6,349 matches
-
târzii a lui Wittgenstein. În „Introducerea“ comentariului său în două volume la Cercetări, Eike von Savigny susține că lucrarea ar avea „o structură argumentativă riguroasă și că îndatorirea interpretului care o ia în serios ar fi să o dezvăluie“. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 297 Recunoscând că atât în Cercetări, cât și în alte însemnări ale sale Wittgenstein s-a pronunțat împotriva ideii curente că obiectul cercetării filozofice este formularea și întemeierea unor teze teoretice, autorul afirmă că „această intenție
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
interpretului care o ia în serios ar fi să o dezvăluie“. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 297 Recunoscând că atât în Cercetări, cât și în alte însemnări ale sale Wittgenstein s-a pronunțat împotriva ideii curente că obiectul cercetării filozofice este formularea și întemeierea unor teze teoretice, autorul afirmă că „această intenție explicită este pe de-a întregul compatibilă cu faptul că el filozofează cu intenția neexprimată de a întemeia o teorie“. Iar dacă se va putea arăta că lucrarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pozitive“, drept profund greșită. Ce-i drept, aceste „puncte de vedere pozitive“ nu sunt formulate ca atare în textele lui Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i fie extrem de greu să articuleze verbal structuri lingvistice și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care o întâlnim la clasicii filozofiei analitice. Cu greu ne-am putea închipui o afirmare mai netă a punctului de vedere că orice contribuție importantă în filozofie va trebui să poată fi reconstruită prin formularea de teze și argumente. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 299 Convingerea lui Hintikka este că scrierile lui Wittgenstein sunt importante tocmai deoarece ele pot constitui punctul de plecare al unei activități filozofice sistematice și constructive. În spiritul acestei convingeri, Hintikka încerca să dezvolte o semantică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va trebui să poată fi reconstruită prin formularea de teze și argumente. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 299 Convingerea lui Hintikka este că scrierile lui Wittgenstein sunt importante tocmai deoarece ele pot constitui punctul de plecare al unei activități filozofice sistematice și constructive. În spiritul acestei convingeri, Hintikka încerca să dezvolte o semantică teoretică bazată pe teoria matematică a jocurilor, pornind de la reflecțiile lui Wittgenstein asupra jocurilor de limbaj. Ceea ce propune Hintikka poate fi caracterizat drept un caz limită în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe teoria matematică a jocurilor, pornind de la reflecțiile lui Wittgenstein asupra jocurilor de limbaj. Ceea ce propune Hintikka poate fi caracterizat drept un caz limită în citirea textelor lui Wittgenstein prin grila filozofiei analitice. Lectura altor autori reprezentativi din aceeași familie filozofică va fi adesea mai circumspectă. Ei înclină să creadă că observațiile și reflecțiile lui Wittgenstein ar conține teze și argumente într-o stare embrionară. Acestea pot servi drept puncte de plecare și de sprijin pentru cercetări sistematice. Cu referire la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresie instructivă a acestei tentații poate fi socotită o bine-cunoscută carte a lui Saul Kripke, care a stârnit și continuă să stârnească multe discuții și controverse.59 Spre deosebire de Hintikka, Kripke este pe deplin conștient că relația dintre propria lui interpretare filozofică și acele paragrafe din Cercetări care au inspirat-o nu este ușor de caracterizat într-un mod care să nu lase loc pentru interpretări nedorite. Exprimările sale în această privință, în „Prefața“ și „Introducerea“ cărții sale, sunt 300 GÂNDITORUL SINGURATIC
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fost greu să ocolească formulări care ne apar drept negări sceptice ale afirmațiilor noastre obișnuite, o situație pe care o ilustrează bine cazul lui Berkeley.61 În mod evident, Kripke crede că dacă Wittgenstein a refuzat să dea o ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 301 formulare teoretică sistematică vederilor sale asta nu înseamnă că alți filozofi nu ar fi îndreptățiți să o facă. Kripke afirmă bunăoară că se poate spune, chiar dacă „în mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Modul cum discută Kripke reflecțiile lui Wittgenstein despre „urmarea unei reguli“ exprimă foarte clar tendința caracteristică a filozofilor de a citi însemnările lui căutând un fir roșu care să permită prezentarea lor drept elaborări ce susțin sau critică anumite poziții filozofice. Într-un studiu, publicat pentru prima dată deja în 1954, Peter Strawson aprecia că elementele fundamentale ale gândirii 302 GÂNDITORUL SINGURATIC lui Wittgenstein ar putea fi redate prin câteva din formulările sale ce privesc relația limbajelor cu formele de viață
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
corectitudinea unei practici poate fi judecată doar pe baza standardelor ei interne proprii.“65 Filozofii de orientare analitică se simt din multe motive atrași de Wittgenstein. Unul dintre ele este acela că ei împărtășesc scepticismul său privitor la capacitatea rațiunii filozofice de a oferi explicații de mare anvergură, pe care adesea nu le poate oferi știința. Ei cred, de asemenea, ca și Wittgenstein, că principalul țel al activității filozofice este obținerea unor clarificări de ordin conceptual. Sub acest acord stă însă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele este acela că ei împărtășesc scepticismul său privitor la capacitatea rațiunii filozofice de a oferi explicații de mare anvergură, pe care adesea nu le poate oferi știința. Ei cred, de asemenea, ca și Wittgenstein, că principalul țel al activității filozofice este obținerea unor clarificări de ordin conceptual. Sub acest acord stă însă un dezacord fundamental cu privire la natura acestor clarificări și la căile pe care pot fi ele obținute. În tradiția analitică, clarificările conceptuale sunt rezultatul aplicării unor metode speciale cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
stă însă un dezacord fundamental cu privire la natura acestor clarificări și la căile pe care pot fi ele obținute. În tradiția analitică, clarificările conceptuale sunt rezultatul aplicării unor metode speciale cum sunt cele ale analizei logice. În acest sens, există probleme filozofice, iar soluțiile lor ne pot surprinde. Descoperirea unor noi metode de cercetare, ca și perfecționarea celor existente sunt hotărâtoare pentru obținerea unor rezultate importante. După 1930, lui Wittgenstein i-a devenit tot mai clar că dacă avem impresia că în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a devenit tot mai clar că dacă avem impresia că în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu cercetarea științifică, aceasta este urmarea faptului că ne lipsește ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 303 o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înclinații profund înrădăcinate ale gândirii, doar prin exercițiul insistent și îndelung repetat al aducerii în fața ochilor minții a acelor situații în care relația dintre folosirea expresiilor limbajului și activitățile, practicile, formele de viață ale unei comunități devine clară, transparentă. Practica filozofică a lui Wittgenstein este, prin urmare, net diferită de acea practică a profesioniștilor filozofiei care devenise dominantă în țările de limba engleză încă la mijlocul secolului trecut. Cea din urmă este orientată spre testarea, întemeierea sau corectarea unor intuiții conceptuale curente
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
uităm. Într-un caz, munca filozofului își propune să ne dezvăluie ceva, în celălalt să ne ajute să „ne reamintim“ lucruri dintre cele mai importante care ne scapă. „Munca filozofului este o reunire de amintiri pentru un anumit scop.“ (Cercetări filozofice, § 127.) Wittgenstein s-a angajat în această muncă imaginând o mare varietate de situații de viață și de reacții față de ele care scot în evidență cum se întâmplă că expresiile limbajului nostru capătă, în contexte determinate un rol, o funcție
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
imaginând o mare varietate de situații de viață și de reacții față de ele care scot în evidență cum se întâmplă că expresiile limbajului nostru capătă, în contexte determinate un rol, o funcție și, prin urmare, sens. El a căutat înțelegerea filozofică în corelații ce se impun atenției noastre în situațiile cele mai simple, 304 GÂNDITORUL SINGURATIC mai elementare de folosire a expresiilor limbajului, opunându-se tradiției care încearcă să o obțină prin pătrunderea a ceva ascuns de aparențe. „Greșeala noastră este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o obțină prin pătrunderea a ceva ascuns de aparențe. „Greșeala noastră este de a căuta explicații acolo unde ar trebui să vedem faptele ca «fenomene originare». Adică acolo unde ar trebui să spunem: se joacă acest joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 654.) Mai mult decât cititorului de filozofie, profesioniștilor domeniului le va fi aproape imposibil să recunoască în practica filozofică a lui Wittgenstein o contribuție la ceea ce ei vor considera a fi drept obiectivele legitime ale cercetării filozofice. Ei vor fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trebui să vedem faptele ca «fenomene originare». Adică acolo unde ar trebui să spunem: se joacă acest joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 654.) Mai mult decât cititorului de filozofie, profesioniștilor domeniului le va fi aproape imposibil să recunoască în practica filozofică a lui Wittgenstein o contribuție la ceea ce ei vor considera a fi drept obiectivele legitime ale cercetării filozofice. Ei vor fi, ce-i drept, impresionați de acuitatea unor observații, de vigoarea exercițiului imaginației sau de sugestivitatea stilului, dar, totodată, înclinați
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 654.) Mai mult decât cititorului de filozofie, profesioniștilor domeniului le va fi aproape imposibil să recunoască în practica filozofică a lui Wittgenstein o contribuție la ceea ce ei vor considera a fi drept obiectivele legitime ale cercetării filozofice. Ei vor fi, ce-i drept, impresionați de acuitatea unor observații, de vigoarea exercițiului imaginației sau de sugestivitatea stilului, dar, totodată, înclinați să creadă că Wittgenstein filozoful s-ar fi oprit la jumătatea drumului. Se caută adesea confirmări ale acestei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
multe încercări nereușite de a suda rezultatele mele într-un astfel de întreg, mi-am dat seama că asta nu-mi va reuși niciodată. Că tot ceea ce aș putea scrie mai bun nu ar fi niciodată mai mult decât remarci filozofice.“ Referindu-se astfel la ceea ce îl va surprinde pe cititor - lipsa unor elaborări sistematice -, Wittgenstein nu este, cum ar putea să pară, autocritic în această privință. Modul lui de a scrie nu este, până la urmă, decât expresia imperativelor unei practici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Referindu-se astfel la ceea ce îl va surprinde pe cititor - lipsa unor elaborări sistematice -, Wittgenstein nu este, cum ar putea să pară, autocritic în această privință. Modul lui de a scrie nu este, până la urmă, decât expresia imperativelor unei practici filozofice singulare. Elaborările sistematice nu puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pară, autocritic în această privință. Modul lui de a scrie nu este, până la urmă, decât expresia imperativelor unei practici filozofice singulare. Elaborările sistematice nu puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci ea ne obligă să cutreierăm, de-a lungul și de-a latul, în toate direcțiile, un teritoriu întins al gândirii.“ ÎNȚELEGEREA
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci ea ne obligă să cutreierăm, de-a lungul și de-a latul, în toate direcțiile, un teritoriu întins al gândirii.“ ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 305 Cu referire la modul cum s-au raportat adesea la Wittgenstein filozofii de orientare analitică din ultima jumătate de secol s-a spus că trebuie să distingem între încercări de exegeză și folosirea textelor sale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
argumentele, continua confruntare critică cu acestea? Dacă ei ar accepta implicațiile unei afirmații cum este aceasta: „În filozofie nu se trag concluzii. «Trebuie totuși să fie așa!» nu este o propoziție a filozofiei. Filozofia constată doar ceea ce admite oricine.“ (Cercetări filozofice, § 599.) Cu greu le-ar putea apărea o asemenea încheiere altfel decât descurajantă și demobilizatoare. Capacitatea noilor „dezvăluiri teoretice“ de a fascina, ca realizări intelectuale impozante, nu poate fi armonizată cu gândul că țelul ultim al strădaniilor noastre în filozofie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
gândul că țelul ultim al strădaniilor noastre în filozofie ar fi doar câștigarea acelei „păci în gândire“ pe care o aduce cu sine recunoașterea lipsei de sens a unor asemenea întreprinderi și a confruntărilor pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea fi privită și drept expresia unei atitudini față de viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]