9,641 matches
-
ce lume minunată a plecat ea împreună cu scumpa ei bunică care o iubea nespus de mult și care avea mare grijă de ea.... Vocabular: năprasnic: cumplit înfometat: flămand, care are foame a zace: a sta Răspunde întrebărilor 1. În ce anotimp a avut loc acțiunea? Descrie vremea. 2. Ce avea fetița în sortuleț? 3. Cum era fetița? 4. Ce a făcut ea să se mai încălzească puțin? 5. Cu cine a visat ea? 6. Cum este lumea în care a plecat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lecției și adaptate la orice disciplină, conținut, vârstă sau performanțe ale elevilor, de asemenea în diferite scopuri: pentru a preda, consolida sau evalua. MOZAICUL Elevii sunt împărțiți în tot atâtea grupe câte unități are conținutul informațional al lecției. La lecția Anotimpurile, la clasa a II-a, li s-au pus la dispoziție, fiecărei grupe, materialele necesare pentru însușirea cunoștințelor despre fiecare anotimp( manual, enciclopedii, plan de întrebări, planșe). Într-un timp dat, elevii din grupe studiază, discută despre un anotimp repartizat
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
sau evalua. MOZAICUL Elevii sunt împărțiți în tot atâtea grupe câte unități are conținutul informațional al lecției. La lecția Anotimpurile, la clasa a II-a, li s-au pus la dispoziție, fiecărei grupe, materialele necesare pentru însușirea cunoștințelor despre fiecare anotimp( manual, enciclopedii, plan de întrebări, planșe). Într-un timp dat, elevii din grupe studiază, discută despre un anotimp repartizat, apoi elevii se regrupează așa încât în fiecare grupă nouă să se afle câte un elev de la grupa de învățare anterioară.Aici
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
lecția Anotimpurile, la clasa a II-a, li s-au pus la dispoziție, fiecărei grupe, materialele necesare pentru însușirea cunoștințelor despre fiecare anotimp( manual, enciclopedii, plan de întrebări, planșe). Într-un timp dat, elevii din grupe studiază, discută despre un anotimp repartizat, apoi elevii se regrupează așa încât în fiecare grupă nouă să se afle câte un elev de la grupa de învățare anterioară.Aici, elevii vor prezenta pe rând, ce au aflat unii de la alții, având loc o predare reciprocă. Pentru verificarea
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
elev de la grupa de învățare anterioară.Aici, elevii vor prezenta pe rând, ce au aflat unii de la alții, având loc o predare reciprocă. Pentru verificarea eficienței lucrului, se aplică în final un test cu întrebări ori un text lacunar despre anotimpuri ( fenomenele specifice, viața plantelor, animalelor și activități ale oamenilor). Se poate continua cu un joc de rol. PĂLĂRIILE Folosită la orele de literatură sau de educație civică, această metodă constă în prelucrarea unui text sau a unor fapte de viață
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
ce se aseamănă ? La ce te face să te gândești ? Ce conține ? Din ce e făcut ? Ce poți face cu el ?E util sau dăunător ? 48 Se poate aplica la științe, pentru prezentarea unei plante sau a unui animal ori anotimp, la istorie, pentru prezentarea figurilor de domnitori, la matematică, atunci când se învață corpurile geometrice, la literatură, când se analizează un personaj etc. CIORCHINELE Se scrie pe tablă sau pe poster un cuvânt / o temă de studiat. Elevii sunt solicitați să
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
se reface numai în măsura în care fiecare partener își descoperă și exploatează dorințele ce îl conduc spre noi experiențe erotice și sentimentale. Alt roman, Amurguri (1993), rămâne în aceeași sferă a analizei sentimentelor absolute menite eșecului. De mai mult succes se bucură Anotimpurile Mariei (1995), plasat în perioada de sfârșit a erei comuniste și narând dublul eșec - social și familial - al protagonistei. Încarcerată în urma înscenării unui flagrant, ea cunoaște experiențele detenției, dar capătă și câteva certitudini, cea mai marcantă fiind generată de destrămarea
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța, 2003; Amurguri, Constanța, 1993; Anotimpurile Mariei, Galați-București, 1995; Miss Eva, Constanța, 1997; Baudelaire și poezia română modernă, Constanța, 1999; Teatru, I-II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul de pe plajă”, „Cuget liber”, 1993, 5; ; Ion Roșioru „Anotimpurile Mariei”, TMS, 1995, 2; O.D., Profil: Cristina Tamaș, TMS, 1995, 12; Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, TMS, 1996, 6; Milena Sipetean, Minotaurul și cititorul său, VTRA, 1998, 3; Nicoleta Sălcudeanu, Turnir intertextual, VTRA, 1998, 3; Corina Apostoleanu, Neliniștile prozatorului ca
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
cultivă amintirea și evocă fragmente de viață trăite inițial frenetic, topite în retorta unei altfel de înțelegeri a semnificațiilor atunci când le rescrie. Romanul este contrapunctic, cu episoade aparent autonome, în care narațiunea este alertă și imprevizibilă, incitantă. O zi fără anotimp (1980) și romanul Câmpia singuratică (1981; Premiul revistei „Săptămâna”) aduc, ca și celelalte pagini de proză, texte de observație și acțiune, „scrise într-un ritm viu, care se citesc pe nerăsuflate” (Sorin Titel). O nouă alcătuire romanescă, Taina stelelor (1982
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Vino peste moarte, vino peste vină !// Nu-mi ajung nici mie, golul meu să-l umplu,// Uriașule Orb, suflete al meu!” (Necuprindere) . SCRIERI: Rondelul orei fermecate, pref. Marcel Duță, postfață Cezar Baltag, București, 1995; Nimic pentru vamă, Timișoara, 1997; Arzând anotimpuri, postfață Petre Popescu-Gogan, Timișoara, 1998; Dintr-o iubire, pref. Cezar Baltag, Timișoara, 2001. Ediții: Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre Popescu-Gogan). Repere bibliografice: Florin Mugur, Generația lui Eminescu, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 535; A.I. Trifan
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Fiecare joc didactic cuprinde următoarele elemente constitutive, prin care se deosebește de celelalte jocuri și activități ludice: - conținutul - include cunoștințe însușite anterior în cadrul activităților comune cu întreaga clasă; acestea se referă la cunoștințe matematice, elemente de limbă maternă, plante, animale, anotimpuri, activitățile oamenilor etc.; - sarcina didactică - poate să apară sub forma unei probleme de gândire, de recunoaștere, denumire, reconstituire, comparație, identificare etc.; deși jocurile didactice pot avea același conținut, ele pot dobândi mereu alt caracter datorită diversității formelor pe care le
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Percepția lungimii C.1.3. Percepția mărimii, greutății, culorilor C.2. Activitatea de reprezentare C.2.1. Recunoașterea unor lacune în desen C.3. Percepția temporală, noțiuni de orientare temporală: C.3.l. Diferențierea momentelor zilei C.3.2. Diferențierea anotimpurilor C.3.3. Cunoașterea zilelor săptămânii C.4. Activitatea de memorie și gândire C.4.1. Înțelegerea unor relații cauzale C.4.2. Operarea în sfera unor noțiuni generale C.4.3. Operarea mintală asupra noțiunii generale cu denumirea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pregătești să te culci? Ce faci atunci? Cum se numește partea din zi când iei prânzul? Ce faci atunci? Criteriu de evaluare: Copilul denumește trei momente principale ale zilei și relatează activități obișnuite pentru aceste momente. C.2.2. Diferențierea anotimpurilor anului și a lunilor aferente lor Consemn: ~n ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă în acest anotimp? Ce alte anotimpuri cunoști? Ce se întâmplă atunci? În ce luni ale anului este primăvară? (vară, toamnă, iarnă) Criteriu de evaluare: Copilul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
partea din zi când iei prânzul? Ce faci atunci? Criteriu de evaluare: Copilul denumește trei momente principale ale zilei și relatează activități obișnuite pentru aceste momente. C.2.2. Diferențierea anotimpurilor anului și a lunilor aferente lor Consemn: ~n ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă în acest anotimp? Ce alte anotimpuri cunoști? Ce se întâmplă atunci? În ce luni ale anului este primăvară? (vară, toamnă, iarnă) Criteriu de evaluare: Copilul recunoaște și denumește anotimpurile și lunile respective. C.2.3
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
atunci? Criteriu de evaluare: Copilul denumește trei momente principale ale zilei și relatează activități obișnuite pentru aceste momente. C.2.2. Diferențierea anotimpurilor anului și a lunilor aferente lor Consemn: ~n ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă în acest anotimp? Ce alte anotimpuri cunoști? Ce se întâmplă atunci? În ce luni ale anului este primăvară? (vară, toamnă, iarnă) Criteriu de evaluare: Copilul recunoaște și denumește anotimpurile și lunile respective. C.2.3. Diferențierea zilelor săptămânii Consemn: Care sunt zilele săptămânii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evaluare: Copilul denumește trei momente principale ale zilei și relatează activități obișnuite pentru aceste momente. C.2.2. Diferențierea anotimpurilor anului și a lunilor aferente lor Consemn: ~n ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă în acest anotimp? Ce alte anotimpuri cunoști? Ce se întâmplă atunci? În ce luni ale anului este primăvară? (vară, toamnă, iarnă) Criteriu de evaluare: Copilul recunoaște și denumește anotimpurile și lunile respective. C.2.3. Diferențierea zilelor săptămânii Consemn: Care sunt zilele săptămânii? Criteriu de evaluare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lunilor aferente lor Consemn: ~n ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă în acest anotimp? Ce alte anotimpuri cunoști? Ce se întâmplă atunci? În ce luni ale anului este primăvară? (vară, toamnă, iarnă) Criteriu de evaluare: Copilul recunoaște și denumește anotimpurile și lunile respective. C.2.3. Diferențierea zilelor săptămânii Consemn: Care sunt zilele săptămânii? Criteriu de evaluare: Copilul enumeră în ordine zilele săptămânii. C.2.4. Identificarea succesiunii zilelor (ieri, azi, mâine) Consemn: Ce zi a fost ieri? Ce ai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Iulia Hasdeu” (1940-1948) și Facultatea de Drept (1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura Eminescu (1969-1975). P.M. scrie o poezie de notație lirică în volumele Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989), Al cincilea anotimp (2003), cu unele accente de sentimentalism desuet, apelând la o recuzită imagistică lipsită de relief. Dominate de sentimentul vremelniciei, versurile câștigă în profunzime și dramatism în Al cincilea anotimp, carte scrisă după pierderea unei ființe apropiate. P.M. compune texte și
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
notație lirică în volumele Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989), Al cincilea anotimp (2003), cu unele accente de sentimentalism desuet, apelând la o recuzită imagistică lipsită de relief. Dominate de sentimentul vremelniciei, versurile câștigă în profunzime și dramatism în Al cincilea anotimp, carte scrisă după pierderea unei ființe apropiate. P.M. compune texte și pentru melodii de muzică ușoară, aducând un spor de seriozitate într-un domeniu în care predomină improvizația. Romanul Ispita (1999) ar fi o variantă românească a romanelor populare europene
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
George Sand, Al. Dumas-tatăl, Émile Zola. A tradus și câteva romane populare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând lui Eugène Sue, Frédéric Soulié. SCRIERI: Curcubeul, București, 1987; Sunetul luminii, București, 1989; Ispita, București,1999; Al cincilea anotimp, București, 2003. Traduceri: Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită. Povești, Memorii, pref. Anca Georgescu Fuerea, București 1968; Hans Christian Andersen, Povestea vieții mele, București, 1969; Joseph-Émile Müller, Arta modernă, pref. Dan Grigorescu, București, 1970; Émile Zola, O pagină de dragoste
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
mare istorie, FLC, 1981, 49; Grigurcu, Critici, 55-69; Constantin Călin, Un critic inconfundabil, ATN, 1982, 3; Iorgulescu, Ceara, 103-108; Livescu, Scene, 213-218; Marcea, Varietăți, 298-310; Simuț, Diferența, 193-196; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 93-103; Grigurcu, Între critici, 143-159; Sângeorzan, Anotimpurile, 115-138; Dobrescu, Foiletoane, III, 135-145; Moraru, Textul, 13-16; Marcea, Atitudini, 175-177; Ștefănescu, Prim-plan, 71-77; Cosma, Romanul, I, 292-293; Radu, Pagini, 80-81; Eugen Simion, Critica metodelor, RL, 1989, 14; Regman, Nu numai, 133-147; Teodor Vârgolici, „Surâzătorul Alecsandri”, ALA, 1991, 95
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
edit., București, 1969. Repere bibliografice: Grigurcu, Idei, 225-230; Tomuș, Răsfrângeri, 93-98; Ungureanu, La umbra cărților, 114-117; Culcer, Citind, 57-62; Iorgulescu, Scriitori, 336-339; Alboiu, Un poet, 9-13; Ștefănescu, Jurnal, 114-115; Culcer, Serii, 204-207; Grigurcu, Critici, 208-216; Grigurcu, Între critici, 219-225; Sângeorzan, Anotimpurile, 185-189; Moraru, Textul, 40-43; Velea, Universaliști, 278-286; Cosma, Romanul, II, 112-114; Dan Mănucă, O istorie cu... istorii, CL, 2001, 9; Mircea Iorgulescu, Istoria literaturii ca spectacol de marionete, „22”, 2001, 52, 2002, 1; Dicț. scriit. rom., III, 806-809; Petraș, Panorama
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini, / Mâinile ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]