11,041 matches
-
identifice cei mai agresivi elevi din clasă și să-i ordoneze În ordinea rangurilor de la I la VII. Elevii nominalizați ca fiind agresivi, au fost considerati experți În această problemă și au răspuns la Întrebarea “Cum se manifestă un elev agresiv?” (ANEXA 2). Analizând frecvența răspunsurilor am identificat dimensiunile domeniului cercetat și a indicatorilor. Chestionarul a fost supus analizei unui grup de experti: studenți În anul IV ai Facultatii de Psihologie și Știinte ale Educatiei și revizuit conform indicațiilor (ANEXA 4
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vizează trei dimensiuni: fizică, verbală, afectivă și are un numar de 15 itemi. A fost construit În urma aplicării “metodei aprecierii obiective “ a lui Gheorghe Zapan și a aprecierilor oferite de grupul de experți format din elevii nominalizați ca fiind agresivi, acoperind astfel “plaja” de distribuție a fenomenului În realitate. Variantele de răspuns sunt de la 1 = dezacord puternic la 6 = acord puternic. Consistența internă a fost verificată prin tehnica alfa Crombach, obținându-se un coeficient de 0,87. Pentru a măsura
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
accepta să Îmbrațiseze cactusul?” Ipoteza specifică 4 Estimăm că există o influență a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității elevilor, agresivitate considerată atât la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 4.1. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 11). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nu au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu elevii provenind din familii cu un nivel al instrucției mediu sau ridicat. Efectul principal al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei 1. O ilustrare grafică a sensului influenței este prezentată mai jos. Graficul 6. Influența variabilei sex asupra variabilei agresivitate globală Există un efect de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
țara noastră fiind de 400 de copii și adolescenți Între 9 si 17 ani, dintre care 97% cuprinși În sistemul de educație publică - a pus În evidență că 39% dintre subiecți au declarat că se confruntă cu violență și comportament agresiv În contextul clasei. Agresivitatea este utilizată ca mijloc de structurare și de reglare a relațiilor de putere În diferite spații publice - instituționale sau nu - și private. Viața oferă o bogată fenomenologie a violenței, reclamând o atenție mai mare corpului social
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Aceasta ipoteza este confirmata in intregime, in sensul ca elevii cu un scor inalt al absenteismului sunt mai agresivi decat colegii lor ce frecventeaza cursurile. Ipoteză specifică 3. Estimăm că există o corelație Între anxietatea reactivă și anxietatea stabilă, pe de o parte, și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, pe de altă parte, În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitate verbală (ANEXA 10). Ipoteza specifică 4 Estimăm că există o influență a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității elevilor, agresivitate considerată atât la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. Efectul principal al variabilei mediu asupra agresivității globale, precum si efectul principal al variabilei studii asupra agresivității globale nu este semnificativ statistic. Elevii care provin din mediul urban nu au o agresivitate globală mai mare comparativ cu elevii care provin din
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
instrucție scăzut nu au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu elevii provenind din familii cu un nivel al instrucției mediu sau ridicat. Efectul principal al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic. Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei. Există un efect de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității globale, În sensul că agresivitatea globală a elevilor este influențată de combinația variabilelor mediu și sex, adică de interacțiunea acestora
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu băieții din mediul rural și de asemenea comparativ cu fetele În general și În special a celor provenite din mediul urban. Asfel,se poate observa ca un coeficient inalt al anxietatii genereaza conduite agresive. Anxietatea survine În urma pirderii Încrederii În sine, a acumulării frustrărilor de orice fel. Asfel se confirmă ipoteza frustrare-agresiune Înaintată de Dollard. De asemeni, s-ar parea că există o diferență Între mediul de viață al adolescenților. Băieții din mediul urban
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
acest fenomen poate declanșa o creștere a agresivității față de colegi sau Între clase de elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodată s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Intre intoleranță și conduite agresive s-ar putea să existe corelații, deoarece sunt comportamente precum palmele, bruscările, lovirile, ca expresii ale violenței moderate, determină o toleranță mai mare; În spațiul public Însă, ele sunt mai puțin tolerate, datorită vizibilității lor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
creștere a agresivității față de colegi sau Între clase de elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodată s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Intre intoleranță și conduite agresive s-ar putea să existe corelații, deoarece sunt comportamente precum palmele, bruscările, lovirile, ca expresii ale violenței moderate, determină o toleranță mai mare; În spațiul public Însă, ele sunt mai puțin tolerate, datorită vizibilității lor. Din păcate se poate observa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
deoarece sunt comportamente precum palmele, bruscările, lovirile, ca expresii ale violenței moderate, determină o toleranță mai mare; În spațiul public Însă, ele sunt mai puțin tolerate, datorită vizibilității lor. Din păcate se poate observa că școala Însăși favorizează manifestarea conduitelor agresive. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influențare reciprocă ce determină echilibrul funcțional al cțmpului educațional. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscriu În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influențare reciprocă ce determină echilibrul funcțional al cțmpului educațional. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscriu În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale la o populație școlară vizibil schimbată. În aceste condiții se poate vorbi de o violență institutională ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Franței care sprijinea Mica Înțelegere și a iritat în primul rând Berlinul, Roma, Budapesta și Sofia. În presa țărilor respective au apărut articole calomnioase la adresa României și aliatelor sale, învinuite de clauze militare “secrete”, de formarea unui “bloc militar și agresiv sub protecția Franței”, ori ca “o grupare agresivă tulburătoare a păcii”. În asemenea împrejurări, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au făcut un demers oficial la Societatea Națiunilor în care se dezmințeau învinuirile false privind reorganizarea Micii Înțelegeri. Cele trei state declarau
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în primul rând Berlinul, Roma, Budapesta și Sofia. În presa țărilor respective au apărut articole calomnioase la adresa României și aliatelor sale, învinuite de clauze militare “secrete”, de formarea unui “bloc militar și agresiv sub protecția Franței”, ori ca “o grupare agresivă tulburătoare a păcii”. În asemenea împrejurări, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au făcut un demers oficial la Societatea Națiunilor în care se dezmințeau învinuirile false privind reorganizarea Micii Înțelegeri. Cele trei state declarau în esență că: “nu există nici un acord ce
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
o serie de războaie și unifică statele germane în Imperiul German sub hegemonia Prusiei. Supranumit "cancelarul de fier" al Germaniei, rămâne în istorie drept campionul diplomației complexe. Antidemocrat, a condus Germania, menținându-i hegemonia prin acrobații politice, multe decenii. Extrem de agresiv și dominator, din cauza caracterului său impulsiv intră cu ușurință în conflict cu alte caractere dominatoare, ca acela al lui Carl Virchow. 68 Johann Karl Nestler (1783-1842), teolog, agricultor și naturalist ceho-german, profesor la Universitatea din Olomouc. Este primul profesor din
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Această colaborare, prietenie se menține printr-un permanent dialog, prin acordarea de încredere reciprocă. Există, bineînțeles și reversul medaliei, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate Îanxietate) atunci când în familie, părinții Își mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă, agresivă care descurajează nevoia copilului de comunicare sinceră cu părinții. Relația părinți - copii deține un rol deosebit în fixarea celor mai adecvate deprinderi comportamentale, cât și în asigurarea unei condiții psihologice normale. Studiile demonstrează faptul că în relație cu copiii, părinții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
ramuri de vârf ale industriei moderne, în special a celor legate de electronică, construcție de mașini, tehnica aerospațială și nucleară, etc., asemenea materiale de înaltă performanță tehnică, rezistente la temperaturi ridicate sau foarte scăzute și stabile la acțiunea agenților chimici agresivi, a radiațiilor și a altor factori externi distructivi, au devenit o necesitate stringentă. Cele mai spectaculoase rezultate s-au înregistrat, după cum se știe, în clasa poliimidelor, care continuă să se situeze pe primul loc atât în sfera investigațiilor cât și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care știe ce este mai bine pentru familie. - Copilul poate fi: - Copilul inhibat:”Eu nu pot pentru că nu am voie!” - este descurajat;copleșit de exigențe; - rezultatele școlare scad în situații de stres; - fricos. - Copilul rebel:” Eu fac regulile!” - manifestă tendințe agresive; - nu acceptă regulile; - nu ține cont de celălalt. - Părintele „prieten”- încredere Părintele va spune: „Cum vrei tu! Fă-te plăcut!” Manifestări pozitive: - îi place să-și petreacă timpul cu copilul și cu prietenii acestuia;este cald și înțelegător; - copilul apelează
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
jucătorilor pe posturi: - cu depășiri și pătrunderi; - cu combinații tactice de 2 - 3 jucători; - acțiunile de finalizare (aruncări la coș) vor fi permanent dublate pentru recuperările la panou unul dintre cei mai importanți parametri ai modelului de joc; - atacul apărării agresive pe % teren. 4.1.4. Conținutul modelului de joc în apărare Așa cum subliniam la conținutul modelului de joc în apărare, vârsta, statura, valoarea individuală a jucătorilor, nivelul de pregătire al echipei reprezentative școlare de baschet determină și conținutul modelului de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
tactice individuale: - marcajul normal și diferențiat; - săriturile, frânările; - capacul; recuperarea defensivă. 4.2. Combinații tactice: - închiderea culoarului de pătrundere; - schimbarea adversarilor; - aglomerarea; - apărarea în inferioritate numerică. 4.3. Sisteme de joc: - apărarea om la om normală; - apărarea om la om agresivă pe V teren; - apărarea om la om agresivă pe tot terenul. 4.1.5. Sarcini de joc (conținutul modelului de joc) Din conținutul modelului de joc în atac și în apărare revin sarcini tehnico - tactice fiecărui jucător pe postul pe
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
capacul; recuperarea defensivă. 4.2. Combinații tactice: - închiderea culoarului de pătrundere; - schimbarea adversarilor; - aglomerarea; - apărarea în inferioritate numerică. 4.3. Sisteme de joc: - apărarea om la om normală; - apărarea om la om agresivă pe V teren; - apărarea om la om agresivă pe tot terenul. 4.1.5. Sarcini de joc (conținutul modelului de joc) Din conținutul modelului de joc în atac și în apărare revin sarcini tehnico - tactice fiecărui jucător pe postul pe care îl ocupă în echipă ca: fundaș ofensiv
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]