6,294 matches
-
membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune, în limitele și în condițiile stabilite prin normele metodologice și în condițiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurențiale; ... r) furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul activităților prevăzute la lit. a), f), i) și j). ... (2) Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă: ... a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară: ... 1. acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditelor de către persoana care le
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor." De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc. Concepția sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: "Considerațiuni asupra raportului științelor naturale către filozofie" (1879) și "Credință și știință" (1924). Babeș a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum și fideism
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
prin barometru"” în revista "Isis sau natura". În decembrie 1860 își ia Licența în litere și filosofie la Sorbona prin echivalarea doctoratului de la Giessen. În anul următor îi apare la Berlin lucrarea de filozofie "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" („Considerații filozofice pe înțelesul tuturor”), vădit sub influența ideilor lui Herbart și Ludwig Feuerbach. La 17 decembrie, în urma consultării lucrării "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" și după „o apărare verbală făcută înaintea facultății în mod brillant a opiniunilor originale“, Sorbona îi „concese
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
revista "Columna lui Traian" (1870-1877), cea mai bună revistă filologică din România, în care a pus, prin studiile sale, baza științei etno-psihologice în România. Ultimii ani ai vieții, i-a consacrat Hasdeu altor preocupări: acum a scris articole și poezii filozofice, multe satire literare (Sarcasm și ideal 1897), și, de la moartea fiicei sale, Iulia, s-a dedicat cu totul cercetărilor asupra spiritismului (Sic cogito, 1892). Spirit cu o cultură vastă, cu o vioiciune rară, Hasdeu are adesea sclipiri geniale în combinarea
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
ultim al artei, depășirea lor. Așa cum a fost el teoretizat de către autorii italieni (de exemplu, Federico Zuccaro și Gian Paolo Lomazzo), desenul (disegno) leagă operațiile manuale ale artistului de principiile înalte ale cunoașterii științifice. Astfel, arta are ca fundament cunoașterea filozofica a lumii. În semantica vasariană, disegno este un cuvant aproape metafizic, el stă în centrul unei arte ideale. Desenul se aplică atât meșteșugului, cât și fanteziei, intelectului, sufletului; în final, creația divină este tot rezultatul desenului. De fapt, în secolele
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
sunt despărțite prin cezura. La prima vedere, cele două planuri apar ca fiind independente, dar împreună, sunt percepute ca o metaforă globală, relevându-se cititorului că un flash, o străfulgerare sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
romană, drumurile pavate, termele, fântânile publice, săpunul, toaletele, canalele de evacuare au fost preluate de turci de la greco-romani și sunt astăzi cunoscute ca "stil oriental" sau "mauresc", "caldarâm", "băi turcești", "cișmele", "toalete turcești" sau "haznale", iar pe planul spiritual, operele filozofice, istorice, literare, științifice ale antichității greco-romane au fost traduse și transmise musulmanilor care, la rândul lor, le-au retransmis țărilor apusene. O Turcie transformată cu succes într-un stat național modern, a permis creșterea libertății de expresie artistică, în ciuda unor
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Negociatorul legionar, ce vor atârna greu în viitoarele sale dosare de anchetă. După 1964, publică extrem de sporadic, sub pseudonimul Petre Boteanu, deoarece îi era interzis să semneze sub nume propriu, în revista "Familia" : fragmente din Teatru seminar, Mircea Eliade — profil filozofic, Aristotel și arta, și în "Viața Românească" - O întâlnire cu Brâncuși. Numeroasele descinderi la locuința sa modestă au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii și materiale, printre care o copie a proiectului "Prometeu". Unele manuscrise s-au pierdut în
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
ruptură. Un teoretician al acestei idei este Marshall Berman, a cărui carte "All That is Solid Melts into Air" (un citat intertextual din Karl Marx) reflectă chiar în titlul ei natura fluidă și ubicuă a modernității. Postmodernismul, ca fenomen artistic, filozofic și chiar social înclină spre formele deschise, ludice, provizorii, este un discurs al ironiei și al fragmentelor, implicând arta și științele, marea cultură și cultura populară, partea și întregul.
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cunoască și să înțeleagă sensul existenței sub aspectele sale cele mai generale, o concepție generală despre lume și viață. Filozofia este una din principalele forme ale manifestării spiritului uman. Întrebarea cum se poate defini filozofia este chiar și ea una filozofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înțelesurilor și justificărilor sau credințelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente și observare atentă, ci prin formularea problemelor și oferirea soluțiilor
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
a unor asemenea subiecte. În prezent filozofia este dominată de teme, nu de sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile, de la afaceri și până la problemele ecologice. Perspectiva propusă de filozofie este una: (filozofice): (varietatea stilistică în care a fost exprimată filozofarea): Primele gânduri filozofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
nu de sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile, de la afaceri și până la problemele ecologice. Perspectiva propusă de filozofie este una: (filozofice): (varietatea stilistică în care a fost exprimată filozofarea): Primele gânduri filozofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale. Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au apărut pe la 500 î.e.n., o dată cu înființarea mai multor școli pe întreg cuprinsul Indiei. Aceste
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
aceste interogații. Primii filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale. Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au apărut pe la 500 î.e.n., o dată cu înființarea mai multor școli pe întreg cuprinsul Indiei. Aceste cărți au rămas fără autor cunoscut, deoarece în acea vreme în India nu se obișnuia menționarea autorului unei opere. În China, aflăm trei mari tradiții
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
au apărut pe la 500 î.e.n., o dată cu înființarea mai multor școli pe întreg cuprinsul Indiei. Aceste cărți au rămas fără autor cunoscut, deoarece în acea vreme în India nu se obișnuia menționarea autorului unei opere. În China, aflăm trei mari tradiții filozofice: taoismul, confucianismul și budismul. Aceste trei școli au determinat găndirea filozofică a Chinei antice. Centre culturale ale Orientului antic: Filozofia antică: apare aproape concomitent în intervalul secolelor VII-VI î.e.n., în Europa (Grecia) și în Orient (China sau India). Filozofia
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
întreg cuprinsul Indiei. Aceste cărți au rămas fără autor cunoscut, deoarece în acea vreme în India nu se obișnuia menționarea autorului unei opere. În China, aflăm trei mari tradiții filozofice: taoismul, confucianismul și budismul. Aceste trei școli au determinat găndirea filozofică a Chinei antice. Centre culturale ale Orientului antic: Filozofia antică: apare aproape concomitent în intervalul secolelor VII-VI î.e.n., în Europa (Grecia) și în Orient (China sau India). Filozofia medievală: perioadă începând - simbolic - de la anul 529 e.n., când ultima școală
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
amprentă neoplatonică și creștină, reprezentarea și structurile de reflecție asupra lumii. Filozofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii industriale. Filozofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează apariția unor noi premise filozofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca , n. 16 iunie 1890, Brăila - d. 15 martie 1940, București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu și George
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
slab nu se poate concentra decât într-o singură direcție, « slăbind » și atrofiindu-se în celelalte, vocația scrisului îi impune o disciplină aproape ascetică. Pentru a i se supune, Kafka ar fi renunțat la « plăcerile sexului, la mâncare, băutură, reflexii filozofice, dar mai presus de toate, la muzică ». În acest context trebuie interpretat eșecul logodnelor scriitorului. La 16 iunie 1913, Franz Kafka formulează o cerere în căsătorie către Felice. Scrisoarea este stranie prin faptul că o confruntă direct pe tânăra stenografă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Fochistul" și chiar îl întâlnește pe Kafka în timpul unei vizite în Praga din 1916. Sfârșitul anului 1916 cunoaște o revigorare a operei kafkiene. Cele opt caiete "in-octavo" ("Die Oktavhefte"), în care Kafka notează între noiembrie 1916 și mai 1918 reflecții filozofice, povestiri, parabole sau aforisme, sunt considerate de critici o noua etapă a operei scriitorului. Deși în esență caietele constituie un jurnal, Max Brod nu le va publica alături de restul însemnărilor diaristice, considerându-le prea diferite stilistic. Spre exemplu, intrepretări ale
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
germanică și desemnează următorul obiect: Obiectul, în aparență inutil, inofensiv și ilogic, a fost subiectul a numeroase interpretări: de la cele psihologice ("Odradek" ar simboliza recurența gândurilor refulate), la cele religioase (ața încâlcită pe pe bobină ar fi tradiția iudaică) sau filozofice ("Odradek" ar fi chintesența materialismului absurd). "Odradek" a rămas până astăzi un mare mister. Celălalt volum de povestiri, cel publicat postum, "Marele zid chinezesc" nu este mai puțin reprezentativ pentru proza kafkiană. În "Vânătorul Gracchus", fantoma unui vânător mort, dar
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
mărunte ale unei societăți burgheze care nu își conștientizează propria absurditate. Sentimentul creat cititorului este unul tragicomic, iar mesajul, încifrat și inaccesibil, poate genera multiple interpretări. Originalitatea operei kafkiene nu poate fi circumscrisă cu ușurință unui anumit curent literar sau filozofic. Kafka a fost, în mod evident, un exponent al modernismului, fiind influențat de unii gânditori moderni din secolul al XIX-lea ca Nietzsche, Kierkegaard, Freud, Marx sau Darwin. Se apropie de Nietzsche prin estetica tragicului, reinventarea parabolei, precum și prin demolarea
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
că polemici.Voltaire a respins filosofia pesimista și a încercat să orienteze un curs de mijloc în care omul a fost capabil să găsească virtute morală prin rațiune. Cea mai mare lucrare filosofica a lui Voltaire a fost "Dictionnaire philosophique" ( "filozofica dicționar") Publicat în 1764. Criticile se îndreptată către instituțiile politice franceze, dușmani personali, Biblia și Biserica Romano-Catolică. El este amintit și onorat în Franța că polemist Curajos care a luptat neobosit pentru drepturile civile (dreptul la un proces echitabil, libertatea
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
aproape de noi în timp (să zicem Fred Sommers și Bertrand Russell), metafizica este un domeniu al filozofiei ce conține atât ontologia cât și cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare și, deci, dincolo de real sau de experimental.
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
mult dezbătute în acel timp se cristalizează preocupările care vor forma centrul activității sale ulterioare, anume metodologia critică a științei. Devine un susținător consecvent al raționalismului critic și adversar hotărât al neopozitivismului cunoscut si ca empirism logic dominant în mișcarea filozofică cunoscută sub numele de "Wiener Kreis" (Cercul vienez), ai cărui principali reprezentanti erau Moritz Schlick si Rudolph Carnap. În 1937, sub amenințarea infiltrării nazismului care avea să ducă la anexarea ("Anschluß") Austriei de către Germania, Popper se stabilește în Noua Zeelandă, unde
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]