16,963 matches
-
o altă dinamică și cu eficiență a activităților. Ceea ce se întâmplă în mediul universitar este valabil, după cum știți, pentru orice alt sector al vieții noastre sociale. Se mai petrece ceva în universitatea noastră. De o bucată de vreme, activitățile noastre academice (sau o parte dintre ele) s-au „virtualizat”, nu se derulează în cadrul unor întâlniri concrete, față în față, ci in absentia, la distanță, electronic, eterat, prin disponibilizarea cunoașterii în formă digitală, în „rețele” care nu se simt și nu se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
așa. Europa viitoare va arăta ca un mecanism complex, care va funcționa bine, chiar dacă nu toate multiplele sale rotițe se vor mișca în aceeași cadență, la fel de repede și chiar în același sens! Un semn concret de unificare europeană la nivel academic este dat de Declarația de la Bologna din 18-19 iunie 1999, ce consfințește formarea spațiului european de învățământ superior. Acest proces este în plină evoluție (în România, s-a trecut efectiv la noua politică și structurare universitară începând cu anul universitar
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dificultățile sau blocajele de învățare ale cursanților; a instrumentaliza cursanții cu strategii de accesare sau stocare a cunoașterii; a livra scheme de valorizare și interpretare a unor ipostaze ale cunoașterii; a media relația cu autorul cunoașterii sau cu alte competențe academice; a distribui și recomanda surse complementare de cunoaștere; a genera un cumul informațional cooperativ și un plus de cunoaștere; a răspunde la interpelările și întrebările cursanților (prin e-mail sau direct); a gestiona interacțiunile grupului și a stimula cooperarea interpersonală; a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
serviciile clasice, în prezență, cu cele virtuale, „în lipsă”; așezăminte de formare ce doar din punct de vedere administrativ oferă servicii nespecifice on-line (informare, înscriere, plată etc.); prezentare sau publicitate, prin degajarea de pagini Web specializate, prin contacte cu competențe academice în materie etc. Campusul virtual afectează vechile principii de organizare a campusurilor reale, concrete. Școala virtuală, chiar dacă are obiective similare cu cea reală, se deosebește de aceasta din multe puncte de vedere. Virtualizarea procesului de învățământ și de învățare creează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
schimbă configurația și logicile de delimitare. Dacă din punct de vedere strict administrativ el ține de o entitate identificabilă și relativ fixă (se subordonează unui manager sau unei autorități profesionale - inspectorat, minister, asociație profesională etc.), din alte puncte de vedere (academic, metodic), acesta devine destul de mobil și pliabil, racordându-se benevol sau creându-și extensii înspre teritorii ce depășesc cu siguranță limitele unei regiuni, a unui stat, a unei națiuni determinate. Se vorbește tot mai des despre comunități delocalizate de profesori
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare sunt evidențiate prin următoarele opt dimensiuni: Dimensiuni ale e-learning-ului din punct de vedere: Descriere Instituțional E-learning-ul este asimilat unei afaceri administrative, publice, contextualizată din perspectivă formativă și academică. Managerial Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea pedagogică este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a vedea dacă educația on-line li se potrivește; creatorii de curs și recenzorii trebuie să fie înscriși pe pagina Web; ar trebui postate scurte biografii, pentru a imprima credit creatorilor cursului on-line în fața cursanților asupra cunoștințelor și experienței lor (didactice, academice); trebuie pusă la vedere o declarație de copywrit, în care să se menționeze cine anume este proprietarul cursului și sursa materialului pentru studenți. Accesibilitatea Cât de accesibil este materialul cursului? Pot cursanții să găsească rapid informațiile? Indicatori: funcția fiecărui icon
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
responsabili în domeniile decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire și previziune a procesului de învățare. Sistemul educațional românesc are nevoie de sisteme informatice moderne, bazate pe standarde europene, care să poată fi folosite de către toți participanții la actul educațional academic: studenți, profesori, preparatori, personalul administrativ și managerii instituției. Ce doresc utilizatorii? sprijinirea procesului de instruire/învățare prin mijloace informatice moderne, care să pună la dispoziția instructorilor un instrument suplimentar; monitorizarea procesului de instruire și a rezultatelor obținute de cursanți și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau dificil de procurat; accesul rapid și controlat la o bază vastă de informație. Un astfel de sistem este implementat și utilizat cu succes într-una dintre cele mai renumite universități tehnice din România, Universitatea Politehnică din București (UPB): AEL Academic. Acest sistem a fost realizat prin transformarea AEL în cadrul proiectului INFOSOC nr. INF 78/2002, în parteneriat cu echipa Centrului de Transfer Tehnologic pentru industriile de Proces din Universitatea Politehnică București (director de proiect fiind prof. dr. ing. Valentin Pleșu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
total. Unele întreprinderi în direcția invocată vin din partea unor practicieni din varii domenii (ingineria podurilor și drumurilor, pregătirea în domeniul educației fizice, al științelor economice etc.), neavând o pregătire în acest domeniu și care au creat programe de formare, chiar academice, neglijând evident aspecte de ordin pedagogic. Sesizăm chiar nonșalanța cu care unii se lansează în scenarii de învățare la distanță fără grija necesară de a se înscrie în limitele didacticului. Pe de altă parte, o serie de funcționari ce fasonează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Liaisons, Paris Bernard, Michel, 1999, Penser la mise à distance en formation, Editions Harmattan, Paris Cantoni, Lorenzo; Botturi, Luca, 2005, „E-Learning Meeting Modular Education, the Case of Learning Objects”, Revue Suisse des sciences de l’éducation, anul 27, nr. 2, Academic Press, Freibourg Carre, Philippe, 2005, Dictionnaire encyclopédique de l’éducation et de la formation, Editions Nathan, HYPERLINK "http://membres.lycos.fr/autograf/Naviguer%20AF3.htm" http://membres.lycos.fr/autograf/Naviguer%20AF3.htm Castegniau, Guy, 2005, „Contribution prospective au volet formation
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
valentine 53.html" http://www.westga.edu/ distance/ojdla/fall53/valentine 53.html Viens, Jacques; Wyrsch, Arnold, 2004, „Regards et perspectives: l’évaluation au service de la qualité pédagogique des formations eLearning”, Revue suisse de sciences de l’éducation, anul 26, Academic Press, Freibourg Virilio, Paul, 1997, „Fin de l’histoire, ou fin de la géographie? Un monde surexposé”, Le monde diplomatique, HYPERLINK "http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948" http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948 Virilio, Paul; Rosnay, Joël de; Finkelkraut
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sigura feedback-ul, poate fi calitatea cea mai valoroasă pe care profesorul de educație fizică o posedă. Importanța feedbck-ului în procesul de învățare a fost bine documentată. Mai mult decât atât, feedback-ul verbal ridicat , se știe că îmbunătățește învățarea academică în educație fizică. Totuși , nu orice fel de feed back este bun. Calitatea feedback-ului este mult mai importantă decât cantitatea. Dar asigurarea unui feedback calitativ bun este o sarcină pedagogică dificilă. Necesitatea de a răspunde imediat cerințelor sportivilor este
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pot fi mulțumiți că au putut să-l enerveze pe profesor. Vârsta sportivilor și raportul ce se stabilește cu profesorul/antrenorul sunt factorii importanți în determinarea eficienței acestor formule. Formulări de descriere Feedback-ul descriptiv , denumit și feedback emoțional sau academic, permite sportivilor să compare și să pună în contrast greșelile din exercițiu cu ceea ce este perceput ca fiind modelul exercițiului respectiv. În timp ce formulările descriptive nu au în vedere valoarea , ele pot avea un impact afectiv deosebit asupra elevului. Folosite în
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
o parte, de interesul în creștere pentru tematica propusă, dar și de convingerea fermă că un viitor de succes al practicilor educaționale nu poate fi conceput în afara paradigmei curriculumului integrat. Lucrarea de față se dorește a fi atât un demers academic, de fundamentare, cât și unul de mobilizare în privința identificării celor mai bune modalități de reformă a curriculumului din perspectiva interdisciplinarității. Partea Itc "Partea I" Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumuluitc "Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului" 1. Modern
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și reguli structurate într-o ierarhie academică. Singurul pas spre (dez)integrarea structurilor „științifice” a fost făcut prin așa-numitele procese de hibridare (dezintegrare și reintegrare într-o formă nouă a disciplinelor și subdisciplinelor de graniță). Disidența de acest tip din cadrele disciplinare este însă temporară, iar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
din cadrele disciplinare este însă temporară, iar revenirea la disciplinaritate și la atributele ei se face într-o formă nouă, cu ținta clară a căpătării „recunoașterii științifice” prin complianța cu modelul. Ceea ce se încearcă să se producă este o cunoaștere academică, riguroasă (în raport cu normele prestabilite), „obiectivă”, centrată pe progresul științei. Raportarea se face așadar la norme, iar responsabilitatea este orientată către comunitatea academică. „Modul 2” (sau noul mod de producere a cunoașterii) se bazează nu atât pe evoluții stricte din domeniul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
clară a căpătării „recunoașterii științifice” prin complianța cu modelul. Ceea ce se încearcă să se producă este o cunoaștere academică, riguroasă (în raport cu normele prestabilite), „obiectivă”, centrată pe progresul științei. Raportarea se face așadar la norme, iar responsabilitatea este orientată către comunitatea academică. „Modul 2” (sau noul mod de producere a cunoașterii) se bazează nu atât pe evoluții stricte din domeniul epistemologic, cât pe transformările și problemele majore cu care se confruntă societatea contemporană. Noul mod de producere a cunoașterii se revendică din
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cunoaștere: una pragmatică, centrată pe rezolvarea de probleme, puternic angajată social. Eterogenitatea acestui mod de producere a cunoașterii provine din mai multe surse, începând cu locurile acceptate de producere a acesteia, care nu mai sunt doar cele tradiționale, de tip academic, ci și cele specifice practicii. Activitatea de cercetare-dezvoltare devine, în noua economie bazată pe cunoaștere, vectorul ce asigură avantajul comparativ al actorilor de pe piață, prin scurtarea incredibilă sau chiar desființarea perioadei de așteptare de la descoperirea științifică până la punerea ei în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
specialiști din diverse domenii pentru a lucra asupra unei anumite probleme, cât integrarea competențelor într-un cadru flexibil de acțiune, stabilit ca urmare a consensului asupra unor practici cognitive și sociale. Aceste scheme-cadru și practici nu se transformă în canoane academice, ci își manifestă validitatea doar în legătură cu contextul aplicării. Astfel, soluția unei probleme va trece dincolo de cadrele formale ale oricărei discipline și va fi eminamente transdisciplinară. Transdisciplinaritatea este caracterizată, la rândul ei, de patru aspecte: 1. dezvoltă un cadru de referință
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
întâi către participanții direcți, iar producerea cunoașterii și difuzarea ei devin procese concomitente. În paradigma tradițională, rezultatele cunoașterii/eforturilor de cercetare erau comunicate aproape exclusiv prin canale instituționale bine stabilite, sub forma unei raportări ce trebuia validată anterior în lumea academică; 4. transdisciplinaritatea este dinamică: Este capacitatea de rezolvare a problemelor în mișcare. O anumită soluție poate deveni locul cognitiv de la care pot porni progrese viitoare ș...ț. Modul 2 este caracterizat în special - dar nu exclusiv - de cea mai apropiată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
impact larg poate sugera conceperea în aceeași manieră a curriculumului. Apar aici implicații vizibile în ceea ce privește condițiile de posibilitate a unei științe „libere de valori”... e) Controlul calității aduce, la rândul său, o schimbare de accent de la judecata expertă și validarea academică la raportarea la efectele produse în planul aplicării practice. Calitatea nu mai înseamnă neapărat controlul și validarea academic-disciplinară, ci deschiderea către o mai largă validare, de tip social. Calitatea produsului în sine este trecută în plan secund de cea a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
responsabilă și mai îndatorată față de beneficiarii săi direcți. 4.3. Producerea cunoașterii transdisciplinaretc "4.3. Producerea cunoașterii transdisciplinare" Modul în care se stabilesc prioritățile de cercetare (așa-numita agendă intelectuală) a suferit modificări importante. Nu se mai pornește de la conținutul academic al uneia sau alteia dintre discipline, care generează preocupări în rândul cercetătorilor specializați. Atât latura politică, dar mai ales cea financiară ale agendei se stabilesc pornind „din afară” spre interiorul disciplinelor. Contextul economic, social, politic și cultural în care va
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
făcută de autor arată că, în ultimii 150 de ani (ca interval larg), dar mai ales în ultimele trei decenii, se poate vorbi despre o evoluție către forme de (tehno)cunoaștere care variază în funcție de locul în care sunt produse (lumea academică, companiile, think-tank-urile, experții independenți etc.), de scopurile economice și politice și de instrumentele, dispozitivele materiale și tehnice care pot face posibilă producerea acelei cunoașteri. Producerea cunoașterii nu mai poate fi judecată și investigată după un singur tip de logică evolutivă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
platforme instituționale care să favorizeze cercetarea și producerea de cunoaștere integrată (în acest subcapitol folosim în mod interșanjabil, ca și în literatura de specialitate, cele două concepte: interdisciplinaritate și transdisciplinaritate) are în vedere elemente precum: infrastructura organizațiilor de cercetare, jurnalele academice, comitetele de finanțare și rețelele informale de cercetători. Rămâne însă decisivă capacitatea cercetătorilor de a face transparent aparatul metodologic pe care îl creează și-l utilizează. Caracterul explicit al metodelor poate aduce clarificări necesare la întrebări precum (cf. Robertson et
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]