7,208 matches
-
erotic: „Urez întotdeauna «Hristos a înviat!» persoanelor frumoase și inteligente “ (constat că, în mod curent, se consideră „Hristos a înviat!“ drept o „urare“). Alte „urări“ se referă la bucuriile competitivității („satisfacție maximă și baftă la ciocnit ouă“) sau la fatalitatea chefului mocnit: „Poți să te maturizezi, să te cultivi, dar nu vei putea renunța niciodată la bunătățile mesei de Paști!“ Imaginația autorilor de mesaje „deștepte“ poate fi ilustrată indefinit. Avem de-a face, în fond, cu o involuntară subversiune a oricărui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
client volubil face lungi con versații cu iubita, cu mama, cu șefu’, așa încât, vrei nu vrei, devii indiscret (chiar dacă omul nu pare să aibă nimic de ascuns). De altfel și fără telefon unii mușterii de la mesele învecinate îți strică liniștiți cheful și ciorba întreținându-se cu amicii din jur ca și cum ar fi acasă, în bucătăria proprie: cu glas mare, cu hohote de râs ascuțite, cu tachină rii de budoar. Prin orașe s-a răspândit obiceiul ca, din când în când, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ridicol. Gestul e scenografic, privirea - oțelită. Stupiditate solemnă, cu irezistibil efect soporific. 4. Vorbitorul constructiv. Înțelege repede și are propuneri practice. Agitat, tonic, diurn până la insomnie. Nu crede în obstacole, dubii și melancolii. Vrea să te ajute, chiar dacă n-ai chef. Vrea fericirea tuturor. Îți explică, surâzând încurajator, că nu se poate face omletă fără să spargi ouăle. 5. Predicatorul. Te ceartă. Îți vrea binele, dar te crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lacom și decerebrat, fie umbra, inactuală, a propriilor idiosincrazii. Cât despre literatorii incontinenți, ei scriu somnambulic, scuturați de lungi accese de grafomanie și narcisism. Îi citesc câțiva prieteni, snobii și o mână de experți indescifrabili. În aceste condiții, propun redobândirea chefului pentru citit printr-o temporară asceză. Cei care n-au citit și nu citesc nu mă interesează, deocamdată. Cei care însă citesc prea mult să facă o „haltă de ajustare“. Să suspende, o vreme, frecventarea bibliotecilor, să privească în gol
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și de o devastatoare savoare ludică. Dincolo însă de umorile lui schimbătoare, de suișurile și coborâșurile destinului și ale firii sale, trebuie, cred, să ne veselim, clipă de clipă, de veselia lui, de râsul lui genuin, de aplecarea lui spre chef așezat și amuzament. Caragiale e, firește, un observator critic, un om al ironiei și al deriziunii, dar toate pe un fundal de voioșie existențială, de convivialitate tonică. Oamenii și lumea îl distrează. Îi place taclaua, anecdota, comédia vieții. Cum spune
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la doi kilometri pătrați. De aici nu rezultă însă că toți indivizii profitau în mod egal de această situație. în orice caz, aceste condiții de trai explică cel puțin în parte faptul că popoarele acestea nu aveau nici nevoie, nici chef să cultive pămîntul și să crească animale, deși o serie de tehnici preagricole le erau cît se poate de bine cunoscute. Popoarele fără agricultură știu să pîrjolească la sfîrșitul perioadei de vegetație cîmpuri cu plante sălbatice ca să-și asigure o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plantă, luând astfel - culmea „perfidiei“ bancherului vegetal, bani spălați. Oricum, banul nu are miros, iar acum el se cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului, și câte un nevolnic „cerșetor“, o gâză polenizatoare, tot animal la urma-urmei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului, și câte un nevolnic „cerșetor“, o gâză polenizatoare, tot animal la urma-urmei... Animalul, devenit debitor, nu știe Însă că va plăti, și capitalul Împrumutat când mușcă dintr’un fruct colorat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și note. Nu-mi stă În caracter să atrag atenția asupra mea: atenția poate fi chiar aceea a unui dușman. Îmi iau așadar codița și vă las față’n față cu un text pe care-l veți citi oricând aveți chef. Nu știu Însă dacă meditația la care vă obligă asta vă va lăsa să dormiți... Exact ce-a vrut amicul Cristi atunci când a forțat publicarea - radio - a gândurilor mele. Asta e tot; și semnez, după feleșagul pisicesc, punând lăbuța În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acela cu care vă puteți confrunta, ignorând - deh! infatuarea specifică vouă - pe celelalte. Acel dușman Îl aveți și În cel pe care-l plimbați dimineața, la prânz și seara, dacă-l scăpați din lesă (mă plimb și eu, oricând am chef, eu, nu „stăpânul“); e același pe care-l folosiți ca polițist, expert În droguri, bodyguard - chiar cel mai sigur. Dar Îl vedeți În unul jigărit și agresiv, poate de foame, poate c’ați nimerit pe acolo taman când are și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adresându-se altui segment social - nu plebei, ci patricienilor, cetățenilor -, Îl distrăgea și pe acela. Și, pentru că trebuia ceva și pentru sclavi, s’au născocit Saturnaliile. Când la tot sclavul i se permitea, pentru o zi, orice: și circ, și chef, chiar fiind servit de stăpân. Și astfel, tensiunile acumulate peste an, care ar fi pus În pericol sistemul, se destindeau ca printr’o supapă de siguranță. Nu crezi că ăsta e tot un factor limitativ, menit a păstra societatea Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă cu muritorii, așa puțini câți știu să folosescă acea teonanacatl. Ei au rânduit tuturor ciupercilor o protecție, mai ales pentru că rolul lor e deosebit de important În Natură: Hrănindu-se cu biomassă moartă, ele debarasează astfel „masa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca sănătos. Dar, Între religie, eminamente sufletească, și știință, pragmatica cunoaștere a lumii, nu există nici un punct comun care să permită reciproca extrapolare a uneia pe tărâmul celeilalte. Să-ți exemplific, Cristi, chiar dacă cât se poate de necreștinește, cu un chef, urmat obligatoriu de mahmureală; știi tu ce știi... Cheful și mahmureala nu sunt decât manifestarea unei enzime, alcool dehidrogenaza, o prezență naturală În orice ierbivor ori omnivor. Iar asta pentru că alcoolul este un produs eminamente natural, ca rezultat al unei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pragmatica cunoaștere a lumii, nu există nici un punct comun care să permită reciproca extrapolare a uneia pe tărâmul celeilalte. Să-ți exemplific, Cristi, chiar dacă cât se poate de necreștinește, cu un chef, urmat obligatoriu de mahmureală; știi tu ce știi... Cheful și mahmureala nu sunt decât manifestarea unei enzime, alcool dehidrogenaza, o prezență naturală În orice ierbivor ori omnivor. Iar asta pentru că alcoolul este un produs eminamente natural, ca rezultat al unei vieți: a drojdiei, care se poate dedulci și la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căruțe vara și în sănii iarna, mijloacele de deplasare și mai ales caii, fiind care mai de care împodobiți sărbătorește cu țoluri și multe flori, ca să demonstreze mulțumirea sufletească cu care toată suflarea participa la întocmirea unei noi familii, la cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii, optimiste, care în structura alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu pocnituri din bici, cu focuri de pușcă și de pistoale și cu chiuituri, Anul Nou, cu speranța citită pe fețele tuturor că acesta va fi mai bun. Serbările se încheiau cu plecarea bandelor pe la notabilitățile satului care aveau organizat chef în familie până la ziuă. Feciorii plecau și ei, chipurile acasă, dar de fapt mergeau pe la casele unor fete care erau secretoase și credeau ele, că nu li se știe în sat care li s drăguții. Le scoteau acestora portițele din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce frumos va fi în Grecia, ai fost atât de bucuroasă că mergem în excursie și acum nu-ți place, căuta să mă înveselească fiică-mea. -Ne-am îmbrăcat ca la Polul Nord, afară-i ploaie și urât că-ți trece tot cheful. După o bună bucată de timp, ajungând în zona Focșaniului, priveliștea s-a schimbat prin hectarele de vii despre care știam că sunt renumite prin strugurii, mustul și vinul lor din care mă înfruptasem și eu cândva. Străbătând această zonă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
benzinărie unde se desfășura la restaurantul din spate o nuntă cu urale, chiuituri cum se obișnuiește, la care se antenaseră și unii din pasagerii noștri. Unul dintre ei consumând și vin și bere, o cam luase la bord și având chef de vorbă devenise motivul de râs și voie bună al tuturor. Până și niște câini costelivi care se aflau prin preajmă erau chemați de chefliu, care se arăta foarte binevoitor împărțindu-le biscuiți și uneori întărtându-i. Lasă câinii în pace
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
puțin mai scumpe dar erau foarte frumoase. Am cumpărat și broșura tuirstică „Meteora”, tradusă în mai multe limbi, printre care și limba română. O blană nu-ți cumperi, mamă?m-a întrebat, zâmbind Janeta. Nici n-am bani și nici chef s-o car până în România. Gazdele au fost foarte amabile. La intrare în atelier ne-au servit rahat, un rahat foarte fin, gustos și aromat, tăvălit prin zahăr pudră. La plecare ne-au dat bilete de tombolă pe care le-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și Zboară Cocorii...) Noi am ascultat Mettalica și Ace of Base și DJ Bobo și Michael Jackson și Take That și încă nu auzisem de manele (e bine, ține-ți-o pe si!) singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu știa pașii, dar toți dansam (de, noi dansam Tango italiano, țineam fata lângă noi, îi simțeam răsuflarea și-i auzeam ticăitul inimii, nu ca voi, cu partenera la trei metri!). Noi am băut prima Coca-Cola la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
peste Bega. Și-am pornit spre centru. Eram încă nehotărâți: încotro s-o luăm? Unde să ne oprim? La cine să telefonăm dintre prieteni, colegi, cunoscuți? Nu ne vizitase nimeni din Timișoara, în ultimul timp. Și nici noi n-aveam chef să deranjăm pe nimeni. Ar fi trebuit să fi vestit pe cineva cu două-trei zile mai din vreme c-avem de gând să ne oprim la careva, o jumătate de zi. Să faci vizite, duminica, și încă la o oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fără pricină, nici nuntă fără minciună...", și de data aceasta au fost ceva discuții între coana Zitta și tatăl lui Bițu. Totul a început spre "spartul târgului", adică aproape de sfârșit, luni seara, când oamenii, adică nuntașii, erau veseli și cu chef. Ei, cuscre, zise coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache. Dumitale, de bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
decât să le Întărât și mai tare lovindu-le cu piciorul la grămadă și aplecându-mă după o piatră pe care n-o mai găseam. Schelălăielile deveneau numaidecât lătrături și mârâituri de o Înverșunare sporită și simțeam vlăguindu-mi-se cheful ce mă Însuflețise dis-de-dimineață ca s-o iau Încoace. Asta mi-ar mai lipsi după atâta drum, să mă văd tăvălit de câini prin bătătura asta de șantier, cine dracu’ m-o fi pus?... Curtea era plină de grămezi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]