7,252 matches
-
Teatrul este reprezentat de Const. Cubleșan, Const. Zărnescu, Mircea Vaida, Ștefan Damian, Paul Ioachim, Vasile Sălăjan, Matei Vișniec. Ca de obicei, foarte bogat este sectorul consacrat publicisticii, istoriei și criticii literare. Volumul din 1980 are ca temă Literatura română de la cronicari până azi, iar volumul anului 1981 reunește în prima sa parte mărturisirile a șaizeci de scriitori din provincie, referitoare la statutul artistului ce nu aparține „centrului”. După un sfert de secol (1957-1982) este genericul almanahului din anul 1982. Volumele anilor
ALMANAH „TRIBUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
ILUSTRAT PENTRU ROMÂNIA, publicație apărută la București între 1932 și 1940; din 1935, titlul se restrânge la „Almanahul evreiesc”. Este editat în limbile maghiară, germană, franceză și română. Din cuvântul introductiv pot fi aflate intențiile redactorilor, care vor să fie „cronicari fideli și observatori nepărtinitori ai desfășurării vieții fără deosebire”. Versuri publică A. Axelrad și A. Toma, iar publicistică semnează Carol Drimer, Miron Grindea, Adalbert Kun, W. Filderman, George Stroe, Nicolae Ivan, I. Niemirower și Ladislau Kardos, care scrie articolul Un
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
Faunus. 40 de poeți contemporani, Timișoara, 1995 (în colaborare cu Carmen Blaga, Ada D. Cruceanu și Erika Feimer). Traduceri: Svetomir Raicov, Dincolo de râu, Timișoara, 1984; Slavomir Gvozdenovici, Dezlegarea senină a pietrei, București, 1985, Cercul soarelui alb, Timișoara, 1989; Srba Ignatovici, Cronicar, insurgent, alchimist. Lumea faptelor, a exoticului și a ezotericului în poezia lui Ioan Flora, Pancevo, 1991; Cedomir Milenovici, 7 incantanții pentru femeie, piatră și vânt, Timișoara, 1992 (în colaborare cu Carmen Blaga); Vlada Barzin, Atlantida, Timișoara, 1992 (în colaborare cu
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau pilde morale. E, alteori, cronicar de fapte diverse. Nu lipsesc nici portretele de familie, cu un ce didactic, cărturăresc, vag desuet (Maica Maximila - stareța de la Ostrov, „sora tatii”, Din tinerețea lui Sandu Cintianu ș.a.). Trecutul viu instituie corespondențe cu ciclul pillatian, intitulat tot astfel în
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
2008. Ediții îngrijite: Marin Mincu, Polemos. Dulelul cu/ în idei, ediție îngrijită, prefață și note de Bogdan Crețu, Editura Compania, București, 2011. Coordonează volumul Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012. Stagii de cercetare la Paris, Roma, Barcelona. Cronicar literar, eseist; a publicat peste 500 de articole în principalele reviste de cultură și academice din țară. Semnează prefețe la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literatură conștientă, premeditată. Problema este că, după Călinescu, mulți cercetători ai așa-numitei literaturi vechi au izolat operele de climatul care le-a produs, le-au extras abuziv din matca lor potrivită și le-au adus în contemporaneitate. Vechii noștri cronicari sau retori de amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda aceasta s-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curgerea unei activități publicistice să stabilească o ordine severă a valorilor, să fie complet în cuprinderea sa și neconcesiv în selecția numelor. Nu vom regăsi aici ceea ce memoria colectivă românească a sedimentat de-a lungul secolelor: portrete istorice, vechi scriitori, cronicari, cărturari etc. Nu e nici măcar un inventar postum. Majoritatea personalităților sunt încă în viață (31 din 34), iar câțiva sunt chiar tineri. B.P. Hasdeu are abia 31 de ani la data la care intră în Panteon. "Sacrarea" se face în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a mai ști de numerele dărilor, de greutatea apăsătoare a lor, de felul execuției în încasarea lor, sunt cronicarii. Cronicarii fiind boieri, supuși și ei dărilor și angăriilor țării, erau cei dintâi izbiți prin asprimea unei dări, ei fiind oamenii mai cuprinși. Cronicarii nu se feresc de a critica pe Domn foarte aspru din acest punct de vedere. Pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a mai ști de numerele dărilor, de greutatea apăsătoare a lor, de felul execuției în încasarea lor, sunt cronicarii. Cronicarii fiind boieri, supuși și ei dărilor și angăriilor țării, erau cei dintâi izbiți prin asprimea unei dări, ei fiind oamenii mai cuprinși. Cronicarii nu se feresc de a critica pe Domn foarte aspru din acest punct de vedere. Pentru dânșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ști de numerele dărilor, de greutatea apăsătoare a lor, de felul execuției în încasarea lor, sunt cronicarii. Cronicarii fiind boieri, supuși și ei dărilor și angăriilor țării, erau cei dintâi izbiți prin asprimea unei dări, ei fiind oamenii mai cuprinși. Cronicarii nu se feresc de a critica pe Domn foarte aspru din acest punct de vedere. Pentru dânșii, deși erau oameni de guvern, adică de cei ce intrau în cercul politic al statului și deși trebuia să știe mai bine împrejurările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Moldova elementul jidovesc, ca factor necesar de dezvoltare economică a țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă din plugari, iar boierii numai pricepere în ale comerțului, nu dovedeau. Așa că, precum spun cronicarii, la vremuri și nevoi noi, trebuiau și oameni cu altă pricepere care „s-au hultuit" în Moldova. De altfel, exista aici și o anumită experiență în ceea ce privește formarea târgușoarelor - ele fiind un vechi privilegiu domnesc, sosit în Moldova odată cu domnia secolului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boierii, chiar în Divan fiind, rămâneau cu părerile. Domnul dispunea de viața și de avutul supușilor. Era acest Ștefan Vodă om nu mare de stat, mânios și degrabă vărsa sânge nevinovat. De multe ori la ospețe omora fără județ." - consemnează cronicarul Ureche în descrierea Moldovei (M.Kogălniceanu - „Cronicile României", vol. I, p.178). Iar Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei", referindu-se la „Urmările judecăților în trecut" adaugă: „Când voiește Domnul să asculte însuși jalbele și pricinile cele mari, atunci cheamă înaintea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oraș a existat și un palat domnesc, făcut cu mult înainte de Biserica Sf. Ioan. „Ștefan Vodă cel Mare, aflânduse în palatul din Vaslui la 1471, a decapitat pe: Negrilă Paharnicul, Stolnicul Alexa și Vornicul Isaia, acuzați de acte de trădare". Cronicarul Dugloș mai zice: „La 1473, Ștefan Vodă biruind pe Radu, domnitorul Munteniei și luând în robie pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în palatul de la Vaslui". Același, Dugloș spune că, la 1474, Ștefan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
copie a traducerii polcovnicului Pavăl Debriu, datat 25 noiembrie 1810 în care se spune lămurit că voievodul Ștefan era stăpânul personal al târgului Vasluiului. Biserica Sf. Ion Prediteci zidită în 145 de zile ale anului 1490, nu 1475 cum crede cronicarul Ureche, face să se lege de ea și alte tradiții locale, cum ar fi Movila lui Burcel, nu departe de Vaslui, apoi la 1634 când târgoveții din Vaslui încep a lua pietre din temelia palatului lui Ștefan cel Mare, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prădau țara chiar sub ochii Domnului și a oștirii lui, fără ca ei să îndrăznească a se opune. Când, la 1717, Mihaiu Racoviță merse cu tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar ne spune că au luat cu acest prilej 40.000 de robi și că Pleanul luat de ei - oameni, vite, lucruri, acoperea tot șesul Trotușului, de la Ocnă și până mai jos de Rădeana, adică pe o lungime de 20 km
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie cronicarul Ureche, a fost folosit și de Ștefan cel Mare în incursiunile sale din Ungaria și Polonia, ca cea din anul 1498, făcută în Polonia, Domnitorul „a adus 100.0 de robi în Moldova unde i-a și așezat" (Kogălniceanu, Letopisețe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care îl fac majoritatea istoricilor, este aceea că în vremea lui Ștefan cel Mare au fost acordate puține scutiri de dări, cele constatate referindu-se mai cu seamă la mânăstiri, dar puține la boieri. În O samă de cuvinte cronicarul Ion Neculce povestește cum s-a făcut înscăunarea lui Petru Vodă Rareș zis și Majă, când argații lui poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg. Ce făcu atunci Domnul Radu cel Mare? Aflăm din spusele cronicarului Miron Costin: „Avea o slugă Radu Vodă, încă din copilăria sa, căruia socotind că nu-i de boierie îl ținea de-o mână, iar boieria nu-i da. Ci el, văzându-se afară din cărdul altora, pe hirea omenească ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zis: „eu, măre, încă pe boierie n-am apucat a-ți zicere". Și au și zis Armașului: „ia-i gârbaciul, și a pus de i-a dat 300 de trege". Așa judeca Radu Vodă pe vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului, calculată cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă ordin vornicului și vatamanului- autorii sălbătăciilor la care se dedau ca slujitori domnești - „să nu scoată pe toți oamenii la ruptă, c-apoi pe urmă aflându-se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la care se dedau ca slujitori domnești - „să nu scoată pe toți oamenii la ruptă, c-apoi pe urmă aflându-se se vor petrece rău capeteleDar cum întotdeauna ordinele s-au bătut cap în cap și atunci, aflăm de la același cronicar: „Unde găseau zlotașii câte un om fără pecete, îl puneau pe vornicul sau pe vataman în butuci, și-l purtau pe uliță prin târg, căci n-au scos oamenii să-și fi luat pecețile." Când ajunge Scarlat A.Calimach domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Care erau pedepsele, cine le executau, cum se îndeplineau, încercăm să aflăm din documentele timpului. Răspuns găsim și în regimul fiscal aplicat, într-o seamă de pricini. Ce plăteau, cât plăteau românii, care erau dările și angăriile, ne-o spun cronicarii, dar mai ales cei puși să plătească. Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să-i orânduiască la Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]