7,586 matches
-
Cuvinte-cheie: conflictul israeliano-palestinian, procesul de pace din Orientul Mijlociu, diplomația Uniunii Europene Cuprins Lista de abrevieri / 7 Prefață (Vasile VESE) / 9 Cuvânt-înainte / 13 Capitolul 1. Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene. Aspecte teoretice, structurale și funcționale / 17 1.1. Diplomație și securitate - fundamente teoretice / 17 1.1.1. Diplomație - conceptualizare / 17 1.1.2. Securitate - scurtă abordare teoretică / 32 1.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a conflictelor internaționale / 39 1.3. Specificul structural și funcțional al diplomației Uniunii Europene la începutul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care nu de puține ori le-am neglijat în tot acest răstimp) și nu în ultimul rând părinților. Pentru toate acestea sincere mulțumiri! Capitolul 1 Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene - aspecte teoretice, structurale și funcționale 1.1. Diplomație și securitate - fundamente teoretice 1.1.1. Diplomație - conceptualizare "Diplomația este aplicarea inteligenței și tactului în desfășurarea relațiilor oficiale între guvernele statelor independente"5 (Shaun Riordan) "Diplomația a fost dintotdeauna și este pretutindeni; totuși, cu reperele ei actuale diplomația, ca interacțiune structurată și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cu regularitate în mai multe surse credibile. A treia dimensiune a diplomației publice o reprezintă dezvoltarea unor relații de lungă durată, aceste relații constituindu-se în decursul unor perioade lungi de timp (prin intermediul conferințelor, a accesului la canalele media etc.), fundamentul lor reprezentându-l încrederea reciprocă.59 În ultimii ani, diplomația publică a atras atenția academică și a mass-mediei, în special după evenimentele de la 11 septembrie 2001. În contextul globalizării comunicării, diplomația modernă a devenit mult mai complexă datorită, pe de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și îndatoririle fiecărei confesiuni. Se consacră astfel dimensiunea universală a islamului, o religie adresată tuturor popoarelor, în acea perioadă neregăsindu-se accente exclusiviste sau terminologia radicală față de celelalte credințe.263 Acestor divergențe de percepții, care la început au avut un fundament pur religios, li s-au alăturat în timp o serie de probleme geopolitice generate de proclamarea statului Israel; toate acestea au condus disputa iudeo-islamică pe o pantă ascendentă, realitate ce vă antagoniza din ce in ce mai mult (chiar și în prezent) părțile implicate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
modelul particularist care pornește de la tradiția kabbalică ce susține ideea de relație specială între divinitate și anumite locuri geografice, oferind astfel o privilegiere anumitor spații în raport cu altele (conform autorului Abraham Ibn Ezra). Aceeași linie a privilegierii pământului lui Israel pe fundamentul unor proprietăți intrinseci care îl fac mai apt pentru dialogul om-divinitate se regăsește și la Yehuda Hallevi, în lucrarea "Kuzari" în care autorul atribuie o "particularitate geoteologică" a pământului lui Israel, particularitate ce constă în faptul că Israelul e văzut
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe de-o parte, dar și a implicațiilor de natură culturală, socială și geopolitică, pe de altă parte. Văzut ca un Război Sfânt, Jihadul poate fi comparat cu numeroasele cruciade europene care-și conduceau propriul Război Sfânt având însă alte fundamente. Diferența esențială dintre cele două Războaie Sfinte rezidă în primul rând din limitarea în timp și spațiu pe care și-au impus-o europenii, "coordonatele ce-l animau 284 întretăindu-se pe teritoriul palestinian, în speță Locurile Sfinte. Atingerea acestui
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conflict mai mare, aprecia fostul ministru israelian de externe, Avigdor Lieberman, care în fața unei adunări a corpului diplomatic, cu ocazia aniversării zilei independenței Israelului (în 2010) susținea că "orice tentativă de a forța o soluție asupra părților fără a stabili fundamentele unei încrederi reciproce doar va adânci conflictul";436 cu același prilej, Avigdor Lieberman declară că "Israel nu va renunța niciodată la controlul sau asupra întregului Ierusalim, oraș aflat în centrul conflictului", subliniind ca înainte de negocierea unui acord final la conflictul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
519 Evoluția istorică a continentului european și în subsidiar cea a Orientului Mijlociu și Apropiat, relevă și confirmă totodată faptul că implicarea diplomației europene în sprijinirea procesului de pace israeliano-palestinian nu reprezintă doar un efect al Războiului Rece, ci are fundamente adânc înrădăcinate în istoria popoarelor europene (a se vedea consecințele Primului Război Mondial și implicațiile care s-au răsfrânt asupra zonei orientale, în special după destrămarea Imperiului Otoman). Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că statele europene (că entități individuale) deși nu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
accentuându-se necesitatea autodeterminării palestinienilor, recunoașterea și admiterea OEP că reprezentanta a entității palestiniene la masa negocierilor pentru pace. Această nouă perspectivă a autodeterminării palestiniene delimită în mod clar poziția comună a statelor membre CE față de conflict și având că fundament Rezoluțiile ONU 242 și 338, declarația făcea apel la negocierea unui acord de pace care să aibă ca bază principiul pământ pentru pace (land for peace).532 Alte principii enunțate în Declarația de la Veneția, care de altfel și astăzi sunt
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
propriile amenințări la adresa securității și să-și gestioneze pe cont propriu problemele de securitate. Cu același prilej liderii arabi au recunoscut că aranjamentele de securitate pan-arabe576 sunt de domeniul trecutului și au instituit că regula de bază suveranitatea statelor că fundament al stabilității regionale. Trebuie spus că suveranitatea, ca bază a noii ordini regionale, a cunoscut în timp o evoluție pozitivă în dezvoltarea statelor din regiune, dar și în derularea negocierilor bilaterale arabo-israeliene, care au încercat să schimbe evoluția conflictului, dar
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cum aceștia consideră că se poate încheia conflictul lor cu Israelul".892 Pentru UE încercarea de punere în practică a Inițiativei Arabe de Pace poate reprezenta un pas important în evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu, constituind totodată și un fundament în încercarea de normalizare și pacificare a relațiilor dintre Israel și cei 22 de membri ai Ligii Arabe. UE susține, în egală măsură, reconcilierea intra-palestiniană având în vedere că fragmentarea arabă s-a adâncit profund în secolul al XXI
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Jaba, conducătorul științific al tezei mele de doctorat, METODE STATISTICE DE EVALUARE A PERFORMANȚEI ELEVILOR, pentru că mi-a fost alături pe perioada desfășurării studiilor doctorale, îndrumându-mi cu seriozitate și competență activitatea de cercetare științifică. Reperele teoretico-științifice propuse servesc drept fundament pentru realizarea eficientă a evaluării performanței elevilor la testele PISA. Rezultatele obținute pot fi utilizate pentru realizarea de programe și proiecte de creștere a performanței elevilor, reducerea eșecului și abandonului școlar. Capitolul 1 ELEMENTE CONCEPTUALE ALE EVALUĂRII PERFORMANȚEI ELEVILOR Evaluarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
analiza componentelor principale. Determinarea performanței elevilor prin construirea de clusteri poate fi de folos în fundamentarea programelor și proiectelor de creștere a performanței elevilor și reducerea eșecurilor școlare. Reperele teoretico-științifice, instrumentele statistice de evaluare și modelele matematice propuse, servesc drept fundament pentru realizarea eficientă a evaluării performanței elevilor. Rezultatele obținute pot fi utilizate pentru dezvoltarea programelor și proiectelor de creștere a performanței elevilor, de reducere a eșecului și abandonului școlar..
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare a Școlii engleze. În lumea stării naturale descrisă de John Locke, nu amenințarea cu suprimarea fizică este cea mai importantă temere, fundamentul comportamentului individual, ci absența unei autorități superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care să vegheze la respectarea înțelegerilor (contractelor) dintre ei. Marile riscuri la adresa existenței unei comunități, a stabilității și securității indivizilor, în starea de
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
nenorocire, numai lustrul dinafară! Căci, nepregătiți precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturei moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră până la cauze, văzură numai formele de deasupra ale civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți întro superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de un foc prea ușor, tinerii români
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ne mai rămâne atunci puterea pentru activitatea economică? Nicăeri.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 94-95.</ref> Ca și în discursul maiorescian de la 1876, junimismul nu înseamnă, așa cum adversarii săi s au încăpă țânat să sugereze, o critică sterilă, lipsită de fundamentul alternativei. Căci direcția progresului, notează Carp dea lungul unei cariere ce se întinde pe patru decenii, poate fi schimbată. Cu condiția ca acestui edificiu inspirat de luminile Occidentului elita să îi ofere un sol solid și fertil, susceptibil de al
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
popor să rămână prizonierele unor tehnologii depășite și să se opună schimbărilor necesare pentru a-i ajunge din urmă pe contemporani [...]. în cel mai bun caz, supoziția larg împărtășită potrivit căreia promovarea identității și mândriei naționale sau de grup constituie fundamentul esențial al dezvoltării este vulnerabilă la contestări solide, pe baza faptelor istorice. O astfel de mândrie și identitate ar putea constitui forme de capital uman negativ, o dată ajunse la punctul din care să promoveze izolarea culturală”57. Un studiu recent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rațiunea este privită în raport cu lumea, cu întrebarea asupra scopului ultim al lumii [...] Istoria universală se desfășoară pe tărâmul spiritului”. Prin ascensiunea și cucerirea puterii politice de către proletariat la sfârșitul anului 1917, s-a instaurat convingerea generală printre istorici potrivit căreia fundamentele marxiste ale disciplinei îi îndreptățesc să revendice pentru istorie statutul de știință exactă. Prestigiul științific pe care îl aveau fizicienii, matematicienii, chimiștii, medicii ș.a., care le dădea și o poziție socială solidă (titluri științifice, poziții academice, formatori de opinie etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
9, 1963, pp. 103-121), însă simte „nevoia de a clarifica rolul istoric al criticului [...] de a-i defini raporturile cu noi, constructorii socialismului, fără a face hagiografie”, tonul fiind pe alocuri ironic: „La 1892 el credea a dovedi lipsa de fundament pentru o mișcare de clasă a proletariatului la noi. Spre sfârșitul vieții, Maiorescu îi încredința unui discipol, cu o mare satisfacție, că vechile lui îndoieli asupra materialismului istoric s-au adeverit și că falimentul socialismului e inevitabil. Cel care ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decursul primului an de aplicare a acordurilor din 8 mai 1945. în încheiere, recenzentul își exprima o speranță străvezie prin oportunismul ei politic: „Cred că o cunoaștere temeinică, științifică a vechilor raporturi dintre popoarele noastre în toate domeniile, constituie un fundament sigur, durabil pentru dezvoltarea lor în viitor”. Pentru a-și dovedi atașamentul la această nobilă idee a dezvoltării relațiilor cu Sovietele pe baza tradițiilor seculare de colaborare, C.C. Giurescu redactează un studiu de peste 50 de pagini despre „Relațiile economice între
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mișcării muncitorești, la formarea unor grupe de partide comuniste contrapuse unele altora, ceea ce ar constitui un pericol pentru mișcarea comunistă și ar aduce apă la moară imperialiștilor”. PMR nu era de acord „nici cu părerile care neagă însemnătatea universală a fundamentelor experienței Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în opera de construire a socialismului” și considera că principalele sarcini la momentul respectiv erau “întărirea unității ideologice a mișcării comuniste, apărarea purității teoriei marxist-leniniste” și lupta împotriva reformismului și revizionismului. Unul dintre elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gesturile de conciliere ale Moscovei în relațiile cu Belgradul, Rakosi nu mai putea ignora această declarație. La 8 august, la mitingul din Csepel (un cartier muncitoresc al Budapestei) el a fost nevoit să recunoască într-o formă voalată lipsa de fundament a acuzațiilor împotriva Iugoslaviei rostite în timpul „procesului Rajk”. Răspunderea principală pentru ațâțarea isteriei antiiugoslave în Ungaria în legătură cu „cazul Rajk” a fost pusă pe umerii lui L. Beria și ai colegului său maghiar Gabor Peter, arestat încă în ianuarie 1953. Recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ethridge s-a întors în Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, în decembrie 1945. Raportul Ethridge și memorandumurile politice ale Departamentului de Stat au constituit fundamentul informațional al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria) a fost prezentă în discuțiile dintre „greii” lumii, dar undeva la coada listei. Pentru dezamorsarea crizei, s-a convenit intrarea în guvernul Groza a doi miniștri din partea opoziției (un liberal și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o plaseze autorii: aceea a științei politice. Trebuie spus dintru început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat în special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă în mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. în articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Călinescu, iar redactor-șef, din 1957 p`nă `n 1964, a fost G. Ivașcu. După ce se referă la „scrierile tovarășului acad. C.I. Gulian”, L. Rusu `ncearcă să se disculpe : „Iar dacă cineva va arăta cu argumente bine `ntemeiate lipsa de fundament a argumentelor mele, am să accept critica fără nici o șovăială [...]. Am propus reconsiderarea lui Maiorescu g`ndindu-mă la cea mai str`nsă și cordială colaborare tovărășească [...], dacă s`ntem datori să `ndreptăm greșelile comise față de el, `n același timp s
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]