pe slujitorii lui îi împinge în câmpiile de mai jos. Așeză și pe rutenii fermieri din Pocuția și Podolia; ei populară Cernăuții, Hotinul și toată regiunea Nistrului, ținuturile Orhei, Soroca și pe Prut jumătate din ținutul Iașilor, precum și jumătate din ținutul Sucevei... Orașele mai toate au fost întemeiate de sași, tot ei împreună cu ungurii ridicară și viile” (p. 233); în Muntenia, după descălecarea lui Negru vodă „și ungurii, sașii și sârbii cu minunată repeziciune s-au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe slujitorii lui îi împinge în câmpiile de mai jos. Așeză și pe rutenii fermieri din Pocuția și Podolia; ei populară Cernăuții, Hotinul și toată regiunea Nistrului, ținuturile Orhei, Soroca și pe Prut jumătate din ținutul Iașilor, precum și jumătate din ținutul Sucevei... Orașele mai toate au fost întemeiate de sași, tot ei împreună cu ungurii ridicară și viile” (p. 233); în Muntenia, după descălecarea lui Negru vodă „și ungurii, sașii și sârbii cu minunată repeziciune s-au așezat cu coloniile lor pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din mijlocul Moldovei, din împrejurimile Iașilor, pentru că locuitorii acestui ținut, din cauza prezenței continue a curții domnești, sunt mai șlefuiți decât toți ceilalți” (Ib.). În lucrările ulterioare însă, care sunt, în ordine cronologică: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus (DMN), Historia Moldo-Vlachica (HMV) și Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor (HVR), Cantemir nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cronologică: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus (DMN), Historia Moldo-Vlachica (HMV) și Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor (HVR), Cantemir nu mai vorbește decât de români și de limba română: „Chiar dacă tot acest neam, spune el acum, a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români. Noi moldovenii la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este dat foarte de curând) ci românească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
populare. În felul acesta a fost blocată căutarea de cuvinte românești „în limbile acelor ginți stinse, care nu se știe ce limbă au avut în gura lor”: cuvintele aparent nelatine ale limbii române „fură de strămoșii românilor aduse din unele ținuturi ale Italiei, unde (ulterior ele) au fost date uitării, iar la români până astăzi vecuiesc”. În felul acesta Maior face ca tot ceea ce etimologia ulterioară va considera împrumuturi slave, maghiare, turcice sau albaneze în limba română să apară din contra
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
departe: „Dacă romanii, cei mai mândri stăpânitori, au permis ca o piatră miliară (adică kilometrică) oarecare din peninsula balcanică, piatră oficială prin excelență, să poarte o inscripție grecească, de pildă από Λυχνιδος, apoi poți fi sigur că locuitorii de prin ținutul acela trebuie să fi știut grecește.” (Ib.). Astfel, prin confuzii voite și salturi logice, Philippide trage concluzia, pe care o începe ezitant, dar o încheie ca pe o certitudine: „Se pare deci, că cele două provincii, Moesia și Thracia, erau
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbă. „Începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea d. Hr., spune S. Pușcariu, apar în Dacia seminții germane. După marcomani, cu o sută de ani mai târziu, vin goții, cărora Aurelian le cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trebuie să fie privite cu un alt ochi decât privim de obicei personajele pe care le-am văzut de atât de aproape. Putem spune că respectul pe care îl avem pentru eroi crește pe măsură ce ei se îndepărtează de noi. Îndepărtarea ținuturilor repară cumva apropierea prea mare a timpurilor, căci mulțimea nu face deloc diferența între ceea ce este, dacă îndrăznesc să spun așa, la o mie de ani de ea, și ceea ce este la o mie de leghe." Totuși, Corneille nu este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceea, în Ifigenia, s-a îndepărtat de tradiție, cea a lui Eschil și Sofocle, care termină piesa cu sacrificarea eroinei. Așa cum explică în Prefață, preferă să preia ideea deznodământului de la Pausanias care povestește că, după o veche credință obișnuită în ținutul Argos, o altă Ifigenie, fiica Elenei și a lui Tezeu, ar fi fost sacrificată. În ochii lui Racine, Ifigenia este o eroină prea virtuoasă pentru ca spectatorul să-i poată accepta moartea fără indignare. "Cum ar fi arătat, scrie el în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de culori și de linii cu drama. Cel mai adesea vor fi de ajuns un fundal și câteva draperii mobile (...) Spectatorul (....) se va abandona în întregime voinței poetului și va vedea după cum îi este sufletul figuri teribile și încântătoare și ținuturi de ficțiune în care nimeni în afară de el nu va pătrunde: teatrul va fi ceea ce trebuie să fie, un pretext pentru visare." Simboliștii suprimă orice fel de decor construit păstrând numai câteva tapiserii sau pânze pictate. Aurélien Lugné-Poe (1869-1940), fondator, împreună cu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Și așa, cumplitul supliciu a ținut zile, luni și ani... până ce bietul om a sfârșit înghețat și sfâșiat de fiare... Era moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu; bătrân cu barba stufoasă, bătută de bruma vremilor, cam la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sfâșiat de fiare... Era moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu; bătrân cu barba stufoasă, bătută de bruma vremilor, cam la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune, de sub acoperișul casei pădurarului, prăbușit în flăcări peste el, tras afară, în ultima clipă, pe zăpadă, de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vremilor, cam la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune, de sub acoperișul casei pădurarului, prăbușit în flăcări peste el, tras afară, în ultima clipă, pe zăpadă, de Anuca, fata pădurarului. A zăcut în spitalul Spiridoniei din Iași, peste o jumătate de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în guvernele conservatoare. (1871-1876, 1889,1891-1895). footnote> , fostul șef al partidului conservator. Pe la 1872, a fost timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea moșierul... Șuletea, măi Fanachi, poate că știi, este un fost sat răzășesc din Ținutul Fălciului, care până nu demult se numea Brăițenii de Sus... Stă înșirat pe coasta unei văiugi pe Valea Elanului, numită astfel, deoarece în vremuri vechi, prin acești codri hălăduiau turme de Elani<footnote Elanul, este cel mai mare dintre cervide
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Elanului au fost sate slave, una din cele mai populate văi din Moldova de Jos, datorită condițiilor bune de viață. Ialan înseamnă „cerb“, pe slavonește, ceea ce dovedește că odinioară trăiau aceste animale, pe această vale, fertilă, care străbate jumătate din ținutul Fălciului până în județul Tutova. Pe vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ai Moldovei și cărturari de seamă. footnote>, și Cuza<footnote Al. I. Cuza, Domnul Unirii de la 1859. Domnul țărănimii. footnote>. Mănăstirea Bursuci a fost ridicată de Gavriliță Kostaki, mare Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe valea Ciocăneștilor. Trebuie spus, că în Ținutul Fălciu, încă de pe la 1850, existau Privighetori<footnote Privighetor de ocol, se numea prin odobrenie act de alegere. Documentul se întărea cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
al Cantemireștilor, răzeși de neamul lor, nu pot să nu amintesc cât de puțin din viața lui Constantin-Vodă Cantemir. ...S-o născut pe la anul 1600, de la Mântuirea Lumii, din Teodor și Maria Cantemir, în satul ce se zicea Siliștenii, în Ținutul Fălciuiui, pe râul Ialanului. A avut o soră, care închinându-și fecioria lui Hristos, a primit schima monahicească, și s-a numit Macrina. Constantin Cantemir, a plecat la 15 ani, dupa moartea tatălui său, în Polonia, ca ostaș al Craiului
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea, tătarii jefuiau, iar cazacii hoțeau pretutindeni în țară. În anul 1685, Constantin Cantemir ajunge Domn al Moldovei. Atunci, cel mai de frunte dintre boieri, supt Duca, era Miron Costin<footnote Costin
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un început de primăvară... ...Vrem neatârnarea! ...Vrem neatârnarea!... striga mulțimea într-un glas. Casa Sturdza<footnote Casa Sturdza, situată în apropierea bisericii Sf. Spiridon, ctitorie a familiei Sturzeștilor. Casa lui Alecu Sturdza Bârlădeanul, candidat al mișcării opoziționiste a boierilor din Ținutul Tutova și Fălciu, din anul 1847, împotriva Domnitorului Mihail Sturdza, cu ocazia alegerilor pentru Obșteasca Adunare. În casa lui se întruneau nemulțumiții de regimul abuziv al Domnitorului. În această casă a fost găzduit Domnul Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1849-l856). Tot
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și spaima pluteau în aer. Toate îndoielile... neutralitatea... se spulberaseră. Strigătul „Război“ răsuna peste tot pământul țării. Clopotele au fost primele care au vestit mobilizarea generală, a celor chemați la ospățul morții. De jur împrejur, și din satele apropiate din ținuturile Fălciului și Tutovei, ca un zvon, dangătele se întâlneau pe acoperișul lumii, ca niște voci glăsuind despre... „Anul mântuirii“... despre „Anul neatârnării“. Soarele se suise de-o suliță pe cer. Clopotele de la Schit, încă băteau... băteau, văsduhul răsuna de dangăte
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dar pătrunzător, urmat de un cor de urlete asemnătoare. Clipă de clipă, urletele se auzeau tot mai aproape și tot mai puternice. Suru păși în mijlocul poienii și ascultă. Era chemarea... chemarea pe mai multe note... haita de lupi trecuse hotarul ținutului acoperit de codri din valea lui Suru. Lupii năvăleau acum ca un torent argintiu, în poiana scăldată de lumina lunii, iar în mijlocul poienii stătea Suru, nemișcat ca o stană de piatră așteptand sosirea lor. Dupa câteva clipe, cel mai îndrăzneț
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
frumusețe mândră, semeață și mult prea matură pentru anii ei. Îngândurată, fata trecea prin minte imagini de la horă... În urechi încă îi mai răsunau alămurile și chiotele flăcăilor. Dar, o întrebare îi stăruia în minte... De ce Tudor, feciorul Privighetorului din Ținutul Fălciului, îi luase apărarea împotriva obrăzniciei lui Lisandru. Tudor era un tânăr respectat în tot ținutul, cu educație în școlile din occident, stipendiat de Titu Maiorescu, ministru al Educației... Anuca se mai gândea și la reacția tinerilor de seama ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de la horă... În urechi încă îi mai răsunau alămurile și chiotele flăcăilor. Dar, o întrebare îi stăruia în minte... De ce Tudor, feciorul Privighetorului din Ținutul Fălciului, îi luase apărarea împotriva obrăzniciei lui Lisandru. Tudor era un tânăr respectat în tot ținutul, cu educație în școlile din occident, stipendiat de Titu Maiorescu, ministru al Educației... Anuca se mai gândea și la reacția tinerilor de seama ei față de ea. Nu reușea să înțeleagă de unde venea acel fel al lor de a gândi. Ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
invitaseră la nunta lor, o sută șaptezeci și șase acceptaseră invitația. Printre ei se numărau și prietenii lor americani, care se îndeletniceau acum cu pregătirile de călătorie în Irlanda și căutau pe internet cât mai multe informații despre Galway și ținutul dimprejur. Nieve știa că Gail nu-și mai încăpea în piele de bucurie, așa că îi trimitea mamei sale fiecare e-mail pe care îl primea sau îl trimitea firmei Finaluri Fericite, ca s-o țină la curent. Întotdeauna i se păruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
departe de orice drum cunoscut. Conducând pe șoseaua îngustă, cu geamurile lăsate și cu mirosul de iarbă proaspăt cosită care umplea mașina, își aduse aminte când, cu mulți ani în urmă, Martin le dusese prin colțurile mai puțin cunoscute ale ținutului, unde zburdau libere pe câmpii și făceau picnicuri sub castani mari și deși. Uneori se duceau numai cu familia, dar de obicei venea și Nieve, stând lângă Darcey în spate și strigând amândouă „Am ajuns? Am ajuns?“, pentru că știau cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]