11,096 matches
-
Principelui. În lunile care au urmat eliberării din închisoare, Machiavelli a avut acces deplin în a vizita Florența, prietenii, în a consulta cărțile, bibliotecile și chiar propriile hârtii, care cuprindeau, ca să dăm un singur exemplu semnificativ, chiar Ghiribizzi, textul care anticipa anumite idei prezente în Principele 78. În același timp, Machiavelli se află în continuare în contact cu magistratură celor Dieci. Și, de aceea, în nu prea îndepărtată Sant'Andrea reușea să aibă pulsul situației politico-diplomatice. 5. O nouă scrisoare a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pasiuni și iubirile lor, aducându-mi aminte de ale mele și bucurându-mă de acest gând"122. Este vorba de un pasaj memorabil care ne permite să aflăm care au fost gusturile lui Machiavelli în domeniul poeziei. Invocarea lui Dante anticipează citarea din Paradisul care apare peste câteva rânduri : "ché non fă scienza senza lo ritener lo aver inteso". Referirile la Petrarca apar în primul rând al scrisorii și se referă la Triumful eternității: "Tarde non furno mai grație divine". O
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Hulling, Hanna Pitkin și Victoria Kahn54. O carte scrisă în aceeași perioadă cu The Machiavellian moment al lui Pocock, The passions and the interests a lui Albert O. Hirschmann, dezvăluie un Machiavelli de un tip întrucâtva diferit, care mai curând anticipează ideile primilor teoreticieni capitaliști, decat recuperează doctrina clasică a reprimării avidității 55. În aceste studii identificăm un efort serios de a-l reciti pe Machiavelli prin intermediul criticii deosebit de profunde a gândirii politice clasice, ca și mărturia adeziunii acestui autor la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
chiar dacă în afacerile sale personale a rămas întotdeauna un aliat al facțiunii Cancellieri 48. Prestigiul pe care Neri l-a câștigat în fața pistoiezilor a fost atât de mare încât Pistoia i-a conferit titlul de protector et pater civitatis Pistorii, anticipând astfel titlul onorific postum pe care Florența, la rândul ei, l-a acordat lui Cosimo de' Medici șapte ani mai tarziu 49. Dar daca pe parcursul activității sale patronale sau în calitatea publică pe care a deținut-o Neri Capponi a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoricii români, cum ar fi Sallustius și Titus Livius, s-au limitat la tema declinului virtuții și măreției trecutului, scriitorii greci cum ar fi Herodot și Tucidide nu au perceput nicio limită fizică în lumea trecutului îndepărtat și păreau să anticipeze un viitor posibil, fără sfârșit. Tucidide despre care Bruni a scris " Nu mă satur niciodată de scrierile lui" (Klee, 1990, 58), și-a început lucrarea cu o declarație potrivit căreia găsește "imposibilă, din cauza îndepărtării sale în timp, dobândirea unei cunoașteri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mea, Eminescu începe să înnebunească". La 23 iunie, același an, Maiorescu reia ideea: "după părerea mea, e din ce în ce mai nebun". Etc. Toate acestea ar justifica, se subînțelege, faptul că în fatidica zi, mentorul Junimii nu cere un consult doctorului Șuțu ci, anticipând diagnosticul pe care acesta îl anunță ulterior; într-un certificat din data de 28 iunie 1883, adresat Prefecturii Capitalei, se menționa: "este atins de alienație mintală în forma "manie acută", stare care reclamă o căutare serioasă la un stabiliment special
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
capitol ne introduce în "tensiu nea imaginii poetice", exegetul considerând că poezia postromantică se angajează într-o mare aventură a limbajului. Pus în contextul evoluției acesteia, alături de Rimbaud, Baudelaire, Mallarmé, Eminescu se relevează ca un creator care, "sintetizând utopia romantică", "anticipează și apoi trăiește în semnificația dramatică a relației dintre parole și langue, rostire și logos". Drama acestei trăiri este mărturisită în Criticilor mei:"Unde vei găsi cuvântul/ ce exprimă adevărul?" Avem deci o criză a limbajului în căutarea și exprimarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cele mai multe ori pur publicistice, într-o notă de iritare rebelă, chestiunea actualității lui Eminescu, mai mult, a modelului creativ eminescian. "Raportarea la modelul eminescian spune tranșant Florin Oprescu s-a dovedit de o fertilitate relevantă, reconfirmând mereu teoria maioresciană care anticipa sursele eminesciane ale liricii românești. Ideea relecturii o întâlnim de altfel la majoritatea poeților reprezentativi. Semnificative în acest sens sunt câteva direcții ale reflectării catalitice eminesciene în modernitatea românească: neoromantismul bacovian, metaforismul ontologic blagian, cristalizările hermetice barbiene, alchimizările lexicale argheziene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
modului în care apar și sunt folosite diversele cuvinte, cuvintele în sine, în poezie mai ales, e o provocare aproape irezistibilă. Pentru că "Eminescu este creatorul limbajului poetic modern", fixând "începuturile culturii moderne în perioada în care el trăiește și scrie, anticipând clasicizarea limbii române ca limbă de cultură într-o epocă ulterioară". Iată ideea de la care pornește Lucia Cifor în suita de eseuri ce alcătuiesc sumarul unui volum de interpretări stilistice ("câteva analize și sugestii de interpretare"), ce poartă un titlu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
receptate la acea dată ca și mai târziu. Eugen Simion, care s-a preocupat constant și mai pe larg de acest segment al operei eminesciene, în scrieri anterioare, oferă acum o sinteză, cu diagnosticări precise, subliniind faptul că "proiectele epice anticipează sau dublează temele lirice fundamentale și deschid proza românească spre idei și concepte metafizice pe care literatura noastră nu le încercase până atunci". E aici o "mitologie universală" abordată din punct de vedere spiritual românesc, în care "modelele istorice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
elevelor lui Florin Grapă. Echilibrul s-a menținut pâna la 11-10, după care oaspetele au început din nou să greșească, atât la serviciu, cât și în atac, astfel că, în final,constănțencele au obținut o victorie mult mai lejeră decât anticipau. TOMIS : Gavrilescu, Barun, Konecna, Simanic (Prisecaru), Bobi, Topic (Vîlcu); libero - Vujovic. Antrenor: Aleksandar Boskovic. ȘTIINȚA : Polishchuk (Nițulescu), Herlea, Chivorchian, Purice, Iosef (Kovacic), Anghel; libero - Manu. Antrenori: Florin Grapă și Melu Manta. FOTBAL 11 IANUARIE După o pauză de o lună
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
președintele grupării gorjene, Grigore Popescu, a spus că a fost vorba de discuții telefonice cu Federația Română de Handbal, dar nu s-a făcut niciun demers scris:, ne-a declarat Grigore Popescu. Referitor la disputa de mâine după-amiază, președintele Pandurilor anticipează un duel foarte echilibrat, între două echipe de valori apropiate: De altfel, Grigore Popescu a spus că este puțin supărat pe debutul slab al jucătorilor săi în acest retur de campionat, mizând totuși pe profesionalismul lor: Finalul dialogului cu președintele
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Antrenori: Otto Heel și Gabriel Armanu. Deși amărât după înfrângerea suferită în ultima secundă a meciului cu Știința Bacău, antrenorul Odorheiului a acordat un interviu pentru bacaulsportiv.ro. Bacăul Sportiv: Care sunt primele dumneavoastră impresii despre meci ? Vlad Caba: După cum anticipam, a fost un meci extraordinar de greu și de echilibrat. E greu să vorbești, după ce ai primit gol în ultima secundă din prima repriză și apoi în ultima secundă a meciului ! Una peste alta, pot să zic că adversarii noștri
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
revenire a Științei. Și totuși, în ultimele 13 minute echipa băcăuană s-a metamorfozat subit și, cu Amoagdei, Chiper și Burghel în mare vervă, nu numai că a întors rezultatul, dar a obținut o victorie la o diferență greu de anticipat înaintea jocului cu lidera seriei. Victorie absolut meritată a Științei, ale cărei jucătoare, dincolo de numeroasele greșeli comise, au meritul de a fi crezut până la capăt în șansa lor și de a se impune pe final în fața unei echipe cu handbaliste
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
preocupat doar să nu primească gol” La finalul partidei câștigate de echipa pe care o pregătește, antrenorul Ciprian Panait a declarat: “Mă bucur pentru cele trei puncte, care sunt extrem de importante, deoarece n-a fost un meci ușor, așa cum am anticipat. M-am pregătit toată săptămâna împreună cu echipa pentru jocul acesta, dar nu mă așteptam ca, în 2010, să mai întâlnesc o echipă care se apără și nu e preocupată decât să nu primească gol. Îmi pare bine că am avut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și urcând decisiv în careul advers la faza golului. Romașcanii s-au aruncat în atac, dar ultima ocazie a partidei le-a aparținut tot gazdelor, în minutul 76, când Costea a scos de sub bară o bombă a lui Dobârceanu. După cum anticipam, arbitrajul a fost unul foarte slab, lăsând impresia în anumite momente că-i împinge de la spate pe băcăuani, dar au fost și decizii care le-au dezavantajat pe gazde. Din păcate, după fluierul de final s a produs o bătaie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
răspunsului plantei − baza oricărei biocenoze și, implicit cheia Vieții − la factorul temperatură, de data asta așa cum e ea prezentă În natură. Punctul de plecare În comentariul de astăzi se leagă de aniversarea prietenului meu bucureștean, de mâine, pe care am anticipat-o cu o vodcă, exact În perioada catastrofei de la Podu Iloaei, admirând algele din sticla cu apă. Deci algele... care mă determină acum să mai scot din sertar niște date. Între cei inițiați În domeniul elegant, dar și subtil, al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru că, deși deosebit de rezistenți În mediul lor natural, ca rezultat al relațiilor biocenotice stabilite În Însăși corpul lor, lichenii sunt paradoxal de sensibili În atmosfera poluată a orașelor și zonelor industriale, În special la bioxidul de sulf. Voi Încerca să anticipez teme viitoare, pentru a folosi acum doar concluziile acestora. Anume, puține sunt substanțele care sunt propriu-zis otrăvuri. Ele au, fiecare și Întotdeauna, mecanisme de acțiune specifice. De exemplu, cianurile blochează transferul oxigenului la nivelul membranei celulare, provocând asfixia; oxidul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică aproape 30 de mii de specii de alge, respectiv 70 de mii de specii de ciuperci. Câte combinații sunt posibile teoretic, vă las să socotiți. Dar, repet, combinația se face la Început, la constituirea lichenului, fără ca el să poată anticipa evoluția mediului, ci doar fixând starea acestuia În acel moment. Voi Încerca acum să expun, pe scurt, mecanismul intim care conduce la acest comportament al lichenilor. Lichenul este constituit Întotdeauna dintr’o specie de ciupercă evoluată și dintr’o specie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori barem − optimist fiind − condiții sau parametri diferiți, specifici fiecărei clase. N’ar fi mai bine a combate cauza, iar nu efectele? Pentru că o cauză generează Întotdeauna nu un singur efect, ci mai multe. Iar cauza e doar una. Nu anticipați? Nu-i tehnologia, ci ceea ce slujește ea: un mod de viață aberant, bazat pe lux/inutilități și profit. Iar oameni care nu sunt decât tehnologi și care nu ajung niciodată nici la lux și nici la profit, Încearcă să combată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
el e specia recentă, cea mai evoluată. Nu cumva dezechilibrarea indusă de el o fi normală și va fi reechilibrată Într’un viitor Îndepărtat? Ca o remarcă personală aș spune că, din moment ce omul e un produs al naturii, aceasta poate anticipa acțiunile omului. Și omul are un produs, de fapt mijlocul concret prin care Își aduce plusul său de dezechilibrare a mediului: tehnologia, ca slujitoare a civilizației. Am arătat mai demult cum tehnologia a putut rezolva problemele cu care s’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îl port Își păstrează negentropia pentru că nu e situat Într’o zonă locuită. Încă, din fericire... “Radiosfera”, 19 februarie 1996, ora 9,26 70. Sub albul zăpezii Dac’aș avea relații mai strânse cu cel de sus aș fi putut anticipa vremea În locul și momentul În care sunt recepționat; alta de fiecare dată. Dar, indiferent ce vreme e, vă rog să vă imaginați o iarnă Încă adevărată, cu ger și omăt. Pretextul capitolului de față mi-a fost oferit de un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atâta vreme cât e verde, adică conține clorofilă, fotosinteza. Aș putea spune că planta ca individ posedă o memorie, nu uită de sacrificiul din primăvară. Doar că precauția plantei s’a oprit aici. Neavând creier și, prin urmare, rațiune, n’a putut anticipa mai departe de viața unui individ. Ele, plantele, au evoluat În paralel cu o lume animală, mai mult, lăsându-le oarecum Înainte. Și s’au obișnuit cu partenerul animal, și el lipsit de rațiune, care a respectat Întotdeauna sacrificiul adus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i fi prins semnificația și de a fi stimulat manifestarea ei: Lucrul cu totul nou în epoca noastră este studiul psihologiei copilului și teoria educației care derivă de aici" (8, p. 74). Mai mult și de data aceasta intuiția ei anticipează o teză fundamentală a educației permanente se va încerca, în acest secol, ca unele din trăsăturile specifice copilăriei să se păstreze și la vîrsta maturității. Principalele critici formulate la adresa sistemului de educație al epocii vizau, îndeosebi, atitudinea față de copil: tendința
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ipoteză și se verifică capacitatea ei de a soluționa problema. Dacă în procesul încercării apare rezultatul scontat, ipoteza este valabilă, devenind astfel un adevăr ce va fi utilizat ca un instrument în acțiunile ulterioare. În situații noi, omul va putea anticipa consecințele acțiunilor sale, legînd astfel acțiunea de cunoaștere. Orice acțiune, spune J. Dewey, presupune o pătrundere în viitor; întrucît acesta este întotdeauna învăluit de incertitudine, experiența nu este niciodată definitivă, omul fiind sortit unei continue reconstrucții, unei repetate adaptări a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]