6,070 matches
-
de vedere, nu va găsi sau va afla ultimul soluția cea mai bună la problema care-l preocupă.) Cine scuipă În vânt Își scuipă barba. (Răul comis la adresa cuiva, chiar și sub forma unei intenții, se răzbună, Întorcându-se asupra făptuitorului, deoarece prin aceasta el Își arată lumii adevăratul caracter.) Dacă te iei la trântă, Învață să pui piedică. (Nu Începi o luptă Înainte de a Învăța unele procedee de atac, dar și de apărare: dacă, de exemplu, te-ai hotărât să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau, dimpotrivă, respingerea ei nu va mai depinde de robustețea Înțelegerii furnizate de actul gândirii, ci de atitudinea noastră față de respectiva faptă, atitudine care poate exprima fie o conștiință exigentă, severă În aprecieri, fie una indulgentă, Înclinată să simpatizeze cu făptuitorul ei. Μ Fiecare Își concepe și Își onorează Îndatoririle În măsura respectului pe care Înțelege să și-l acorde. Μ Omul, spre deosebire de animal, cunoaște lumea exterioară În principal prin lumea sa interioară. Μ Cel care prezintă noblețe sufletească alege mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În relația omului nu numai cu semenii, dar cu tot ceea ce-l Înconjoară: „Dacă vrei să ai cai buni,/ Să le dai apă din pumni”. Μ Crima perfectă este trădată de amănunte: acele crâmpeie de viață sau de faptă cărora făptuitorul nu le acordă, pe moment, nici o importanță. Μ Niciodată un gest sau act uman nu trebuie interpretat desprins de ansamblul personalității celui care-l realizează, deoarece și nebunul poate avea, de exemplu, momentele sale de luciditate extremă, așa cum și omul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moment dat, de către unul dintre membrii ei, dar și În raport cu fapte mai puțin dramatice, cum sunt: hoțiile, tâlhăriile, violurile, calomniile repetate etc. Față de acestea se manifestă Însă tendința de a se găsi doar o responsabilitate individuală, uitându-se că, așa cum făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad de sănătate și responsabilitate morală Îl va reflecta fără să vrea (sunt cunoscute, În acest sens, cuvintele marelui Platon: „Priveliștea urâtului suscită urâtul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus-o”.(N. Manolescu) În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de viață (ca cea a banului din Miorița), un echilibru și o măsură
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atacului victimei în condițiile art. 44 din Codul penal; b) victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracțional organizat; c) victima este condamnată definitiv pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 21, alin. (1); d) instanța reține în favoarea făptuitorului circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări împotriva atacului victimei, prevăzută la art. 73, lit. a), din Codul penal, sau circumstanța atenuantă a provocării prevăzută la art. 73, lit. b), din Codul penal. (2) Victima care a beneficiat de compensație
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a sesiza organele de urmărire penală sau instanța de judecată cu privire la săvârșirea infracțiunii. Reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicție poate sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii. Art. 24. - (1) În cazul în care făptuitorul este cunoscut, compensația financiară poate fi acordată victimei dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) victima a formulat cererea de compensație financiară în termen de un an, după caz: 1. de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care instanța penală a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
penale în cazurile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. c), d), e) și g), din Codul de procedură penală. b) victima s-a constituit ca parte civilă în cadrul procesului penal, cu excepția cazului prevăzut la lit. a), pct. 3; c) făptuitorul este insolvabil sau dispărut; d) victima nu a obținut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare. (2) Dacă victima s-a aflat în imposibilitate de a formula cererea de compensație financiară, termenul de un an prevăzut la
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
irevocabile a hotărârii prin care a fost admisă acțiunea civilă. (4) Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cele puse sub interdicție nu au obligația prevăzută la alin. (1), lit. b). Art. 25. - În cazul în care făptuitorul este necunoscut, victima poate formula cererea de compensație financiară în termen de 3 ani de la data săvârșirii infracțiunii, dacă este îndeplinită condiția prevăzută la art. 24, alin. (1), lit. d). Art. 26. - Dacă victima este un minor și reprezentantul legal
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alin. (1), lit. a), pct. 2, se acordă în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe țară stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de compensație financiară. (3) Sumele de bani plătite de făptuitor cu titlu de despăgubiri civile și indemnizația obținută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii se scad din cuantumul compensației financiare acordate de stat victimei. Art. 28. - (1) Cererea de compensație financiară se depune
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
art. 24, alin. (1), lit. a); f) calitatea de soț, copil sau persoană aflată în întreținerea persoanei decedate, în cazul victimelor prevăzute la art. 21, alin. (1), lit. b); g) antecedentele penale; h) sumele plătite cu titlu de despăgubiri de către făptuitor sau indemnizația obținută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii; i) cuantumul compensației financiare solicitate. (2) La cererea de compensație financiară se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere și orice
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor. (5) În cazul respingerii cererii de compensație financiară, victima este obligată la restituirea avansului, cu excepția cazului în care cererea de compensație financiară a fost respinsă numai pentru motivul că făptuitorul nu este insolvabil sau dispărut. (6) Victima care a beneficiat de un avans din compensația financiară este obligată la restituirea acestuia dacă nu a depus cererea pentru compensație financiară în termenele prevăzute, după caz, la art. 24, 25 sau 26
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin analiza efectuată în rândurile de mai sus (a se vedea argumentele privind interconexiunea factorilor socio-economo-demografici cu cei psihologici și culturali). 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) Delincvența, indiferent de nivelul și gravitatea sa, de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor grupe sociale. Preluând ideea socializării și "învățării negative", A. Cohen consideră delincvența drept un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de caracter, deoarece presupune un efort voluntar de a opri anumite reacții, dar poate fi considerată și o particularitate de temperament, o caracteristică a firilor introvertite. Aceeași problemă există și în ceea ce privește perseverența (Al. Roșca, 1943, p. 44). În determinarea personalității făptuitorului, trebuie să se analizeze o serie de elemente precum: • vârsta infractorului: reprezintă o caracteristică cu un grad foarte crescut de individualitate și poate oferi indicii valoroase privitoare la gradul și coeficientul de dezvoltare bio-psiho-socială a individului. Evaluarea infracțiunii din prisma
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului în raport cu personalitatea unui neinfractor? Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urmă, care împreună fac ca un criminal să prezinte o stare de pericol social în sensul că acesta este înclinat să comită crime. Particularitățile psihice ale făptuitorului iau parte nemijlocit la constituirea personalității criminale, cunoașterea temeinică a acestora prezentând un mare interes în criminologie atât în plan etiologic cât și profilactic. Pentru caracterizarea personalității criminale, criminologia folosește mai ales trăsăturile psihice esențiale și anume acelea care vizează
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la personalitățile criminale. Criminologia relevă sub acest aspect efectul cu totul nefast pe care îl joacă de pildă în cazul devianței de violență, corelarea unei impulsivități nestăpânite cu aptitudinea fizică dezvoltată (forța, abilitatea, viteza de reacție) și caracterul "rău" al făptuitorului. Dominanta întregii corelații și cea care dă până la urmă coloratură personalității o constituie însă caracterul. În această privință, modelul "personalității criminale" avansat de J. Pinatel axat pe egocentrism, agresivitate, lipsă de afectivitate și labilitate cu recunoașterea faptului că în acest
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prinde mirarea că dl. Călin L. Cernăianu procedează la o expertiză... cu înscrisuri de la Șuțu, nu de la Cornelia din Moldova care trebuie în primul rând verificată, ca metodă de lucru, pentru ca după eliminarea ei din discuție să se caute alt făptuitor. A existat un raport de autopsie Pentru că a iscat vii discuții (mai ales prin intervenția lui G. Călinescu care-l compară pe George Potra cu Octav Minar și declară că textul este suspect de a fi o plastografie), George Potra
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost tăiată, nu mai avea scăpare, trebuia să plătească. Dar Moromete nu este parte a acestui joc! Pentru el, enunțul tocmai produs are o semnificație mult mai simplă și neutră, de genul Cineva a tăiat ceva, centrată pe agentul făptuitor, nu pe el, pe Moromete. De unde și răspunsul Văz și eu că a tăiat-o. Odată ce a Înțeles că, jucând jocuri diferite, nu se poate comunica, agentul ordonă Însoțitorului să ia din gospodăria lui Moromete, printre alte lucruri, cel mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1726 pentru a-l păcăli pe fizicianul și viitorul paleontolog dr. Beringer (1963) de către dușmanii săi din academie, care au falsificat niște fosile pentru a-l induce în eroare, a fost în mod sigur răuvoitoare și necinstită. Recent, deși identitatea făptuitorilor a rămas necunoscută (Daniel 1986; Langdon 1991; Spencer 1990a, b), se pare că măsluirea Piltdown a fost o încercare intenționată de a păcăli pe toată lumea, oameni de știință și profanii, în privința evoluției umane. În acest caz, instrumentul minciunii n-au
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
488. În articolul-program al publicației, C.A. Rosetti dezvăluie obiectivele editoriale ale gazetei: "Ceea ce voirăm cu dinadinsul și vom cere cu stăruință este ca Rumânii să se lumineze, să cunoască ce sunt și care este însărcinarea care a pus-o Făptuitorul asupră-le ca indivizi și ca națiune și să meargă ne-încetat fără fașe, fără cârji și fără piedici pe calea ce-i conduce Dumnezeul părinților lor. De aceea dar ziceam Rumânului: "Luminează-te și vei fi; Voiește și vei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efectului preventiv prin nesancționarea promptă a celor vinovați. La data de 1 august 1970, se aflau pe întreaga țară nesoluționate 1.376 cazuri în care organele de partid nu dăduseră încă avizul pentru efectuarea cercetărilor sau trimiterea în judecată a făptuitorilor. Dintre acestea: 457 aveau o întârziere de 1-3 luni, 295 între 3-6 luni, 220 între 6-12 luni, 43 peste un an; întârzieri mai mari sunt în județele Olt (10 cauze peste un an și 26 între 6-12 luni); Dolj (4
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt măsuri suficiente pentru a-l absolvi de răspunderea penală. Cazuri asemănătoare s-au constatat și în alte județe. Pe întreaga țară, în perioada 1 ianuarie 1969 - 1 august 1970, organele de partid nu au aprobat trimiterea în judecată a făptuitorilor (membri de partid) în 1.577 cazuri, din care 865 privesc infracțiuni contra avutului obștesc și infracțiuni de serviciu (75 cu prejudicii de peste 5.000 lei), 179 la legea circulației pe drumurile publice și protecția muncii. În cauzele respective, unele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
asupra activității organelor de securitate, miliție, procuratură și justiție”. Cine dorește să spună ceva? Tov. Dumitru Popescu: Se spune în material că în perioada 1 ianuarie 1969 - 1 august 1970 organele de partid nu au aprobat trimiterea în judecată a făptuitorilor, membri de partid, în 1.577 cazuri, din care 865 privesc infracțiuni contra avutului obștesc și infracțiuni de serviciu și organele de procuratură au încetat urmărirea penală. În ceea ce se propune nu văd o soluție de a se evita pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]