6,163 matches
-
cauze și soluții posibile. Exemplu: o situație problemă este reprezentată printr-o imagine cu bicicleta unui băiețel care are o roată dezumflată și este Întinsă pe trotuar, iar lânga ea o bucată mare de sticlă; discuția ce urmează se va centra pe identificarea problemei - roata dezumflată, cauza problemei - bucata de sticlă, și soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal. Exemplu: o secvență de 3-5 minute
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce am numit etno- naționalism herderian se impune ca o necesitate clarificatoare. Johann Gottfried von Herder (1744-1803) este acreditat ca dezvoltatorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conjuncția armonioasă dintre elementul etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari în 1918. Originea. Privită în durata lungă a secolului și jumătate de literatură didactică istorică românească, chestiunea originii s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de neatârnare statală încununate cu Războiul de Independență din 1877-1878. Din luptele de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie chirurgicală, orice referință la Partidul Comunis Român. Singurele elemente reziduale ale istoriei proletare centrate pe lupta muncitorească în numele idealului libertării sociale sunt de găsit în referirile făcute la crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România în 1893, care "a condus lupta pentru ziua de lucru de 8 ore, pentru dreptul muncitorilor de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei (Olick și Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor "relații postnaționale cu trecutul" definite pe două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (C.N.E.A.A.), Agenția Română de Acreditare a Calității Învățământului Superior (A.R.A.C.I.S). Abordarea pedagogică a evaluării situează evaluarea la nivelul proceselor (procesului de învățământ); ea reprezintă o activitate centrată pe problematica gestiunii didactice a învățării. Din această perspectivă evaluarea este axată pe situația de învățare, fiind denumită evaluare internă, evaluare de proces sau evaluare școlară. Acest tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tip formativ sau sumativ și vizează posibilitățile viitoare ale celui evaluat. * funcția de control/monitorizare (I. Cerghit, 2002) sau de formare (S. Cristea, 2004); se exercită prin evaluarea curentă atât sumativă cât și/sau mai ales prin cea formativă, evaluarea centrată pe obiective. Această funcție stabilește relațiile dintre obiectivele operaționale (curente) și rezultatele observabile și măsurabile, imediat și în timp. * funcție de feed-back, în cadrul procesului didactic, determinând prin strategiile de evaluare utilizate, reglări ale acțiunilor de predare-învățare, reglări ce se reflectă în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
întins din toate articulațiile; * bazinul avântat în față; * trunchiul pe verticală sau înclinat înainte 3-50; * coapsa piciorului oscilant și brațul opus - în maximum de avântare; * unghiul de bătaie cuprins între 73-760; * unghiul dintre coapse - între 100-1140; * aplicarea impulsului de forță centrat față de C.G.G. III. Zborul are din punct de vedere tehnic mai multe valențe: * menținerea echilibrului corpului în raport cu C.G.G. și pregătirea aterizării; * mișcările realizate în timpul zborului trebuie să se caracterizeze prin amplitudine, coordonare perfectă și suplețe. Analitic, zborul are trei componente
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
unitatea, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stanga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează dată valabilitații formată din zi, luna, ăn; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătură scanata aparținând ministrului de interne; ... d) în centru, sub dată emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor; ... e) central, pe rândul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213396_a_214725]
-
structurii, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stanga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează dată valabilitații formată din zi, luna, ăn; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătură scanata aparținând ministrului de interne; ... d) în centru, sub dată emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor, pe rândul următor - casetă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213396_a_214725]
-
unitatea, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stanga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează dată valabilitații formată din zi, luna, ăn; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătură scanata aparținând ministrului de interne; ... d) în centru, sub dată emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor; ... e) central, pe rândul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213395_a_214724]
-
structurii, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stanga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează dată valabilitații formată din zi, luna, ăn; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătură scanata aparținând ministrului de interne; ... d) în centru, sub dată emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor, pe rândul următor - casetă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213395_a_214724]
-
unitatea, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stanga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează dată valabilitații formată din zi, luna, ăn; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătură scanata aparținând ministrului de interne; ... d) în centru, sub dată emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor; ... e) central, pe rândul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213397_a_214726]