14,680 matches
-
esență pe orizontală, adică exact cele care dau legitimitate conceptelor ca atare și drept la autonomie cognitivă. Am optat pentru termenul postmodernism, care are, cum sugerează și Giddens, o situație specială, de pasaj, de culoar de trecere al omenirii prin experimentul formei și formalizării, punând accentul pe „sensul nonsensului”, întâlnit cu preponderență în creația și cunoașterea artistică (Giddens, 2000a). În fapt, postmodernismul este formula de încercare a limitelor extreme ale fugii de rigoarea raționalului, într-o variantă, și de relativizare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces la resurse. Postmodernismul este, până la urmă, mormântul unui experiment al progresului prin adversitate, al încrâncenării ultime dintre binele relativ și răul relativ, interșanjabile prin punctul de vedere ideologizant. Schimbarea radicală Marea Trecere de la prima la a doua modernitate nu este propriu-zis marcată de postmodernism, ci are conținutul schimbării seturilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
subiectului pentru a ajuta la ceea ce credea că este relația socială potrivită de dominare a doctorului în relația cu pacientul. Freud descrie utilizarea modelului lui Bernheim pentru a accesa inconștientul și a îndepărta simptomele prin sugestie directă, după cum urmează: Acest experiment uimitor și instructiv mi-a servit ca model. Am decis să pornesc de la presupunerea că pacienții mei știu tot ceea ce are semnificație patogenă și că era doar o chestiune de a-i obliga să o comunice. Astfel atunci când am ajuns
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
îndeplinirea exactă a sarcinilor individuale stabilite și execuții în relație cu unul sau mai mulți parteneri sau individuale, inițial orientate și apoi finalizate independent, cu grade de risc progresive. Ținând seama de aceste aspecte, am realizat o anchetă și un experiment pshihopedagogic, prin care am putut demonstra că obiectivele menționate se pot atinge cu succes prin folosirea unor elemente din sporturile de luptă în lecția de educație fizică școlară. În baza rezultatelor studiului realizat, am pus la punct o programă pentru
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
la ciclul gimnazial, astfel încât să permită eficientizarea activității didactice independent de baza materială existentă în școli. Programa școlară elaborată de noi are la bază studierea literaturii de specialitate în domeniu, analiza documentelor școlare, precum și aplicarea în practică a programei prin intermediul experimentului pedagogic. O primă activitate pe care profesorul trebuie să o realizeze, atunci când lucrează cu copii de 11-12 ani, este evaluarea predictivă (inițială), prin intermediul căreia pot cunoaște achizițiile anterioare și disponibilitățile motrice ale elevilor, pe care aceștia le-au dobândit în
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
fi prevenite accidentele, ce pot surveni în executarea unor elemente tehnice la lupta din picioare (de exemplu, școala căderii în lupte). Pe lângă acestea, atunci când am întocmit planificarea calendaristică, am avut în vedere următoarele aspecte: nivelul claselor folosite drept martor, respectiv experiment, privind stăpânirea deprinderilor și calităților motrice, este relativ scăzut; obiectivele prioritare ale dezvoltării calităților și deprinderilor motrice generale și specifice luptelor, de rezultatul cărora depinde confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru, nu trebuie să afecteze celelalte obiective instructiv-educative prevăzute în
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
unor activități de tip diplomatic (inclusiv negocierile), cât și așteptările angajaților față de managementul diplomatic. Deși cu tradiție în diplomația modernă, România depunând eforturi în acest sens, similare cu cele desfășurate de țări dezvoltate, unele rezultate au rămas în stadiul de „experiment” sau, oricum, nu au căpătat consistența și penetranța absolut necesare în prezent. Conștienți că, prin orice tentativă de a realiza măcar un flash al solicitantei și importantei activități diplomatice, am încercat să pătrundem în această complexă realitate, sondând mai ales
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fost aproape inexistente. Pentru aceasta, trebuie să trecem dincolo de explicațiile comode sau generalizante, precum „coeficient de inteligență mai scăzut”, „lipsă de capital social” sau „refuz al dezvoltării”. vezi și caseta de mai jos. Tipuri de evaluare Fiecare proiect este un experiment social, generând informații importante despre ceea ce funcționează sau nu într-un context dat. A evalua un proiect înseamnă a obține astfel de informații pentru a judeca valoarea lui, efectele sale, procedurile, obiectivele sau utilitatea potențială a abordărilor alternative. Multe modele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în perspectiva fondurilor structurale și/sau de dezvoltare rurală? Astfel de întrebări au sens, întrucât strategiile de dezvoltare locală elaborate în spațiul românesc sunt încă marcate de incertitudine. Implicit, și modelele de facilitare comunitară sunt, mai degrabă, în stadiul de „experimente sociale”, chiar dacă fiecare organizație are tendința de a-și considera propriul model drept unul de succes și cu un potențial ridicat de replicabilitate. Altfel spus, dincolo de anumite reguli simplificate(oare) ce se referă la dezvoltarea comunitară marcate de un relativ
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964 cf Hopper, 1965) arată că majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964 cf Hopper, 1965) arată că majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
survin ca răspuns la stimulii nocivi fizici, „stresul psihologic” desemnează o realitate mult mai complexă, ale cărei aspecte psihologice trebuie cercetate cu mijloace de investigație speciale și pe baza unei terminologii adecvate. I.L. Shannon și G.M. Issbell au făcut un experiment prin care au demonstrat că se pot produce reacții ale stresului fiziologic pe baza unor procese pur psihologice. Unor subiecți, care urmau un tratament stomatologic, li s-au făcut injecții, fiind lăsați apoi, în alte cazuri, să aștepte injecția fără ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Studies in personality, 1961, Holt Rinehart and Winston, London. Anderson, H.A. și Anderson, G.L., Projective Tehniques, 1952, New-York. Badin, P., Problčmes de la vie en groupe, 1965, P.U.F., Paris. Barker, R., Dembo, T., Lewin, K., Frustration and regresion: An experiment with Young Children, în K. Barker, G. Kounin, H. Wright (edit.), „Child Behavior”, 1943, New-York. Berkovitz, L., Lorenz, Y., L’Agression une histoire naturelle du mall, 1969, Flammarion, Paris. Berge, A., Defectele părinților, trad., 1967, Editura didactică și pedagogică, București
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de la Memorial -, am discutat pe scurt, dar aplicat cu Stéphane Courtois (coordonatorul Cărții negre a comunismului - lucrare de anvergură dedicată represiunii comuniste În țările-satelit ale Moscovei -, dar și rectorul școlii de vară de la Sighet) despre fenomenul Pitești (1949-1952), adică despre experimentul abominabil (supervizat de Moscova) de Întretortură silită a deținuților politici, dar și despre ce Înseamnă astăzi un curs universitar având ca obiect represiunea comunistă (atât Stéphane Courtois, cât și eu fiind propunătorii și titularii unor astfel de cursuri, În Franța
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
am avut de-a face au avut un comportament care a lăsat de dorit. Un om care are o pregătire și o școală nu-ți dă cu picioarele În burtă sau sfărâmă scaunul pe tine. Aveai impresia că fac niște experimente, să Înțeleagă și ei ce vedeau prin filme. În București erau bătăile mai clasice. La rinichi, numai În zona rinichilor. Te legau Într-o anumită poziție și nu te loveau cu bastonul, pentru că era prea moale, ci cu picioare de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
loc și În penitenciarul de la Suceava, dar de aici un grup condus de Eugen Țurcanu a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea de la Gherla. În cazul celei de-a doua Închisori, perioada de vârf a practicării experimentului a fost marcată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea de la Gherla. În cazul celei de-a doua Închisori, perioada de vârf a practicării experimentului a fost marcată de transferarea În august-septembrie 1951 a două loturi de „studenți” de la Pitești. Din cei 116 și, respectiv, 54 de transferați la Gherla, În decembrie 1951 plecau Eugen Țurcanu și alți câțiva torționari și victime, iar În 14
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
116 și, respectiv, 54 de transferați la Gherla, În decembrie 1951 plecau Eugen Țurcanu și alți câțiva torționari și victime, iar În 14 ianuarie 1952 un alt grup de 39 era transferat la Baia Sprie (Arhiva Penitenciarului Gherla). Se Încheia experimentul care prin monstruoasa lui desfășurare ne oferă imaginea a ceea ce se pregătea pentru contingente și mai largi de deținuți dacă nu s-ar fi petrecut deconspirarea ororilor care au avut loc. În virtutea principiului Partidul nu greșește (ci doar unii dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Fundației Culturale Române, București, 1993. Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, „Decapitarea elitelor. Metode, mijloace, mod de acțiune”, În Memoria Închisorii Sighet (pp. 159-322), Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobeș-Fürtös, Andrea, „Implicarea organelor MAI În procesul de reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, În Experimentul Pitești (pp. 309-317), Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (editori), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Duțu, Teodor, Amintiri despre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Fundația Academia Civică, București, 2003, pp. 323-350. Solomovici, Teșu, Securitatea și evreii. Despre călăi și despre victime, vol. I, prefață de acad. Răzvan Teodorescu, cuvânt Înainte de Sorin Roșca Stănescu, Ziua, București, 2003. Stănescu, Mircea, „Histoire et mémoire de la rééducation”, În Experimentul Pitești (pp. 107-118), Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Stănescu, Mircea, Organismele politice românești (1948-1965). Documente privind instituțiile și practicile, Vremea, București, 2003. șandru, Dumitru, „Decretul 83/1949”, AT, nr. 1/1993, pp. 133-145. șandru, Dumitru, „Metamorfozele gulagului românesc. Centrele de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
e comunismi. Il modello rumeno, Atti del convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, editată de Gheorghe Mândrescu-Giordano Altarozzi, prefață de Antonello Biagini, Accent, Cluj-Napoca, 2005. *** Despre Holocaust și Comunism, vol. I, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, Polirom, Iași, 2002. *** Experimentul Pitești. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
del convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, editată de Gheorghe Mândrescu-Giordano Altarozzi, prefață de Antonello Biagini, Accent, Cluj-Napoca, 2005. *** Despre Holocaust și Comunism, vol. I, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, Polirom, Iași, 2002. *** Experimentul Pitești. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor, București
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]