8,674 matches
-
pus capul pe brațe. Nu aveam energia necesară ca să mimez stoicismul pe care nu-l simțeam și am oftat adânc. Am simțit o atingere ușoară pe păr și mi-am ridicat capul ca s-o văd pe Stacey zâmbindu-mi delicat, aplecată peste masă cu brațul încă întins ca să mă mângâie delicat și liniștitor. — E-n regulă, mamă. Așteaptă și-ai să vezi, o să fie bine. Doar vorbește mai mult cu mine: cu mine și cu Ben. — Dar vorbesc mereu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pe care nu-l simțeam și am oftat adânc. Am simțit o atingere ușoară pe păr și mi-am ridicat capul ca s-o văd pe Stacey zâmbindu-mi delicat, aplecată peste masă cu brațul încă întins ca să mă mângâie delicat și liniștitor. — E-n regulă, mamă. Așteaptă și-ai să vezi, o să fie bine. Doar vorbește mai mult cu mine: cu mine și cu Ben. — Dar vorbesc mereu cu voi - mai ales cu Ben. Tu ai idee cât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ușă și-a ținut-o pân-am ieșit. Trebe să-i zic mâine lu’ Denisha, m-am gândit, mă simt ca o prințesă din poveste, cam așa ceva, cu tipu’ ăsta care mă ia de mână și m-ajută. Era așa delicat și mă privea așa blând, parcă-i păsa de-adevăratelea să-mi fie bine. —Mersi, am zis. Și acuma nu-mi mai era deloc frică, naiba știe de ce. Era ceva în felu-n care se uita la mine care mă făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am zis. Mersi. Hai să mergem cu mașina ta. Charlie M ă gândisem să împing în spate scaunul pasagerului cât de mult se putea înainte să cobor din mașină, așa că am putut deschide ușa pentru Stacey și să o ajut delicat să se urce fără prea multă jenă. M-am oferit s-o ajut să se încheie la centura de siguranță și spre surpriza mea a acceptat imediat și a stat pur și simplu lăsată pe spate ca un copil cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
meu înapoi de la Lincoln’s Inn. Știam că nu poate să dureze, desigur, nu sub forma aceea, dar fericirea mea nu lăsa loc de vreun fel de gândire logică. Eram bucuros (bucuros? Oare cum ar putea un cuvânt atât de delicat să descrie beatitudinea noii mele existențe?) să trec doar prin zile și să trăiesc în serile petrecute în compania ei. Nu pot să-mi dau seama cum de-am reușit să-mi păstrez slujba atâta vreme. Bucuria senină de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
până ajunseră să se oprească de tot, iar el se lăsă moale pe mine ca o jucărie stricată. Îl mângâiam acum pe frunte, evitând peticul de piele strivită și zdrelită cu care se izbise de zidul de beton, murmurându-i delicat la ureche câteva cuvinte liniștitoare. — De ce, dragul meu? am spus eu în cele din urmă. Ben, iubitule, dragule, de ce, pentru numele lui Dumnezeu? — Mă gândeam doar - oh, mamă, mamă! a spus, aplecându-și capul la pieptul meu, iar umerii începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și lac de unghii pe ele. La dracu’, m-am gândit, cu asta chiar a mers prea departe. Doar a zâmbit și mai mult, și-a tras înapoi mâna și și-a apucat-o în față cu cealaltă, fin și delicat, ca un dansator. — Bună, draga mea, a zis, iar vocea lui era catifelată și foarte joasă. Cre’ că-i zice gravă. Nu te teme, iubito... eu sunt Crystal. Chipstead N -aș putea fi mai mulțumit de magazinul meu. Chiar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
enervant și neliniștitor, zgâlțâindu-se pe canapea din cauza istericalelor copilărești. După o vreme și după mulți „vai de mine!“ și „aoleu!“, râsetele tâmpite se potoliră și Crystal își scoase un șervețel din buzunar, îi mototoli un colț și-și șterse delicat machiajul de sub ochi, acolo unde începuse să-i curgă puțin. — Acum, redevenind serioase, iubito, cum stai cu indigestia? Ți-e mai bine azi? Mai ai probleme cu râgâitu’ și cu pârțurile alea? Asta, desigur, produse și mai multe chicoteli, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de râs. Adriana logodită? E greu de imaginat. — Nu mai greu de imaginat decât o monogama convinsă care se dă la orice străin îi iese în cale, replică Adriana. Leigh își sterse o lacrimă, având grijă să nu tragă pielea delicată de sub ochi, care probabil că era deja compromisă din cauza fumatului. Nu știa sigur dacă era din cauza endorfinei după o oră extenuantă de yoga, a semi-groazei că avea să ia cina cu părinții lui Russell în seara aceea sau doar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
într-un bistro parisian ca să mănânce niște cartofi franțuzești și să bea Coca-Cola Light. La momentul acela vor fi petrecut ceasuri întregi împreună, poate chiar se vor fi sărutat sub unul din acele felinare romantice din fier forjat — un sărut delicat, moale, șoptit, fără limbă și deloc apăsat ca să invite mai departe. Da, ar fi ideal. El o conduse la liftul mic, ascuns într-un ungher întunecat din hol, unde se trase într-o parte ca să facă loc unui cuplu extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe ăștia. Emmy ridică pantalonașii foarte scurți din mătase de culoarea lavandei și topul asortat și se uită lung la ele. — Tu chiar porți așa ceva când ești singură acasă și vrei să te simți confortabil? Adriana pufni în stilul ei delicat și feminin. — Nu prea. Arată de parcă sunt pentru bunica. De fapt, cred că sunt un cadou de la ea. De obicei port ăștia. Își ridică peste capul cămășuța de culoarea fucsinei; materialul mătăsos se mișca asemenea unui lichid pe trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
încât să oprească acel neîntrerupt monolog interior. Aici, cu George, ca prin farmec, nu se mai gândea la nimic, cu o singură excepție: știa vag, într-un colțișor ascuns al minții ei, că nu mai fusese sărutată așa niciodată. Săruturile delicate au durat doar câteva minute, suficient ca Emmy să se piardă cu totul, apoi George o cuprinse cu brațele, își apăsă pieptul gol pe al ei încă acoperit de tricou și îi apucă buza de jos cu dinții. Își îngropă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și mie. Avem destul timp, a zis el întinzând mâinile. Patru ore și jumătate, mai precis. — Poate altă dată, spuse Adriana. Cu un gest lent, își dădu un cârlionț după ureche, asigurându-se că el i-a văzut bine mâinile delicate, feminine, cu degetele lungi și elegante, unghiile date cu lac roz pal și pielea impecabilă, apoi îi întinse o mână. — Adriana, spuse ea cu o inflexiune braziliană ceva mai pronunțată. — Dean, spuse el, strângându-i mâna. Firește că știa deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Înțelegea foarte bine că el trebuia să poarte pe față un machiaj de televiziune o dată pe săptămână, când înregistra emisiunea, dar detesta să vadă cum și-l șterge. Folosea demachiantul și dischetele ei de demachiere și se tampona atât de delicat sub ochi și în jurul nasului și, cu toate că nu știa să spună exact de ce, ei i se părea revoltător. Nu chiar atât de revoltător ca atunci când el uita să și-l șteargă, iar ea se alegea cu fețele de pernă mânjite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fete decât au fost mulți bărbați într-o viață întreagă. Emmy a înghețat cu paharul suspendat în aer chiar când să bea din el. — Douăzeci și trei de ani? Izzie s-a așezat la masă lângă Emmy și a mușcat delicat dintr-o felie de pâine prăjită. Mda, e un copil. Dar fetele îl iubesc. S-a uitat la Emmy cu o privire curioasă. — De ce? S-a întâmplat ceva? Emmy s-a concentrat din răsputeri să nu se înece și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ea. Adriana se uită cu atenție la mâinile lui Mackenzie și, văzând că nu poartă verighetă, spuse: — Ce mai aștepți, querida? Pune mâna pe el. Mackenzie începu să râdă, pufnind într-un fel care nu era nici pe departe la fel de delicat și de feminin ca al Adrianei. — Mda, sigur. Am mai multe șanse să plec acasă cu Matt Damon în seara asta. — E aici? întrebă Adriana uitând de promisiunea pe care și-o făcuse să nu se uite în direcția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
șterse părul cu prosopul și se strecură pe lângă toaletă ca să poate deschide ușa, Emmy traversă micul studio și, așezându-se în genunchi dezbrăcată, scoase de sub pat o sacoșă de cumpărături. Desfăcu cu grijă funda uriașă care lega mânerele și îndepărtă delicat hârtie de ambalaj din interior. Apoi, pierzându-și răbdarea, rupse în două eticheta cu monogramă, împături ambalajul din hârtie și își afundă mâinile în moliciunea singurului lucru scump pe care îl avusese vreodată. Să-i zică halat ar fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
își dădu părul pe spate într-o mișcare sexy la care Leigh putea să jure că s-au auzit exclamații de admirație de la mesele învecinate. — Querida, te rog, mă faci să roșesc! Da, bine, spuse Emmy. Floricica noastră sfioasă și delicată care abia așteaptă să-nflorească. — Bine, fie, nu chiar așa de sfioasă, recunoscu Adriana. Cât despre planul nostru, ei bine, nu avem nicio obligație. Am putea să ne întâlnim cu Toby mai târziu sau — Adriana zâmbi din nou ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În carcasa de marțipan și devorînd Întreaga parte din față a corpului vasului. După aceea ar Înghiți hotelul Palace, clădirea Shell, Întregul Shanghai... Din coșurile vasului Idzumo țîșniră aburi, care apoi se liniștiră și plutiră peste apă, ca un văl delicat. Crucișătorul ridicase ancorele și se clătina pe valuri, cu botul Îndreptat În aval. După ce Îi ajutase pe japonezi să preia conducerea În Shanghai, se pregătea să plece spre un alt teatru de război. De parcă ar fi sărbătorit evenimentul, o regată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din greu, Încearcă să ieși acolo - cu copilul ăsta care să te urmărească tot timpul. — Frank, ține seama de plămînii mei, ai fost de acord cu asta, zise Basie. Trase un fum din țigara Craven A și-și mîngîie organele delicate. În plus, băiatul nici nu te-a observat. Avea alte lucruri În minte, lucruri de-ale băieților, pe care tu, Frank, le-ai uitat, dar pe care eu mi le amintesc Încă. Îi făcu loc pe pat lui Jim. — Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Jim, hai să ducem pe toată lumea la locul ei. Ajut-o pe doamna Hug. Basie, băieți... Stătea nesigur pe picioare, dar reuși să-l ridice pe Basie. Fața stewardului era deja acoperită cu un strat de talc, ca o piele delicată de femeie, așa cum o văzuse Jim prima oară lîngă debarcaderul funerar de la Nantao. Ținîndu-se de umărul lui Jim, el se tîrÎ pe podeaua umedă a camionului. Coborîră și rămaseră Împreună În norul de praf alb, lîngă basculantă. Doamna Hug stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
geamul proaspăt pe care l-a montat la un centru de pâine peste drum de o sifonărie. În sifonărie, sifoanele stau cu capul În jos prinse În botnițe de sârmă și se umplu Încet cu sifon. Atunci când sifonarul trage ușor, delicat, de o manetă. Noua locuință te fascinează. Îți place că este lângă Fabrica de Oglinzi. Este mai mare decât Munca Orbilor. Plus că prin apropiere este și o fabrică de mentosan. Locuința trebuie Împărțită. Este tot la comun. Cineva trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
timbru. Îți vine să crezi? Doctorul a scos un timbru din vaginul meu. —Glumești, nu? Nu. —Iisuse. Probabil că erai Împietrită de rușine. Făcu o mică pauză. — Dar bănuiesc că e Încurajator să știi că ai un vagin așa de delicat! spuse Fi chicotind de mama focului. —Ha, ha. Amuzant, i-o Întoarse Ruby. —Scuze, n-am putut să mă abțin. Uite, nu te mai gândi atâta la timbru. Doctorii văd o groază de lucruri ciudate. Am citit de curând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dat seama că era o Întrebare stupidă atâta timp cât știa răspunsul, dar nu se putuse gândi la alta. Oh, știi, zise Chanel Înghițind greu, dar În același timp străduindu-se să pară optimistă, doctorul... aaa... ne-a spus-o cât de delicat s-a putut. Vocea Îi cedă la ultimul cuvânt și Începu să Își muște buza de sus. Craig o strânse În brațe și Îi zâmbi Încurajator. Avea aceeași stare ca și ea. Părea hotărât să rămână optimist, dar Ruby a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că se căia cu adevărat. Reuși să schițeze un zâmbet mic, rezervat. — Da, pot să te iert. Oricum, eu ar trebui să-mi cer scuze, de fapt. Am fost laconică ieri, la telefon. Asta fiindcă eram În mijocul unei conversații delicate. Chanel, colega mea de la magazin, și soțul ei tocmai aflaseră că nu pot să aibă copii. Îmi pare rău s-aud așa ceva. Știu ce greu e să primești vești din astea... Oricum, n-ai fost nici pe departe laconică. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]