24,560 matches
-
să te spînzuri. De altfel, două acțiuni pe care le poți executa simultan. Cel mai bine-ar fi să le efectuezi Într-o altă țară, de pildă Germania. Dorința mea viscerală de ordine explică alegerea, o simți zbîrnîind Încă de la aeroport, ordinea, toate ceasurile arată aceeași oră, cotidianul carnivor mărunt, care te macină În țara lui Menumorut, este distrus, sfărîmat cu precizie, simți că te invadează liniștea și pădurile perfect tăiate-n decor. O explică, poate, și pe-a lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cînd De Niro, acum ultra alfabetizat, pleacă să facă un fel de carieră În nu’ș ce stat, o face, și se Întoarce triumfal, noaptea, cu o mașină frumoasă, cu becuri. Însă mai Înainte de asta se petrece plecarea lui din aeroport unde, pe-o băncuță, Jane Își exprimă teama față de zboruri (un complex freudian), el zice că nu, nu are de ce să-i fie frică, doar a fost odată analfabet și știe. Și avionul Își ia avînt și se-nalță pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
realitate, În acel moment se intona Marșul funebru. Deșteaptă-te române a venit mai tîrziu, atunci cînd domnul Iliescu Își ștergea ochii de glicerină cu batista prezidențială. Rugîndu-se să nu cumva să se deștepte acel ceva din sicriu, acolo, la aeroport. „Iliescu este un personaj tragic”, a spus Într-o miercuri domnul Andrei Pleșu. Are dreptate, dar iată c-a venit și vremea cînd omul tragic a reușit să dea răspunsuri comice, la BBC. Ori dacă au făcut Dumnezeu ceriul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici Întîlnirile sale sporadice cu Inez. A picat de două ori examenul de sergent, și-a plătit examenele la școală cu biștarii lui Dick și a lucrat cu jumătate de normă la Brigada Anti-Mafia: trebuia să aștepte prin gări, pe aeroport sau În autogări, să-i Întîmpine pe presupușii infractori, să-i ducă la motelul Victory și să bată la ei ca la fasole, după care să-i escorteze Înapoi la trenurile, avioanele și autobuzele corespunzătoare. Dud numea asta „acțiune preventivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de nici un fir. Am reverificat totul de douăzeci de ori. Nu există martori oculari, iar nefericiții ăștia de frați n-aveau nici măcar un cunoscut pe care să-l putem găsi. Am fost la toate cabinetele medicale, la Urgențe, În gări, aeroporturi și stații de autobuz, căutînd un bărbat rănit. Nimic. Dacă frații aveau cumva vreo agendă cu adrese, le-a fost luată. Nimeni n-a văzut și n-a auzit nimic. Cum spunea și colegul meu de la laborator, omului nostru i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ușa. — Gata, domnule polițist, l-ai tulburat destul. *** Exley Îi dădu OK-ul prin telefon: să tragă o fugă pînă la McNeil și să caute dovezi că În fosta celulă a lui Mickey Cohen a existat un dispozitiv de ascultare. Aeroportul comitatului, Ventura, era la doar cîțiva kilometri. Urma să zboare pînă la Puget Sound și de acolo să ia un taxi pînă la penitenciar. Bob Gallaudet o să trimită acolo pe cineva de la Biroul Penitenciarelor pe post de om de legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cum arată, ci ca și cum și-ar fi fixat privirea într-un punct, acaparat de liniștea foșnitoare din jur și gândind: cum trebuie să fie să zaci într-un asemenea spital-sanatoriu, departe de vuietul lumii, unde nu răzbat nici măcar zgomotele avioanelor aeroportului din apropiere, cu extraordinară curățenie și surori pricepute și zâmbitoare? aproape nedrept, nu pentru femeia aceasta, ci nedrept în general, femeia asta are pur și simplu noroc, dar alții, atât de mulți, cine știe cum... - și ea: și, chiar dacă ar reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ioana Sandi a încercat să-l scoată din starea asta, obligându-l să meargă cu ea la munte, într-un sfârșit de săptămână. Mi-l închipui acceptând pentru că se aștepta să găsească acolo uitarea de-o clipă. Calm până în dreptul aeroportului, unde s-au oprit timp de vreo jumătate de oră sau mai mult, cât s-a dus s-o vadă pe bătrâna doamnă Marga Pop, în clinica specială; calm și după aceea, doar câteva clipe întorcând privirea spre orașul rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
răspund.“ „Bine. Fie. Știu eu.“ A făcut iar o pauză în care nu se auzeau decât sunetele clavecinului, foșnetul frunzelor copacilor, zgomote nedeslușite, îndepărtate, ce erau restul lumii. Mai departe, un uruit slab de avioane care decolau sau aterizau pe aeroportul din apropiere. După care bătrâna doamnă a spus, destinsă, cu glasul de dinaintea luptei cocoșilor: „Ziceam că m-am gândit la o mulțime de lucruri pe care aș vrea să le știi și tu, acum, cât mă simt mai bine.“ Arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
revenirea cu emoție. Cu o zi înainte și-a pus gândurile pe hârtie, era acolo aproape întreaga lui așteptare, cum și de ce. O scrisoare pe care i-o va da la întoarcere. Se înapoia sâmbătă. „Ce rost are să vii la aeroport?“, îi spusese mama Ioanei Sandi, „Stai și învață. Te va căuta ea îndată ce ajunge acasă“. A lucrat cu spor și înfrigurare până la prânz. Apoi a început să aștepte. N-a căutat-o el. Era convins că se va repezi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ciudate; și nu în ultimul rând, după ce Michael mersese mai mult de zece minute, deveni conștient că drumul începuse să urmeze linia unui lac artificial, luminat la un capăt de șiruri paralele de lumini care aminteau de o pistă de aeroport. Putea chiar să distingă conturul unui mic hidroavion parcat la marginea apei. Curând după aceea, dădu peste un pâlc de pădure deasă, înconjurat de un zid lung de cărămidă întrerupt în cele din urmă de o pereche de porți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Colțul Hidrocarburilor“ă. Nu mi-a fost la fel de ușor să navighez pe lângă la pièce de résistence a sălii, și anume barul cu salate (cunoscut sub numele „Verdețuri“, adică: „Ne vedem la Verdețuri“ă, lung cât pista de aterizare a unui aeroport, accesibil din patru direcții, dar hoardele m-au lăsat să trec când le-am asigurat cu glas tare că nu atentez la ultimele patru cubulețe de tofu. Taman În partea din spate, lângă masa de cornulețe, care aducea oarecum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ar fi sunat Miranda și mi-ar fi cerut să fac ceva pentru ea În weekend, acum Însă eram destul de experimentată - și blazată - ca să Îndulcesc puțin regulile. Dat fiind că Miranda și fetele ei nu aveau să fie personal la aeroportul din New Jersey când avea să ajungă Harry acolo, În ziua următoare, nu vedeam nici un motiv pentru care trebuia să fiu eu cea care Îl va duce acolo personal. Presupunând, și rugându-mă, că Julia o să reușească să facă rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
West Side, iar eu urma să trimit o mașină să le ia de acolo a doua zi, la unsprezece dimineața. Șoferul Mirandei, Uri, mă va suna pe celular ca să confirme că a preluat coletul și că e În drum spre aeroportul Teterboro, unde cele două cărți vor fi predate pilotului avionului particular al domnului Tomlinson și de unde vor fi transportate la Paris. O clipă mi-a trecut prin minte să desfășor Întreaga operațiune sub un nume secret de cod, ca să aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pe celular? Numărul meu e 917-555-8702. Te rog, cât poți de urgent. Mulțumesc. La revedere. M-am gândit să sun la Ritz ca să-l Întreb pe recepționer dacă Își amintește cumva de o mașină care să fi adus cărțile de la aeroportul particular de lângă Paris, dar mi-am adus aminte că nu pot avea convorbiri internaționale de pe celularul meu. Era, foarte posibil, singurul serviciu pe care nu fusese programat să-l ofere și era, firește, singurul care conta acum. În acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pachet și i l-am Înmânat șoferului așa cum mi s-a comandat. Un tip amabil de la Ritz. Nici o problemă. I-am mulțumit și am Închis. Recepționerul de la Ritz aranjase ca un șofer să aștepte avionul particular al domnului Tomlinson la aeroportul de Gaulle și să-l ducă pe Harry la hotel. Bine, dar dacă totul se desfășurase conform planului, Miranda ar fi trebuit să primească romanele Înainte de ora șapte dimineața, ora locală și, dat fiind că acum acolo era deja seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai bun șofer al lui prin tot orașul! — Păi, e foarte ciudat, că am primit un mesaj de la Miranda care zicea că nu a primit coletul, și am vorbit cu șoferul de aici, care jură că l-a predat la aeroport, cu pilotul, care jură că l-a transportat la Paris și l-a predat șoferului tău, și acum tu spui că a sosit la hotel. Cum e posibil ca ea să nu-l fi primit? Se pare că singura metodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prezint la serviciu la ora șapte dimineața era un lucru atât de greu, Încât părea aproape amuzant. Sigur, mă sculasem și plecasem de acasă Înainte de ora șapte de câteva ori În viață: de exemplu, când trebuise să mă duc la aeroport cu noaptea-n cap ca să prind un avion sau când aveam de terminat de citit pentru vreun examen din ziua respectivă. Dar de cele mai multe ori aveam ochii deschiși la o asemenea oră doar când Încă nu apucasem să mă culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
flexibilă În ceea ce privește programul de lucru, e foarte probabil să nu o intereseze un post de bonă. Trebuie să‑mi fi citit gândurile, pentru că telefonul a sunat imediat. Am făcut câteva calcule și am realizat că Miranda probabil tocmai aterizase pe aeroportul De Gaulle și o scurtă privire pe itinerarul elaborat cu atâta efort, la secundă, de Emily a scos la iveală faptul că ea trebuie să se afle În clipa asta În mașină, În drum spre Ritz. — Biroul Mirandei Pris... — Emily
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
poți să‑ți Închipui, nu prea răspundeau la telefon sâmbătă seara. Am sunat pe celular piloți particulari, am sunat la companii aeriene interne să aflu dacă au ceva sugestii, am reușit chiar să dau de un responsabil cu nu știu ce de la Aeroportul Internațional Miami. I‑am spus că am nevoie de un avion Într‑o jumătate de oră ca să transporte doi oameni la New York. Știi ce a făcut? — Ce? A râs. Cu hohote. M‑a acuzat că lucrez pentru teroriști, pentru traficanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
era cu puțin Înainte de ora trei dimineața și mă sunase pe celular de exact douăzeci și două de ori de la unsprezece noaptea. Șoferul a așteptat până au făcut duș și s‑au schimbat, după care i‑a dus Înapoi la aeroport tocmai la timp ca să prindă zborul de mai devreme. Oprește‑te, mă prăpădeam eu de râs, Îndoită de șale, la auzul acestei Înșiruiri minunate de evenimente. Nu se poate să se fi Întâmplat așa ceva. Emily s‑a oprit din râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
58 p.m. s‑a apucat să‑și facă bagajul ca să plece, activitate nu prea extenuantă, dat fiind că dacă se Întâmpla să uite ceva cât de cât important, eu urma să i‑l aduc la apartament Înainte de a porni spre aeroport. Tot ce a făcut ea a fost să arunce portofelul Gucci și telefonul celular Motorola În geanta aceea Fendi pe care o tot chinuia. În ultimele câteva săptămâni, splendoarea În valoare de zece mii de dolari slujise pe post de ghiozdan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o să merite efortul În cele din urmă. Asta‑i tot. — Știu. Și eu la fel. Ne‑am despărțit În termeni buni, dar nu m‑am putut debarasa de simțământul că proprii mei părinți erau dezamăgiți de mine. Ridicarea bagajelor la aeroportul De Gaulle a fost ceva de coșmar, dar după ce am ieșit de la vamă am găsit un șofer Îmbrăcat elegant care flutura o pancartă cu numele meu și, În clipa În care ne‑am urcat În mașină, mi‑a Înmânat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de carte, “Întâlnire la un pahar“ă Extrem de elegant (cocktail‑uri organizate de persoane foarte importante, orice care are loc Într‑un un muzeu sau galerie, petreceri de după prezentări de modă, oferite de echipa de designeriă Diverse: Către și de la aeroport Evenimente sportive (lecții, concursuri etc.ă Cumpărături Diferite drumuri La croitorie La magazine și buticuri foarte șic La magazine cu produse alimentare și‑sau saloane de cosmetică sau tratament Se pare că nu exista nici o sugestie cu privire la ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prea bine. Și mai știu și că e foarte târziu la tine și că nu poți face nimic În următoarele două ore, așa că ce‑ar fi să mă suni când o să știi cu ce avion te Întorci? Te iau de la aeroport și putem merge de acolo direct la spital. — Foarte bine. Îți mulțumesc că ești acolo cu ea. Apreciez foarte mult gestul și știu că și Lily Îl va aprecia. Te sun când o să știu ce am de făcut. — OK, Andy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]