6,376 matches
-
tipărite pe o singură față, în registre confecționate din hârtie specială și compactate cu pânză. ... (3) Pe actele de stare civilă se va imprima o tentă de culoare, astfel: albastră - pe cele de naștere, roz - pe cele de căsătorie și cenușie - pe cele de deces, având la mijloc stema României. ... Articolul 61 (1) Numerotarea actelor se va face pe an calendaristic. Registrele de stare civilă, precum și fiecare an calendaristic se vizează, pentru deschidere și închidere, de către primar. ... (2) Primul exemplar al
LEGE nr. 119 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la actele de stare civilă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273141_a_274470]
-
țintă 50 % 50 % 20 % 50 % 20 % 50 % 30 % nici unul Pești lance (Ammodytidae)3 Pești lance (Ammodytidae)4 Capelin norvegian (Trisopterus esmarkii) Merlan albastru (Micromesistius poutassou) Dragon (Trachinus draco)1 Moluște (exceptând Sepia)1 Zărgan (Belone belone)1 Rândunică de mare cenușie (Eutrigla gurnardus)1 Specii de Argentina (Argentina spp.) Șprot (Sprattus sprattus) Anghilă (Anguilla anguilla) Spacii de crevete/crevete baltic (Crangon spp., Palaemon adspersus)2 Macrou (Scomber spp.) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea harengus) Crevetă nordică (Pandalus borealis) Specii de crevete
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde închis, cenușiu și albastru. Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă și ploioasă, conform clasificării climatice Köppen. Temperatura medie lunară se încadrează între (în ianuarie) și (în iulie). Cele mai reci părți ale țării sunt Lika și Gorski Kotar
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
teritoriul ce se desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
zădărnici activitatea eroziunii torențiale este covorul vegetal natural. În codri aceste forme practic nu se dezvoltă. Dezvoltarea intensă a ogașelor și ravenelor în zonele pe larg folosite în agricultură e condiționată și de proprietățile slabe antierozionale ale solurilor brune și cenușii de păduri care sunt răspîndite în zona dată. Compoziția lor nisipoasă și argilo-nisipoasă contribuie lipsei învelișului vegetativ ce protejează solul. Rîpele. Au o mare răspîndire în zona codrilor unde sunt atestate circa 5000 de rîpe cu o lungime de 5
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Nisporeni se bazează pe principiul profilo-substanțial și genetic, precum și pe factorii de pedogeneză. După geneză solurile raionului sînt soluri de pădure de 2 tipuri: fiind reprezentate de nr. 7 și 8 din cadrul hărții 1)“raionarea solurilor republicii Moldova” 2) “soluri cenușii de pădure, inclusiv varietățile lor hleizate. În dependență de relief se disting: 1) soluri cu profilul profund și slab erodate întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5,5-5,8): conținutul de humus din stratul cu grosimea de 1 metru constituie circa 240 tone (hectar, nu conțin carbonați umiditatea suficientă). Sînt folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat. 2.Solurile cenușii de pădure. - Aparțin fociesului cald și celui temperat. Formează numeroase creole continui pe podișul Moldovei Centrale, predominînd cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat. 2.Solurile cenușii de pădure. - Aparțin fociesului cald și celui temperat. Formează numeroase creole continui pe podișul Moldovei Centrale, predominînd cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază 3 subtipuri: cenușii deschise, cenușii, cenușii închise. Majoritatea solurilor de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază 3 subtipuri: cenușii deschise, cenușii, cenușii închise. Majoritatea solurilor de primul subtip au o textură ușoară, cele de subtipurile al doilea și al treilea-de obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85 cm
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază 3 subtipuri: cenușii deschise, cenușii, cenușii închise. Majoritatea solurilor de primul subtip au o textură ușoară, cele de subtipurile al doilea și al treilea-de obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85 cm, carbonații apar
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază 3 subtipuri: cenușii deschise, cenușii, cenușii închise. Majoritatea solurilor de primul subtip au o textură ușoară, cele de subtipurile al doilea și al treilea-de obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85 cm, carbonații apar de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85 cm, carbonații apar de obicei la 120-160 cm adîncime. Structura este glomerulară-nuciformă. Au un grad de polarizare moderat care scade de la solurile cenușii deschise spre cele cenușii închise. La fel se schimbă activitatea hidrolitică și deficitul de saturație cu baze, cu o reacție acidă (pH=6,0-6,6) le este caracteristic lesivajul. În orizontul arabil al solurilor cenușii -2,7 și ale celor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85 cm, carbonații apar de obicei la 120-160 cm adîncime. Structura este glomerulară-nuciformă. Au un grad de polarizare moderat care scade de la solurile cenușii deschise spre cele cenușii închise. La fel se schimbă activitatea hidrolitică și deficitul de saturație cu baze, cu o reacție acidă (pH=6,0-6,6) le este caracteristic lesivajul. În orizontul arabil al solurilor cenușii -2,7 și ale celor brune, din care cauză
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
activitatea hidrolitică și deficitul de saturație cu baze, cu o reacție acidă (pH=6,0-6,6) le este caracteristic lesivajul. În orizontul arabil al solurilor cenușii -2,7 și ale celor brune, din care cauză ele sunt denumite și soluri cenușii brune. Regimul hidric al solurilor cenușii de pădure este favorabil (cu excepția anilor secetoși). Aceste soluri conțin substanțe nutritive în cantități insuficiente, reacționează pozitiv la îngrășămintele organice, iar din îngrășămintele minerale la cele azotate. Se folosesc pe scară largă pentru cultivarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu baze, cu o reacție acidă (pH=6,0-6,6) le este caracteristic lesivajul. În orizontul arabil al solurilor cenușii -2,7 și ale celor brune, din care cauză ele sunt denumite și soluri cenușii brune. Regimul hidric al solurilor cenușii de pădure este favorabil (cu excepția anilor secetoși). Aceste soluri conțin substanțe nutritive în cantități insuficiente, reacționează pozitiv la îngrășămintele organice, iar din îngrășămintele minerale la cele azotate. Se folosesc pe scară largă pentru cultivarea multor plante agricole mai ales s
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Baltazar. Publică apoi poezii de aceeași factură în revistele "Flacăra", "Năzuința" și "Contimporanul", care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat "Restriști". Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea evoluție a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate față de doctrinele avangardiste. Astfel, la numai un an de la apariția volumului de
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
la sută), plantații pomiviticole - 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști - 356,1 mii ha (14,2 la sută) . Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune, care predomină pe Podișul Moldovei Centrale (în zona Codrilor), solurile cenușii răspândite în regiunile deluroase, și cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
În partea centrală și estică a continentului există cea mai mare desfășurare de soluri zonale. Astfel, în nord, pe litoralul arctic, sunt prezentate solurile de tundră; în partea de mijloc, reprezentând cea mai mare suprafață, sunt prezentate podzolurile și solurile cenușii podzolice, tipice pădurii de conifere; spre sud, în Câmpia Română, Podișul Dobrogei, sudul Europei de est și, insular, în Câmpia Tisei, predomină cernoziomurile, legate de formațiunile de stepă și silvostepă. Acestea sunt cele mai fertile soluri din Europa. În zona stepelor caspice
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
în alte țări europene, dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus grus"), brebul ("Castor fiber"), vidra ("Lutra lutra"), lupul cenușiu ("Canis lupus") și râsul european ("Felis lynx"). Din punct de vedere fitogeografic, Letonia se împarte între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană din regiunea Circumboreală din cadrul Regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
continuității populației pe aceste meleaguri din timpuri străvechi până în zilele noastre. Centrul așezării s-a mutat dintr-o parte în alta datorită în parte intervenției procesului de migrație a popoarelor, proces atestat în Copșa prin descoperirea unor fragmente de ceramică cenușie. Dacă vechea așezare nu s-a menținut tot timpul în același loc se datorează și istoriei frământate a Transilvaniei în prima parte a evului mediu. Atestarea documentară propriu-zisă a așezării medievale apare în ordinea cronologică sub denumirea: În anul 1402
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
geometrice fundamentale. Caracteristică pentru această fază (numită și "cubism ermetic") este înclinația artistului de a descompune obiectul reprezentat într-o mulțime de suprafețe mici, geometrizate. Gama cromatică devine neobișnuit de sumară, bazându-se în principal pe tonuri de cafeniu și cenușiu. Ambii artiști realizează faptul că deformarea din ce în ce mai puternică și atracția pentru monocromie poate duce în cele din urmă la abstract. Pentru a evita acest lucru și pentru a recrea trimiterea concretă la realitate, ei vor propune noi tehnici artistice. Braque
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
semnificative specii de păsări din țară este pajura - simbol național al Albaniei - alături de specii de vultur, cocoș de munte și numeroase rațe și gâște sălbatice. Pădurile Albaniei păstrează încă mari comunități de mamifere mari, cum ar fi ursul brun, lupul cenușiu, capra neagră și porci sălbatici. Munții din nord și est sunt habitat al unora dintre ultimii râși balcanici - o populație pe cale de dispaiție de râs eurasiatic. Albania rămâne o țară săracă după standardele Europei Occidentale. PIB pe cap de locuitor
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]