6,930 matches
-
Caragiale vine, la sfârșitul anului 1911, la București, îl duce pe C. la Iași și îl prezintă redacției „Vieții românești”. Drept urmare, treisprezece poezii vor fi incluse în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
are nimic din tonusul vitalist și privirea încrezătoare caracteristice umanismului clasicist; redus la o singură dimensiune - aceea a orizontalității -, el se chircește, se retrage tot mai aproape de pământ, până la a deveni una cu mineralul: „Omul profilat pe cer avea umerii aspri, răniți, / mersul înfricoșător și-un păr negru, ierbos, / crescuse enorm ca o zăpadă polară, ca o inundație marină, / laolaltă cu minereurile pământului, cu sângele lui subteran, / în care au putrezit rădăcini, / în care s-au înecat femei, / în care au
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de influențare benignă a formării umane. Aceste perspective ne-au obligat să ne supunem unor exigențe metodologice severe. Teoriile învățării sunt expuse sintetic - dar respectând cu strictețe textele originale ale cercetătorilor, adesea pervertite de exegeți prea puțin meticuloși; asumarea acestei aspre norme de fidelitate ne-a obligat să respectăm „litera și spiritul” autorilor comentați și să ignorăm diverși hermeneuți care „citează, fără a citi”, clasifică, etichetează și comentează (adesea fără nici o legătură) cercetări și teorii care au cu totul altă semnificație
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
comparație între sistemul științific și aplicarea sa imaginară într-o utopie experimentală. Controlul social al implicațiilor etice ale propunerilor lui Skinner a constituit subiectul polemicii dintre el și Carl Rogers (Rogers și Skinner, 1956). Judecata celui din urmă a fost aspră și trebuie moderată. Skinner este controversat - dar nu toate ideile sale sunt eronate. Pentru cunoașterea implicațiilor metodologice ale sistemului lui Skinner, cititorul de astăzi poate să consulte cartea scrisă de discipolul său, M. Sidman (1960), intitulată Tactics of Scientific Research
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior sau dacă este urmată de o pedeapsă aspră. Magnitudinea disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării este respinsă” (ibidem) De exemplu: „Mi s-a promis că voi putea să văd un film interesant, dar, ulterior, promisiunea a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
epocă, ci modul de organizare a discursului: "A triia și cea mai cu de-adins pricină iaste că nu atâta cursul istoriii în minte mi-au fost, pre cât spre deprinderea ritoriciască nevoindu-mă, la simcea groasă ca aceasta, prea aspră piatră, multă și îndelungată ascuțitură să-i fie trebuit am socotit"2. Principala preocupare a fost, așadar, una de cum, nu de ce urmează a fi scris. O chestiune care privea modul de organizare a discursului, arhitectura textului, nu faptele care urmau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind despre efectul negativ al amenințării fizice directe asupra dezvoltării procesului de mentalizare, spune: „Amenințarea cu violență fizică interferează direct cu mentalizarea și de aceea este esențial să fie curmată. Ea rămâne adaptativă în condiții aspre de mediu social, cum ar fi în orfelinatele din România”(p. 190). Aspectul cultural este important atât în recunoașterea și înțelegerea violenței, cât și în măsurile preventive care se iau la nivel de comunitate. Exemplul extrem dat de Garbarino et
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înșiși. Când se află în postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta de încercările aspre ale vieții. Cât privește ostilitatea rivală pe care o promovează față de rude, ea se subsumează aceleiași dorințe de a avorta psihologic pe toți cei care îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia pe care o clamează I. Sonne (2000
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze. Amprenta specifică a matricei perinatale III este un activism impetuos, gata să pună capăt acestei experiențe aspre, adeseori agonizante. Pasărea Phoenix care moare prin foc și apoi are curajul și energia de a renaște din propria cenușă poate constituie un prețios pandant simbolic la trecerea către ultima secvență a nașterii. Matricea perinatală IV (MPF IV) Privită din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să trăiască un clivaj extrem de frustrant și anume acela între mama, sursă de hrană și mama, sursă de iubire). Evoluând, tot în descendență teoretică freudiană, vom preciza că efectele unei înțărcări aspre se poate acompania cu instalarea fenomenului de fixație la stadiul oral, corolar al refulării dorinței copilului de a suge. Iar conduitele sechelare care apar, desfășoară o paletă diversă, răspândită pe întreaga ontogeneză: suptul degetelor, rosul unghiilor, lăcomia pentru mâncare (inclusiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a valvei mitrale diminuată sau dispărută). - Zgomotul S2 la focarul AP poate fi accentuat sau dedublat odată cu creșterea presiunii în AP. - Suflu holosistolic apical, de intensitate și durată, la focarul mitral cu iradiere spre axilă și acompaniat de freamăt. Timbrul aspru sugerează în semiologie „țâșnitura de vapori”. Se pot întâlni variații ale suflului în IM ca iradiere, intenstiate și alte caractere. Intensitatea suflului nu se corelează cu severitatea insuficienței mitrale [3]. - Zgomot S3 poate fi auzit în IM chiar în absența
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Manifestația simțimentelor celor mai bune, celor mai adevărate și celor mai sincere ce avem toți în noi exprimate de poet astfel încât fiecine să se poată recunoaște și zice: "Sunt ale mele" ș-atunci individul, ca și mulțimea, în mijlocul celor mai aspre suferințe, când se regăsesc întregi într-un cuvânt, într-o cântare ieșită din adâncul inimei, uită suferințele prezente 61. Condusă de interpretarea lui Michelet, analiza lui Rosetti astabilit o legătură puternică între poezie și viață. Să remarcăm însă definiția specifică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stearpă și de puțin atrăgătoare este înșiruirea cronologică a venimentelor de Stat care s-au petrecut în palatele regilor, sau pe forul popular, sau chiar și pe câmpul de bătălie, dacă toate acele împrejurări ni se prezintă numai în liniamente aspre și necolorate, dacă nu ni se arată nici ideile, nici simțămintele, nici aplecările care mișcau pe actorii lor, nici măcar aspectul scenei în care s-au petrecut! Ca o tulpină uscată, cu vârtoasele-i ramuri răschirate și înnegrite, ni se înfățișează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi pedepsit ca acel ce va scrie insulte sau injurii; 33. Dacă cineva ar lipi o scrisoare injurioasă la poartă sau la fereastra unui om onest sau la curtea gospodarului (Domnului), sau la biserică, el va suferi o pedeapsă mai aspră decât pentru cazurile de mai sus; 34. Rugămintea prințului este adeseori o amenințare; 35. Judecătorul unui oraș nu este obligat a se supune prințului pentru a tortura sau spânzura pe cineva ce-l știe nevinovat. Această tortură și această moarte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta treabă să nu aibi și să te ferești de oameni. Aceasta" (Academia Română m.s.s., 260, p. 80). Când zilele stabilite nu erau respectate se puteau lua și măsuri aspre: „1743, februarie 21. Constantin Mavrocordat Vv. scrie carte legată lui Constantin purice vel căpitan de Tecuci pentru oamenii din satele vornicului Constantin Ruset de la acel ținut, care nu s-ar supune poruncilor dumisale după hotărârea ce am făcut, pe unul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
argint, în valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în valoare de 10 bani, care avea pe ea imaginea lui Constantin cel Mare și pe care unii oameni o purtau la gât; asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările Române în secolul XV-XIX, iar icosarul tot monedă veche turcească de argint, avea valoarea de 20 lei vechi. Moneda în trecut stă și în preocuparea lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
personal. Că înșiși domnitorii se ocupau de starea rugătorilor lor stau mărturie documentele: „În 1552 sept. - 1561 nov; 1564 - 1568 mart.Alexandru, voievodul Moldovei, scrie rugătorului său popa Sava că se bucură că învață carte, și-i trimite cei 1000 aspri ceruți pentru a cumpăra 3 cărți și 500 aspri pentru a-și lua odăjdii și încălțăminte" („Catalogul documente moldovenești din arhiva istorică centrală a statului", vol. I, 1387 - 1620, nr. 473, pagina 131). La 23 ianuarie 1742 Theofil obține de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor stau mărturie documentele: „În 1552 sept. - 1561 nov; 1564 - 1568 mart.Alexandru, voievodul Moldovei, scrie rugătorului său popa Sava că se bucură că învață carte, și-i trimite cei 1000 aspri ceruți pentru a cumpăra 3 cărți și 500 aspri pentru a-și lua odăjdii și încălțăminte" („Catalogul documente moldovenești din arhiva istorică centrală a statului", vol. I, 1387 - 1620, nr. 473, pagina 131). La 23 ianuarie 1742 Theofil obține de la Domnul Constantin Mavrocordat hrisov care dădea dreptul Episcopilor să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]