7,151 matches
-
bani. Legea lui Mihalache a scos din încurcătură pe cămătarul străin, a despuiat de pământ pe românul împroprietărit și a dat la o parte singura lege, care într-o măsură destul de infimă se mai opunea ofensivei de acaparare economică. Nici o gazetă sau revistă cu oarecare răspândire în popor nu făcea cunoscută primejdia și vulcanul pe care stăteam. Masele populare nu erau nici pentru guvernul, care le dezamăgise și nici împotriva lui. Baza partidului național țărănesc era Ardealul, ori aici omul se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la Guvern în luptele electorale în așa măsură că în alegerile din 1927, nu mai puțin decât 16 ordine secrete mi-au ajuns la mână, foarte supărătoare, pe care le-am adunat într-un memoriu, le-am publicat într-o gazetă, mai mult, le-am adunat și am ținut să mă duc la Primul Ministru de pe vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la Guvern în luptele electorale în așa măsură că în alegerile din 1927, nu mai puțin decât 16 ordine secrete mi-au ajuns la mână, foarte supărătoare, pe care le-am adunat într-un memoriu, le-am publicat într-o gazetă, mai mult, le-am adunat și am ținut să mă duc la Primul Ministru de pe vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și că lui nu-i e frică de nimic. Se găseau chiar indivizi din rândul românilor, care aveau cuvinte bune pentru rege, lăudându-i înțelepciunea și tactul politic, prin faptul că a știut să cedeze la timp. După câteva zile, gazetele regimului au început să laude gestul regelui, care a tăiat din purpura mantiei sale pentru a cruța țara de un război inutil. Nicolae Iorga striga cât îl ținea gura: „Trăiacă Majestatea Sa Regele, care n-a vrut să cedeze.” Toți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
până în primăvara lui 1934. c) Se menționează că după tipărirea dezbaterilor asupra procesului Căpitanului, din mai 1938 la Sibiu Nicolae Petrașcu se refugiază la București, unde lucrează la o tipografie clandestină a Mișcării Legionare și a tipărit în ilegalitate o gazetă și manifeste legionare; are și un proces, despre care iarăși nu s-au găsit nici un fel de mențiune. d) Nu s-a găsit nici o relatare despre munca de un an și ceva, prestată la Berlin într-o editură, în primul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost condamnat la trei ani închisoare în lipsă pentru tipărirea unei broșuri cu dezbaterile procesului lui Corneliu Codreanu din mai 1938. Ajuns în București am lucrat în ilegalitate organizând o tipografie clandestină, unde s-au tipărit manifeste legionare și o gazetă. Prin descoperirea tipografiei, deja demontată, am fost din nou condamnat în lipsă. Anii nu-i mai reamintesc. După uciderea lui Corneliu Codreanu, am mai rămas două luni în București, apoi m-am refugiat în Polonia cu un grup de legionari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu punerea lui în scenă. (F.P. 14.9000 vol. 14 pag. 00450 - 00451) Redacția și administrația ziarului „Adevărul” speră că dezbaterile preconizate ale procesului se vor termina până luni, ceea ce îi bucură, pentru că procesul le ia prea mult spațiu în gazetă. Secretarul de redacție Samson, afirmă următoarele : „E foarte rău că noi, un stat mic, ne războim acum cu America și Anglia, căci în fond tot procesul nu e este decât o răfuială cu anglo-americanii.” Generalul D. Cibuchi, din str. Sf.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae Petrașcu este foarte bogată, dar în ce ne privește, în lucrarea de fată, mai prezentăm încă câteva mărturii și anume: Mărturia prof. Valeriu Neștean, un luptător hotărât pentru cauza națională, care într-un articol publicat în anul 1993 în Gazeta de Vest nr. 26, îi creionează personalitatea astfel: „Acasă, în patrie, un tragic sfârșit avea să emoționeze sufletul bunilor români din toate generațiile: moartea suspectă a fostului Secretar general al Mișcării Legionare, Nicolae Petrașcu. Își încheia astfel ciclul vieții pământești
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
timp de războiu din 2 octombrie 1941; c.) Se va motiva amplu pentru ce este necesară menținerea evreului în întreprindere sau utilizarea lui, arătându-se dacă s’au căutat salariați români pentru dublare sau înlocuire, cu indicarea anunțurilor făcute la gazete sau a cererilor adresate Oficiilor de plasare sau O.C.R.-ului. Într-o rubrică specială sau pe coală deosebită, în afară de atestarea proprietarului intreprinderii sau a reprezentanților legali, în ceea ce privește necesitatea menținerii evreilor, se va atesta aceasta sub semnătura proprie, citeață și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și din nou, din 1964, la București (între timp - din 1948 - predase limba franceză în diverse școli mărginașe din București). A scris în „Amicul tinerimii” (1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică, F. a fost invitat să colaboreze la lucrări apărute
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (mutată la Sibiu, după Dictatul de la Viena). Un an mai târziu este mobilizat și
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (mutată la Sibiu, după Dictatul de la Viena). Un an mai târziu este mobilizat și încorporat la Școala de Ofițeri de Rezervă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
și a colaborat cu articole la Dicționarul scriitorilor români. Din poezia sa, revista londoneză „Poetry World” (1986) a publicat un grupaj de poeme tălmăcite în limba engleză de Ștefan Stoenescu. Începând să scrie versuri de timpuriu, F. este prezent în „Gazeta de la Turda pentru tineret” mai cu seamă cu critică literară, chiar sub genericul unei rubrici, „Prezentări literare”. Vasile Iluțiu, directorul ziarului, îl caracteriza într-o formulă adecvată: „liniștit ca o apă adâncă, așa cum îi este și gândirea, și talentul”. Bilanțul
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Renoir, București, 1970; Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Maria Vodă Căpușan); Roy Mac Gregor-Hastie, Poeme - Poems, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Mihail Bogdan). Repere bibliografice: Vasile Iluțiu, Prima despărțire, „Gazeta de la Turda pentru tineret”, 1942, 9-10; [Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
comentator al lui Buffon (Discours sur le style, 1884), istoric al literaturii franceze (Histoire de la littérature française jusqu’à Malherbe, 1892), F. a desfășurat și o insistentă activitate jurnalistică. Membru al Partidului Liberal, prieten cu Pantazi Ghica și colaborator la gazetele acestuia, s-a numărat între cei care au făcut o opoziție categorică Junimii și lui Titu Maiorescu: figurează în aproape toate foile antijunimiste („Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Stindardul”) și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului”. A fondat
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de
FOAIA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră
FOAIA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
versurile preotului maramureșean Hojdu. Articole dedică limbii române I. Maiorescu și V. Popp, care semnează și versuri. F.l. își suspendă apariția, lăsând locul unei noi publicații, cu un program mai complet, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, cum, de altfel, trebuie considerat și acest periodic. R.Z.
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
Brașovul literar și artistic”, care va edita publicația cu același nume, unde este redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Propilee literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
din 1960). A debutat în „Scânteia tineretului” (1957), cu poezia Țara mea, și editorial în 1958, cu traducerea studiului Van-Ciun, materialist și iluminist al Chinei antice de A. A. Petrov. Colaborează la „Contemporanul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Orizont”, „Astra”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Le Journal des poètes”, dar nu ajunge să-și editeze un volum propriu. În schimb, excelează prin traduceri, în special din literatura rusă și sovietică (Anna Ahmatova, K. Paustovski, Esenin, Evtușenko, Cehov), precum și din literatura
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în celălalt. Textele politice considerate importante pentru sprijinirea revendicărilor naționale sunt publicate simultan în limbile română și franceză. În cel de-al doilea an de apariție periodicul duce o susținută campanie prounionistă
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul teoriei formelor fără fond, mai ales în articolele politice ale lui D. Comșa. Ideile junimiste sunt însă adaptate la realitățile din Transilvania, dându-se prioritate chestiunii naționale și, în
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra Iașului”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1956 este membru al Asociației Scriitorilor din Iași, dar debutează editorial abia în 1981, cu volumul de publicistică Intersecții spirituale. În volumul de versuri Pe o rază de soare
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]