6,103 matches
-
a fost dezvoltat pentru a ajuta șoferul să mențină traiectoria dorită în viraje: puterea motorului și frânarea sunt reglate automat pentru a sigura traiectoria adecvată în viraj și pentru a oferi un nivel suficient al tracțiunii în diverse condiții de carosabil. BMW, colaborând cu Robert Bosch GmbH și cu Continental Automotive Systems, a dezvoltat un sistem de reducere a cuplului motor pentru a preveni pierderea controlului și l-a aplicat întregii linii de autoturisme în anul 1992. Între 1987 și 1992
Control de stabilitate electronic (autovehicule) () [Corola-website/Science/317807_a_319136]
-
Cel de-al doilea tronson al variantei de ocolire, ce leagă Drumul Național 11 de Drumul Național 13, spre Sighișoara, a fost recepționat în data de 30 octombrie 2009. Acesta are o lungime de 6,43 km, o lățime a carosabilului de 7 metri, și include un pasaj peste Magistrala CFR 300 și două poduri, peste râurile Durbav și Timișul Sec. Lucrările la acest tronson au început în luna martie 2008 și au fost executate de asocierea dintre firmele Concefa și
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
este un fenomen carstic cu un istoric special. Drumul spre aven pornește din comuna Gărda de Sus, situată pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici existtă două variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
Turnul Colțea avea rădăcini istorice și estetice în capitala noastră. Aceste probleme au fost lămurite și este atât de adevărat, încât nu putea fi la primărie decât un colivar ordinar ca să nu simtă și să nu înțeleagă acest adevăr"". Sub carosabilul actualului bulevard se mai găsesc încă fundațiile Turnului Colței. Pentru o perioadă, în fața Palatului Șuțu, pe carosabilul bd. 1848 (actual Brătianu), pe sensul de mers spre Piața Unirii, contururile fundațiilor Turnului Colței erau marcate cu piatră albă, dar au fost
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
atât de adevărat, încât nu putea fi la primărie decât un colivar ordinar ca să nu simtă și să nu înțeleagă acest adevăr"". Sub carosabilul actualului bulevard se mai găsesc încă fundațiile Turnului Colței. Pentru o perioadă, în fața Palatului Șuțu, pe carosabilul bd. 1848 (actual Brătianu), pe sensul de mers spre Piața Unirii, contururile fundațiilor Turnului Colței erau marcate cu piatră albă, dar au fost acoperite cu asfalt în cursul lucrărilor de reabilitare a carosabilului. După dărâmarea Turnului Colței, necesitatea de a
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
Pentru o perioadă, în fața Palatului Șuțu, pe carosabilul bd. 1848 (actual Brătianu), pe sensul de mers spre Piața Unirii, contururile fundațiilor Turnului Colței erau marcate cu piatră albă, dar au fost acoperite cu asfalt în cursul lucrărilor de reabilitare a carosabilului. După dărâmarea Turnului Colței, necesitatea de a avea un nou punct de observație a dus la ridicarea unui alt turn, după planurile arhitectului-șef al Bucureștiului, George Mandrea. Cu 42 de metri înălțime, Foișorul de Foc a fost folosit, până în
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
a azvârli încontinuu soldații din interior pe teren accidentat, producându-le rău de mișcare. Vehiculele șenilate au o viteză mai mică pe drumuri, un consum mai mare și, cu excepția cazurilor în care sunt dotate cu perne de cauciuc, pot avaria carosabilul. Șenilele sunt mai rezistente decât roțile la acțiunea cartușelor. Totuși, un vehicul pe roți se poate deplasa în continuare dacă a suferit o pană, în timp ce un vehicul șenilat nu se poate deplasa în cazul unei avarii la o șenilă. Ambele
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
riscul de acvaplanare al automobilelor. În mare parte din Scandinavia, anvelopele de zăpadă au crampoane de metal pentru a îmbunătăți aderența pe zăpadă sau pe gheață, dar sunt interzise în majoritatea celorlalte țări, datorită pagubelor pe care le provocă suprafeței carosabile a drumurilor. Anvelopele de iarnă nu elimină derapajul pe zăpadă și gheață, dar reduce foarte mult riscul lui. În Europa, legile privind utilizarea anvelopelor de iarnă variază în funcție de țară: în Austria, Estonia, Finlanda, Germania, Norvegia, România și Suedia utilizarea anvelopelor
Anvelopă de iarnă () [Corola-website/Science/324252_a_325581]
-
și starea suprafeței drumului (din cauza unor factori variabile) nu este în măsură să facă față cu cuplul aplicat. Pentru motoarele cu cuplu motor ridicat, sistemul de control al tracțiunii oferă un confort și o siguranță suplimentară, în special pe un carosabil cu aderenta scăzută la roți. Sistemul de control al tracțiunii permite pornirea și accelerarea armonioasă fără răsucirea în gol a roților sau apariția unui decalajul lateral, indiferent de viteză. Sistemul de control al tracțiunii funcționează numai împreună cu accelerația controlată electronic
Anti Slip Regulator () [Corola-website/Science/322565_a_323894]
-
al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă înainte, în lungul drumului carosabil, care conduce după 20-25 min la fostele cariere de piatră. De aici prindem poteca spre stînga, în urcuș pieptiș, apoi de-a coasta pe malul drept al Văii Jepilor (stînga cum urcăm). După un parcurs scurt apar, pe malul opus
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
de Jos printr-un pasaj în trepte,Scările Sag. La sfârșitul secolului XIX a suferit din nou transformări, în anul 1897 etajul fiind transformat într-o cameră de locuit. Până în anul 1860 accesul se putea realiza și printr-un drum carosabil ce venea din direcția Pasajul Scărilor,continua prin gangul, acum închis, din parterul casei de pe Strada Turnului Nr.4, apoi cotind spre partea laterală a Turnului. Se prezintă sub forma unei construcții masive cu un singur etaj, din cărămidă. Are
Turnul Scărilor () [Corola-website/Science/328334_a_329663]
-
construcții masive cu un singur etaj, din cărămidă. Are la primul nivel două treceri boltite, prima spre actualul pasaj în direcția Străzii Turnului, a doua trecere pe latura de nord, în direcția Bisericii Azilului, acesta fiind accesul inițial al drumului carosabil ce continua spre casa de pe Turnului Nr.4 și mai departe spre Pasajul Scărilor.Elevația turnului a fost radical modificată prin refacerile din anii 1542 și 1862-1863.
Turnul Scărilor () [Corola-website/Science/328334_a_329663]
-
05 m. Lungimea totală a podului de 185,10 m acoperă distanța dintre digurile ce mărginesc albia râului Mureș. Tablierele cu console acoperă deschiderile marginale ale podului și au console de 20,00 m lungime, în deschiderea centrală. Lățimea părții carosabile, compusă din două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens, este de 8,05 m. Lățimea podului (interax grinzi principale) este de 9,8 m. Pe latura exterioară a grinzilor principale, sunt suspendate trotuare cu o lățime circulabilă de
Podul Traian din Arad () [Corola-website/Science/327549_a_328878]
-
în special în București și Cluj-Napoca. Proteste au avut loc și în alte colțuri ale Europei, aproximativ 150-200 de activiști români protestând în Londra. Protestele organizate seară, implică blocarea străzilor, folosirea instrumentelor de percuție, cântece și statul în fund pe carosabil. Unii protestatari au cerut demisia Președintelui Traian Băsescu și a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation. Campania „Salvați Roșia Montană“ e văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
literei U, ante 1909 a fost inchisă latura liberă printr-o nouă în stil neoromânesc de unde a rezultat o curte interioară. Post 1909 a fost adosată laturii de sud o altă aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
oferă o panoramă cuprinzătoare asupra Bratislavei. Pilonul de vest găzduiește o scară de urgență cu 430 de trepte. Podul are patru benzi pentru trafic auto la nivelul superior și benzi pentru biciclete și pietoni la nivelul inferior, constând din două carosabile de aproximativ 2,50 metri lățime, câte unul pentru fiecare parte a podului. De la construcția sa în anul 1972 podul a fost numit "Most SNP" (în ), deși la nivel local a fost numit Podul Nou. În 1993, numele său a
Podul SNP () [Corola-website/Science/333358_a_334687]
-
în armonie cu podul SNP. Podul a fost construit în anii 1985-1991, fiind inaugurat solemn în 1992. este primul pod din beton construit peste Dunăre în Bratislava. El are o lungime totală de 766 m și o lățime a părții carosabile de 30 m. Scopul său principal era de a face parte din autostrada D2 (Drumul European E65), având în plus o pasarelă și în interiorul structurii diverse conducte de apă și gaz. Pasarela este, de asemenea, folosită de drumul european E8
Podul Lafranconi () [Corola-website/Science/333357_a_334686]
-
km lungime și două benzi pe fiecare sens fără o bandă de urgență; benzile sunt flancate de două trotuare largi, care funcționează și ca piste pentru bicicliști. Ultima porțiune a podului (în apropiere de Veneția) are un singur trotuar, deoarece carosabilul către Veneția este extins la 3 benzi, cu o bandă rezervată pentru transportul public. La intrarea sa în Veneția, în spatele gării Veneția-Santa Lucia, ea oferă acces doar în "Piazzale Roma", unde se află autogara din Veneția și garajele situate în
Podul Libertății din Veneția () [Corola-website/Science/333386_a_334715]
-
Renato Usatîi, a pornit de lângă Circul de Stat, și apoi, cele două grupuri s-au întâlnit la intersecția bd. Ștefan cel Mare cu strada Pușkin, la un colț al Pieții Marii Adunări Naționale. Apoi ei au traversat piața pe partea carosabilă, fiind despărțiți de un cordon de polițiști de tabăra de protestatari cu corturi ai Platformei DA, mergând în marș până la Parlament. Acolo liderii au ținut discursuri și la final a fost adoptată o rezoluție, votată în două limbi: română și
Protestele din Republica Moldova din 2015–2016 () [Corola-website/Science/334799_a_336128]
-
adoptată o rezoluție, votată în două limbi: română și rusă. Aceasta a fost numită „Trei etape ale salvării naționale” și conținea revendicări ca: Pe 2 și 3 octombrie (vineri și sâmbătă), protestatarii din scuarul parlamentului și-au instalat corturile pe carosabil, blocând astfel circulația rutieră pe bulevardul Ștefan cel Mare, între străzile Serghei Lazo și Maria Cebotari. Totodată, pe segmentul de stradă închis organizatorii protestului au organizat mini-competiții la șah și fotbal. Pe 5 octombrie 2015, duminică, Platforma DA a organizat
Protestele din Republica Moldova din 2015–2016 () [Corola-website/Science/334799_a_336128]
-
observații legate de acest dosar, subliniază între altele și că "DNA uită ceva esențial. Bogdan Gigină nu a alunecat, nu s-a lovit de un copac, nu a intrat pe contrasens. A căzut cu motocicleta într-o groapă imensă din carosabil. Aici nu e vorba doar despre viteză sau ploaie, ci despre un element esențial pe care procurorii îl ignoră cu bună știință. ÎN COMUNICATUL DNA NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO REFERIRE LA GROAPA DIN CAROSABIL. Ca și când aceasta nici nu ar fi
Gabriel Oprea, prima reacție după lovitura primită de la DNA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105339_a_106631]
-
motocicleta într-o groapă imensă din carosabil. Aici nu e vorba doar despre viteză sau ploaie, ci despre un element esențial pe care procurorii îl ignoră cu bună știință. ÎN COMUNICATUL DNA NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO REFERIRE LA GROAPA DIN CAROSABIL. Ca și când aceasta nici nu ar fi existat", scrie Gabriel Oprea. Iată întreaga postare de pe pagina de Facebook a lui Gabriel Oprea: "După aproape un an, procurorii DNA au anunțat că solicită aviz pentru începerea urmăririi penale față de mine, în legătură cu accidentul
Gabriel Oprea, prima reacție după lovitura primită de la DNA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105339_a_106631]
-
i-am cerut să meargă mai repede? 9. Surprinzător (oare?), DNA uită ceva esențial. Bogdan Gigină nu a alunecat, nu s-a lovit de un copac, nu a intrat pe contrasens. A căzut cu motocicleta într-o groapă imensă din carosabil. Aici nu e vorba doar despre viteză sau ploaie, ci despre un element esențial pe care procurorii îl ignoră cu bună știință. ÎN COMUNICATUL DNA NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO REFERIRE LA GROAPA DIN CAROSABIL. Ca și când aceasta nici nu ar fi
Gabriel Oprea, prima reacție după lovitura primită de la DNA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105339_a_106631]
-
motocicleta într-o groapă imensă din carosabil. Aici nu e vorba doar despre viteză sau ploaie, ci despre un element esențial pe care procurorii îl ignoră cu bună știință. ÎN COMUNICATUL DNA NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO REFERIRE LA GROAPA DIN CAROSABIL. Ca și când aceasta nici nu ar fi existat. Eu întreb însă: dacă nu ar fi fost acele lucrări nesemnalizate, oare Bogdan Gigină - chiar și rulând cu 84 km/h - ar fi murit? Aș vrea să știu răspunsul sincer al procurorilor la
Gabriel Oprea, prima reacție după lovitura primită de la DNA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105339_a_106631]
-
România" arată ce gândea Lucian Mîndruță în urmă cu ceva timp despre piștele de biciclete. Cu doar un an și patru luni în urmă, jurnalistul spunea că NU susține piștele de biciclete, ci preferă marcajele imaginare pe partea dreaptă a carosabilului, conform site-ului portocala mecanica.ro. Iată ce scria Sorina Iordan, în data de 10 octombrie 2013, despre Lucian Mîndruță: "Îl ascult pe Lucian Mândruța la Radio Guerrilla vorbind despre proiectul Biciclești, prin care își propune să obțină acord de la
PISTE DE BICICLETE BUCUREȘTI: Cum s-a sucit Lucian Mîndruță și de ce - SONDAJ by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102336_a_103628]