7,946 matches
-
fost, totul bine?". Îi explic că n-aveam cu noi produsele dar că i s-a făcut injecția și că cerusem același tip de produse. În momentul acela a început balamucul. S-a enervat foarte tare și-a început să țipe la noi: "Noi facem totul pentru sănătatea copilului și dvs. îi dați ce se nimerește!" Atunci ne-am întrebat: "Cum adică ce se nimerește? Atunci și lui Boris îi dăm ce se nimerește?!". E rîndul lui Johan, de 12 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în oraș și toți seamănă unul cu altul. Mai ales vara, cînd i-așa de cald. Prin cartier Din cînd în cînd, seara, dactăr Nicu trece pe deasupra blocurilor în BMW-ul lui alb, decapotabil. Pensionarii îi fac cu mîna, copiii țipă "Mami, mami, uite doctoru'!", noi ridicăm halbele sau sticlele de bere și strigăm: "Noroc, doctore, la mai mare!" Îmbrăcat în roz, culoarea tinereții eterne, dactăr Nicu zîmbește în stînga și-n dreapta și aruncă confetti: roșii, galbene, albastre. Tot cartierul
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
un blestem), ceea ce are ca efect trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din elementul hipnic, paradoxal protector, antrenează plonjarea în thanatic, starea de veghe constituind liantul dintre două morți: "Dăschise ochii, se trezi, se clătenă pe picioare, își perdu cumpătul și, țipând desperat, se prăvăli din vârful dudului". Detaliile sunt consemnate cu răceală, însă tocmai brevitatea de proces verbal le imprimă o notă de muzicalitate subtilă: "Răbufni de pământ, la picioarele mele, scăldat în sânge, cu capul zdrobit". Naratorul nu uită să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îmi atârnă greu de pleoape și de mâini. Visez că mă agit, că dau din mâini, dar somnul e mai tare decât mine și, după ce m-am zbătut o clipă, mă cuprinde mai greu și mai tenace. Încep atunci să țip, vreau să rezist somnului, vreau ca cineva să mă trezească, îmi trag palme cu violență ca să mă scol, mi-e teamă că somnul mă va scufunda prea adânc, de unde nu voi putea reveni niciodată, implor ca să mă ajute cineva [...]". Trezirea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
găsesc deodată în odaia mea adevărată care e identică odăii din vis, în poziția în care mă visam, la ora când bănuiam în coșmar că mă zbat". Irealitatea din vis este consubstanțială cu realitatea obiectivă: "Mă zbat acum în realitate, țip, implor să fiu trezit în altă viață, în viața mea adevărată. Este cert că e plină zi, că știu unde mă aflu și că trăiesc, dar lipsește ceva în toate acestea, așa ca în grozavul meu coșmar". Această je-ne-sais-quoi este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se închia prin capul unui logofăt mare". Ca orice scelerat autentic, Lăpușneanu nu se poate bucura de victorie în absența unui martor, astfel că o poftește în sală pe Ruxandra, care, confruntată cu oribila piramidă însângerată, are singura reacție posibilă: țipă și leșină. Domnitorul zîmbește sarcastic, într-un irezistibil acces de vanitate falocratică: "Femeia tot femeie". Patru ani mai târziu, la capătul unei îndelungi perioade de abstinență criminală ("Alexandru-vodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Ruxandrei, nu mai tăiase nici un boier", se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
secretați de glandele mandibulare precum și cei din glandele care produc transpirația. Lor li se adaugă apetența socială, comparabilă cu nevoia de hrană, apă sau sex. Adică altceva decât "spiritul", dar analog acestuia. De exemplu, când sunt izolate, primatele încep să țipe. Este "țipătul de izolare", care încetează când animalul intră în legături cu congenerii săi. Atracția reciprocă a animalelor și impulsul social generează efectele de grup și relațiile dintre membri. Realizarea lor este stadială, iar unul din stadii îl constituie parazitismul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cenzurii și abrogarea legilor regimurilor autoritare existente între 1948-1989. Astăzi regăsim în ziare și la unele posturi TV aceleași slăbiciuni pentru spărgători, ucigași, găinari, pentru limbajul oral nerușinat; vedem "redactori fără talent, putrezi de vicii, novici în ale ortografiei, care țipă tare". (6, pp. 147-150) Paginile multor ziare, programele unor posturi TV, câteodată și cele de radio conțin prea multe gesturi și vorbe nepotrivite, texte și imagini lucrate mai mult din punct de vedere comercial decât moral și cultural-spiritual. Rămâne în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
chinezești albe, cu desene de cățeluși și cu radieră la un capăt, rivalizează cu cutia de ness folosită, pe holurile căminelor studențești, pe post de scrumieră. Casetofonul Tehnoton, portabil și care înregistra vocea dacă apăsai pe butonul mai lat și țipai la el, își amestecă conturul afectiv cu bocancii de munte, iar volumele vânate din BPT sau de la Editura Univers se confundă, în ascunzișurile minții, cu raftul cu bibliografie învinsă la finalul redactării tezei de doctorat. Mai sunt apoi improvizațiile demiurgice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr, ies furnicile afară și se adună la un loc, sentorc albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ți le dau; c) Vorbești frumos cu colegii, salutându-i cu zâmbetul pe buze. 14 8. Ce faci dacă în timpul unui spectacol de teatru câțiva copii din fața ta încep să fie gălăgioși și să arunce cu căciulile în aer? a) Țipi la ei și le faci observații; b) Începi și tu să faci ca ei; c) Anunți un adult vină să îi potolească. 9. Ai lipsit de la școală și vrei să afli ce teme ai pentru a doua zi. Ce faci
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
una plăcută. Când au intrat, de frică, a uitat să salute, s-a ascuns după fusta mamei și nu a vrut să răspundă la întrebările puse de medic. A trebuit să vorbească mama în locul ei. Ba chiar a început să țipe când acesta a vrut să o consulte. Au! Nu vreau! Mi-e frică! Cu greu au calmat-o, după multe explicații. Ce jenat trebuie să se fi simțit medicul! Până la urmă s-a dovedit a nu fi atât de rău
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
împrumutate. 5. Doamna bibliotecară i-a amintit Miei că nu trebuie să depășească termenul de două săptămâni și că trebuie să aibă grijă de cărți. 6. Mia a aflat că în bibliotecă trebuie să vorbească cât mai încet, să nu țipe sau să râdă zgomotos, pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Reține! Este recomandat ca atunci când o carte este ruptă, să o lipești, să nu subliniezi pasajele care țiau plăcut și să folosești semne de carte. VI. COPIII ȘI STRADA
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ușor sarcastic când mi se spune că Isac e simpatic și Zabulon e oribil. După 19 ani, singura lui remarcă despre feciorul său și nevastă e că seamănă unul cu altul. Felul în care el e agresiv și manipulator sau țipă la clienții lui capătă o anumită potențialitate negativă, care-l curăță puțin pe Zabulon. Acesta este drept, merge înainte, știe ce vrea, celălalt s-a convertit, el nu. Pentru mine, cele două personaje sunt mult mai echilibrate și mult mai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mi’a spus că toți soldații fac parte din trupe în trecere”. Pus pe fapte mari, caută alt subterfugiu și chiar îl găsește, potrivit documentului din care cităm: „...plec eu cu încă 3 cu bețe în mână, intrăm, intimidăm lumea, țipăm, arestăm pe unul mai slab (subl.ns.) pe care îl putem duce la Poliție. Îl ținem o zi-două arestat, lumea vede că lipsește, circulă zvonul că a fost împușcat, lumea se astâmpără cam 70 80% (subl.ns.)”. După atâtea peripeții
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi mai folositor. A mai spus că multe din cărțile găsite sunt otravă pentru tineret și i-a ordonat mamei ca toate cărțile pe care le-a aruncat în dreapta să le ardă urgent a doua zi! Într-un sfârșit, a țipat la tata: <<Să mergem!>>. Mama, cu lacrimi în ochi l-a mai întrebat o dată pe securist dacă nu-i cazul să-i dea, totuși, schimburi groase tatei. Acesta a răspuns: <<Lasă, cucoană, că mâine îl ai acasă!>>. Din ușă, tata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi auzit clănțănirea dinților dacă n-ar fi ținut gura strâns încleștată.” Reacțiile Cezarei atunci când este cuprinsă de fiorul erotic sunt similare cu cele ale Amaliei, din schița cu același titlu, pe care „actul amorului o făcea să tremure, să țipe , să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea”. Cezara este femeia romantică, tânără, cu pasiuni telurice. Este tipul femeii aprige și vindicative, „întreprinzătoare în clipele de încordare erotică. Ea iubește cu sălbăticie, fără a-și pierde decența.” Ea este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ajuns la perfecțiune tehnică și verosimilitate deplină. De ce atît de multe milioane de oameni înfiorați și gîfîind involuntar, cu transpirații reci pe frunte, cu părul zbîrlit sînt fascinați de acte violente în fața cărora, s-ar crede, ar trebui să fugă țipînd este o enigmă care la prima vedere dă crezare tezei originale freudiene a nenaturalului sinistru (das Unheimlich). Conform acestei teze, moartea, pentru care nu există nici un remediu cunoscut și care este destinul inevitabil al tuturor indivizilor, poate fi foarte bine
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
doilea pas. Fară urmă de echivoc nuvela aduce în fața cititorului două... Ana. Nici una nu mai amintește prin nimic de cealaltă. Ana cea dintâi e o femeie care se năcăjea și se temea văzându-și copilul pus de Ghiță în spatele câinelui, țipă înspăimântată, grăi jăluindu-se, strigă speriată, apoi pentru a readuce zâmbetul pe fața soțului își purtă (copilul) fricoasă pe Cula. Această femeie își depășeste propriile temeri, nu fără urmă de tremur interior, dintr-o dăruire și o dragoste care emoționează. Ghiță
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tablou de o înduioșare din ce în ce mai adâncă. Stând jos alături de bărbatul ei care "îi netezește părul de pe frunte", femeia se simte în largul său. Acesta e locul în care îi este atât de bine: cu copilul pe genunchi sau în brațe țipând răsfățat, cu soțul alături privind-o lung și mângâind-o ca întotdeauna. Schimbarea acestui bine pentru mai bine nu vine de la ea și nici nu și-o dorește. Ana este femeia în sens generic care a înțeles instinctiv și s-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu cel al descoperirii pierderii șerparului. Pe fondul deja sensibilizat de păcatul cel nou al pângăririi altarului, uitarea șerparului e simțită ca o lovitură mortală. Ca Hercule înveșmântat în cămașa lui Nessus, Lică pare să-și trăiască agonia: Șerparul meu! țipă el tare și sfâșietor [...]. Șerparul meu! strigă iar, și începu să se pipăie mereu la trup, ca și când i-ar fi arzând cămașa pe el [...] el își puse mâinile în cap, își rupse în urmă băierile cămășii: îi venea să-și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vară de neuitat. Vestea morții lui Pierre (marea ei iubire) răscolește, „dezechilibrază ritmul interior” al lui Alek, nu doar al femeii îndrăgostite, ci al tuturor actorilor care joacă pe acea scenă de vacanță. Cu sufletul „rănit”, cu o „durere” care „țipa în ea”, Alek se înstrăinează, se închide în ea, suferind cumplit. Deși marele absent, Pierre - marea iubire, este cel mult Dșteptat, acolo, într-o frumoasă casă de vacanță, într-o vară „ciudată”. însă nu vara e ciudată, ci ... valsul norilor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și grosolane). îl lasă pe prunc „Vă se descurce singur” și, după scurtul „urlet primordial”, decid că acestuia îi va plăcea Vă tacă, dar să și gândească. Chiar de la naștere, Septimius Ilarie (Timi) își anticipă comportamentul pentru tot restul vieții: „țipă doar de câteva ori scurt și nu prea ascuțit”, „considerând caraghios și inutil să mai dea, haotic, din mâini și din picioare”. Așadar, Timi va pătrunde în „lumea aventuroasă și parfumată a nopților șeherazadei”, comportându se precum șahul Sehriyar (ShahryƗr
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
respectarea unor reguli sociale și asumarea consecințelor, ce se întâmplă dacă nu spui adevărul, dacă lauzi pe cineva. De aceea părinții trebuie să fie conștienți că stilul în care ei comunică va fi copiat de către copil. Dacă copilului se spune țipând că nu trebuie să țipe, va înțelege că a ridica vocea nu este o problemă. Dacă părintele nu își ține o promisiune, copilul va crede că “vorbele sunt inutile”. Copilul trebuie să înțeleagă că își poate exprima opinia și că
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
asumarea consecințelor, ce se întâmplă dacă nu spui adevărul, dacă lauzi pe cineva. De aceea părinții trebuie să fie conștienți că stilul în care ei comunică va fi copiat de către copil. Dacă copilului se spune țipând că nu trebuie să țipe, va înțelege că a ridica vocea nu este o problemă. Dacă părintele nu își ține o promisiune, copilul va crede că “vorbele sunt inutile”. Copilul trebuie să înțeleagă că își poate exprima opinia și că pentru a o suștine trebuie
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]