14,847 matches
-
I. Iliu și Ion Frunzetti), cronica cinematografică (Vladimir Tudor, Radu Stanciu ș.a.), un „curier extern” și un „curier intern”, o cronică a expozițiilor și conferințelor publice, precum și numeroase interviuri. Cea mai reprezentativă secțiune este cea literară, nu numai prin spațiul amplu, ci și prin colaborarea unor scriitori prestigioși. Astfel, Mircea Ștefănescu semnează o tabletă în care pledează pentru actualitatea piesei într-un act și pentru cultivarea acesteia în repertoriul teatral românesc, în timp ce Ion Anestin comentează comedia în trei acte Zile vesele
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
alocuri iconoclastă, care implică și cititorul, uneori prin ironie sau prin trimiterea la realități social-politice contemporane, cum se întâmplă în eseul Politica burții sau Un scenariu arhetipal, interpretare a Soacrei cu trei nurori de Ion Creangă. Se impun atenției studiul, amplu, despre romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici via negativa, articolele despre Ion Creangă, textul despre „scenariile justițiare” veterotestamentare, de tip „moarte pentru moarte”, din literatura română (cu o comparație între Miorița, Baltagul de
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
al unui semidoct care se vrea autor dramatic, ambele satire ale mediocrității și imposturii, amintind prin unele caracteristici ritmica pieselor lui Mihail Sebastian. Arma secretă a lui Arhimede speculează valoarea comică a anacronismelor, într-o structură compozițională de feerie. În ampla culegere de texte dramatice comentate Beția de cucută (1984) figurează, alături de piesele cărora S. le datorează consacrarea în teatrul românesc, trei noi lucrări, exploatând fiecare alt filon dramatic. Elogiul nebuniei, publicată inițial în 1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
persoane se prezintă În lume. Imaginea este În raport direct de condiționare cu natura și forța Supra-Eului. Cu cât Supra-Eul este mai elaborat, mai complex din punct de vedere valoric, cu atât mai mult și imaginea omului respectiv este mai amplă, mai bogat nuanțată, mai complexă. În felul acesta este de la sine Înțeles faptul că educația morală are un rol esențial În formarea imaginii unui om. Un alt factor de care depinde imaginea este legat de raportarea persoanei la un anumit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În mod special pe imitarea unui model extern, ajungând după o lungă și minuțioasă analiză la o amplă descriere și clasificare a tipurilor morale, așa cum vom arăta În continuare. Pentru a clasifica tipurile umane, În psihologia morală sunt necesare câteva repere. Orice tip uman are simultan și o anumită imagine specifică, caracteristică unei anumite persoane. Nota caracteristică a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spital public În afara orașului. Din moment ce conducerea spitalului mi-a fost Încredințată, m-am putut bucura În sfârșit de mult doritul prilej de a-mi continua nestânjenit experimentele cu noua metodă de tratament, Însă de data aceasta Într-un mod mai amplu. Cercetările au durat până În mai 1849, când țara a fost anexată. Cert este că rezultatele acestorexperimente mi-au depășit cele mai optimiste speranțe de reușită 49. Camera mea de așteptare era mereu plină de pacienții atrași nu numai de gustul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
răstălmăciți și defăimați. Sydenham, a cărui memorie ar trebui respectată, a fost stigmatizat de câțiva dintre contemporanii săi, fiind numit șarlatan și criminal. Multe dintre personalitățile care acum sunt celebrate și care În secolul al XIV-lea se distingeau prin amplele lor cunoștințe În fizică au fost arse pe rug, fiind acuzate de vrăjitorie. Galileo Galilei a fost Întemnițat În cel de-al șaptezecelea an al vieții sale deoarece continua să susțină că Pământul se rotește, și poate că numai posteritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceeași manieră, englezii privindu-i moartea ca pe un eveniment norocos. Oferind astfel o succintă relatare a evenimentelor politice ale țării În care mi-am petrecut o parte atât de considerabilă din viața mea, voi prezenta acum cititorului o mai amplă detaliere a sistemului medial 259 la care am făcut referire În prefața mea, precum și o relatare mai pe larg a incidentelor care m-au Îndemnat să adopt acel sistem, fiind convins că se va dovedi un subiect interesant. Adoptarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Cannabis indica fiind mai mici decât cele ale plantei europene. Opiul, cum am menționat deja, e de asemenea mult folosit În India și e Încă și mai dăunător decât alte halucinogene, a căror preparare și folosire au fost descrise. Ample particularități referitoare la efectele pe care le produce vor fi prezentate În al doilea volum. Locuitorii din India consumă acest drog otrăvitor Într-un asemenea grad, Încât orice asistență medicală se arată zadarnică și de prisos. Voi menționa ca exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
această parte științifică, În sens european, a activității celor pe care i-a Întâlnit. 273. La fel spune și Eliade (vezi descrierea În India..., București, 2003, pp.79, 99-100). 274. Sau myrobalan, un amestec de fructe exotice pentru uz farmaceutic, amplu folosit În perioada medievală și În Europa. Cum compoziția sa variază iar termenul e consacrat În literatura botanică internațională, l-am menținut netradus. 275. În original: china-root. Înlocuitorul sinic pentru sarsaparilla. 276. Referințe despre „hermafrodiți” apar chiar și În relatările
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ZDMG 152, 2002, Heft 2, pp. 295-308. 324. Vezi, În ediția germană, Medizinischer Theil. Die verschiedenen Krankheitsformen (pp. 205-387) și Materia Medica (pp. 389-590). Întreaga observație a lui Honigberger are un caracter cu totul particular, al cărui ecou este foarte amplu după un secol și jumătate: proiectele lui Honigberger aparțin primelor generații ale acelor foarte puțini orientaliști care scriau și pentru cei care furnizau documentele, În acest caz documentele botanice și medicale. Faptul că o carte cum e Thirty-Five Years in
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Mai mult, citatul din Blaga va funcționa, În 1981, pe post de frontispiciu revelator 5. Uitând, firește - sau neglijând cu o superbie care, colectiv, Încă ne costă -, faptul că Jena, Parisul sau Sankt-Petersburgul de la 1800-1810 au avut, fiecare, reacții mai ample și mai acurate la descoperirea Indiei decât tot secolul al XIX-lea românesc. Mi-e teamă să nu fi apărut aici și echivoca noblețe a orientalistului care știe că propria civilizație nu a avut niciodată colonii În Asia. Dar Între
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
arbitrar pentru inteligența sa, adoptarea experienței, imense, a istoriografiei secolului alXIX-lea. Începe stimulator, dar premonitoriu incomplet În respectul pentru erudiția temeinică, pentru structura dosarelor științifice, pentru semnificația respectului major și pedagogic pentru trecut, pentru formele de trecut cele mai ample și mai coerente. Sfârșește la fel de stimulator În pasiunea pentru transcenderea sufocării istoriografice, a dimensiunilor memoriei istorice globale, și În aderența percutantă la un sens al prezentului, mai degrabă decât al oricăror forme de trecut. Chiar În ultimul citat, incombustibilitatea „verificată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a paginilor despre orientaliștii români (alții decât cei contemporani), este explicabilă la o scală sintetică prin abandonarea proiectului unui Itinerariu critic al culturii românești formulat În 19301, deci a completării celui spiritual pentru uzul generației, proiect care ar trebui Însă amplu și corect asociat comentariilor și așa extrem de inegale de care Încă se bucură scrierile sale. În plus, va trebui să suplinim aici ceea ce nici Zerlendi nu putea face, anume să elaborăm o micromonografie despre un capitol Încă prea puțin cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la Paris 3. Prodigalitatea, efervescența și saturația existenței aventuroase a lui Honigberger aveau să-i deturneze gândul, În fond probabil, de a renunța la activitatea medicală, chiar dacă tocmai pe aceasta a avut răgazul să o aprofundeze pentru a fi mai amplu asimilat și În mediul științific al timpului 4. Activitatea de arheolog amator a lui Honigberger, ca și a colegilor săi de generație aflați Întâmplător În zonă, nu avea să devină nici recunoscută, nici eficientă, căci există o cezură destul de clară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acelea deschise și afumate cu clor sau carbol În contra ciumei”3. Recolta numerelor din foaia ilustrată a lui Asachi, Icoana lumei (1840-1841), Îmbogățește știrile despre Honigberger și fiecare dintre articolele mărunte de interes oriental certifică identificarea și utilizarea tot mai amplă a unei imagini a Asiei: regăsim informații elementare despre botanica asiatică 4 și zoologia rudimentară a observării unor diferențe naturale - deci a unui neobișnuit care Întemeiează percepția 5; mărunte corespondențe geografice care mai poartă Încă, În paginile lor cernite, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
contactul cu civilizații pe care literalmente exploratorii și erudiții le-au dezgropat și refăcut lizibile, dar și datoria de a recunoaște În acest punct legătura cu o Asie contemporană. Pe termen lung, exploratorii sunt niște cai troieni care cuceresc forme ample de amnezie colectivă. O fac cu sagacitatea unui instinct și cu darurile Întâmplării care nu sunt consumate decât de posteritatea lor științifică 1. Un istoric specialist În problema „Preotului Ioan”, Arthur Percival Newton, afirma În 1924 că „există un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o serie de lucrări filologice și istorico-literare ce au introdus în circuitul științific internațional aspecte mai puțin cunoscute ale literaturii medievale din aria de cultură bizantino-slavo-română. A obținut titlul de magistru (1891) și de doctor în filologie (1899) cu două ample cercetări consacrate epocii și operei patriarhului Eftimie al Târnovei. Studiile, cele mai multe redactate în limba rusă, privind istoria și cultura românilor sau a slavilor de sud și a celorlalte popoare din Peninsula Balcanică, realizate din perspectivă comparată - Reminiscențe ale literaturii slave
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
de neant”? Tensiunea lirică se naște din chiar febrilitatea și recurența obsesivă cu care apar asemenea interogații. Ecoul lor reverberează în imaginarul lectorului, făcându-l părtaș neliniștilor poetului. Un statut de anticameră a lirismului reflexiv îl au și poemele mai ample ce reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei fervente căutări eșuate, absența divinității, a Logosului. Ca atitudine - și cu reflexe izomorfe în stil - poetul se vădește un dual: melancolic și exuberant, claustrat
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
lor în țară. Plecând de la procedeele narative din Camera copiilor, Nicolae Manolescu îl citează pe S. alături de scriitori care, după 1965, recurg la aplicarea tehnicilor fluxului de conștiință: Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Nicolae Damian, Mircea Ciobanu. Mult mai târziu, citind ampla povestire Parastasul (1994), Adrian Marino constată că scrierile lui S. se integrează în proza românească absurdă, care debutează cu Urmuz și continuă cu G. Ciprian, Jacques G. Costin, Grigore Cugler ș.a. Așa-zise nuvele, textele din Camera copiilor propun o
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a lui S. a fost precedată de una de cronicar literar și, mai ales, de cronicar dramatic, materializată editorial în Teatru românesc și interpreți contemporani și în Al treilea gong (1973
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
de a fi sugerat și alte căi de evoluție - mai productive - ale literaturii de la începutul veacului trecut. Se mai cuvin subliniate analizele de finețe asupra universului uman al nuvelelor lui I. Al. Brătescu- Voinești, al „momentelor” caragialiene și mai ales amplul studiu despre Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Criticul dă prima analiză temeinică a nuvelei eminesciene și, în pofida unui demers comparativ deficitar ca metodă, el revelează puternicele înrudiri (pe care le crede influențe) cu marea proză romantică germană (Novalis, Hoffmann, Tieck
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea rămân, în esență, aceleași stări fundamentale, metamorfozându-se, în contexte istorice diferite, doar formele lor de manifestare. Personajele - călăi și victime - sunt ademenite și prinse în amplul păienjeniș al rețelelor socialului și suferă o răsturnare (în variație liberă) a raporturilor dintre ele, transferul producându-se pe nesimțite, la fel cum se întâmplă în Bătrâna și Hoțul (inclusă în volumul Jocul de dincolo de ploaie, reprezentată în premieră la
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
înapoi, așezând în prim-planul preocupărilor proza de toate tipurile: proza de imaginație, ca în monografiile Delavrancea (1964) și Duiliu Zamfirescu (1969), studii micromonografice sau adâncind un anume aspect esențial, precum în Introducere în opera lui Liviu Rebreanu (1976), în amplul studiu introductiv la ediția critică Opere de Calistrat Hogaș (I, 1984) ori în medalioane, profiluri și analize parțiale: Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, C. Stere, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. D. Patrașcanu, Gib I. Mihăescu, Tudor Arghezi și G.
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative, documente, fragmente inedite din memoriile unor oameni politici din epoca precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar poziția față de acestea devine una mai
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]