7,075 matches
-
000 de țărani în lagărele de concentrare, deschizându-se astfel calea așa-zisei colectivizări voluntare a agriculturii socialiste. În luna aprilie a aceluiași an, Securitatea a dispus și a organizat deportarea a peste 200.000 de persoane acuzate de infracțiuni imaginare, la București, Brașov și în alte centre urbane, declanșând astfel era terorii. În ianuarie 1953, odată cu arestarea pentru sionism a 350 de conducători evrei, a început era antisemitismului, care, de altfel, n-a fost niciodată încheiată. Decrete secrete, inspirate de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu era posibilă, iar racordarea dintre biografie și pagină oferea mai curând o diversiune decât o cheie. Eroul transfigurării poartă numele Marcel, ca un truc... Umpleam caiete cu deziluzii versificate și trimiteam unui confident de departe periodice rapoarte despre țara imaginară a cărților și cuvintelor prin care cutreieram. „Dublul” care ținuse strâns la piept, În 1945, la 9 ani, coperta volumului de basme românești avea să mă acapareze, din nou, după 20 de ani. Eram și nu eram inginerul „proiectant principal
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi amuzat, presupun, constatând că, acum, pantofii mei americani au valoare crescută pe piața dâmbovițeană. Acest amănunt nu Îl prevăzuse sau poate se ferise să mi-l Împărtășească. Aura acelei zile de vară bucureșteană a intrat, Între timp, În tărâmul imaginar. Ficțiune a trecutului, fabula unei biografii care se tot depărtează fără a se separa de ea Însăși. New York, ianuarie 2000 (Familia, nr. 4/2000) Dialog epistolartc "Dialog epistolar" Pe Radu Enescu l-am văzut doar o singură dată. Anume, Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
el Însuși de personaje fictive, care a devenit real și, cu timpul, tot mai real pentru mine. Pe de altă parte, o persoană cândva reală, mama mea, care nu Încetează a-mi trimite acum, de pe celălalt tărâm, fictiv pentru că necunoscut, imaginare mesaje de iubire. Sunt nu doar incomparabile aceste două repere ale existenței mele, ci și incompatibile, dar reprezintă, deopotrivă, chiar dacă fiecare În alt fel, o lume ce dispare, treptat și pentru totdeauna. Legătura dintre aceste persoane-personaje nu există, de fapt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poată rămâne În viață. El nu se considera scriitor, aflăm de la Iudit. Scrisul „era singurul său mijloc de expresie. Dar adevărata exprimare a omului, spunea el, este viața sa”. Este ceea ce ar fi spus, cu siguranță, și Schlemihl, a cărui imaginară confesiune către Chamisso Încerca să exprime, prin cuvinte, ceea ce viața exprimase, fără Îndoială, mai bine. Prăbușirea comunismului Îl deposedase, s-ar zice, pe B. de rațiunea de a persevera În experimentul ororii. „Era ars, consumat”, spune Iudit. „Rezistența se spulberase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe toate meridianele, paralelele și iluziile, avea nevoie să audă, din nou și din nou, cele o mie și una de Întâmplări neîntâmplate din viața secretă a lui Oblomov, sedentarul fără leac al pustiului estic. Dinamismul tânjea după terapia indolenței imaginare. Un mod de a se auto-nega, răscumpărându-și excesul de dăruire, reîncărcându-și rezerva de reverii și melancolie. * Când mi-am luat, precum melcul, casa, adică limba, adică patria, și am pornit În pribegia necunoscutului, primisem deja, din depărtări, un semn
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aici este Aiudul. Dar eu nu vreau să vă educ sau reeduc, ci să vă conving. De ce să ne convingeți, domnule colonel? Că trebuie să ne înecăm la mal, să ne autoanulăm noi pe noi? Să recunoaștem vicii și crime imaginare? Sau culpe de care cine ne acuză și cu ce drept? Al ingratitudinii istorice? Eu vreau să vă fac să vă „autoanalizați” pentru ca cei care vă recunosc autoritatea de șef al Mișcării și nu și-au făcut această autoanaliză, să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Imperiul de un nou război și răsplata va fi binemeritată.» Sfatul ministrului a fost ascultat. În Orient, unicornul simbolizează pace și liniște. În Occident, agresiune și patimă. În ambele locuri, unicornul rămâne însă un animal fabulos, și tocmai pentru că este imaginar, fiecare îi poate da orice semnificație dorește. Există și o specie de delfini care nu au un corn propriu-zis, ci mai degrabă un fel de colț crescut pe maxilarul superior. Acesta măsoară cam doi metri și jumătate și are formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
meu și s-a lipit de mine. Am luat-o în brațe. Deși m-am mai liniștit puțin în privința craniului, starea penisului era neschimbată. Se pare că pe fată n-o deranja, pentru că își vedea mai departe de niște desene imaginare pe care le făcea pe abdomenul meu cu vârfurile degetelor. 10 La capătul lumii Zidul Era o după-amiază noroasă. Am luat-o spre ghereta Paznicului și am văzut Umbra dându-i o mână de ajutor. Reparau o căruță. O duseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
torționarul știa de la filosoful din Fraiburg ce înseamnă “întemeierea ființei prin cuvânt”. Anchetatorul era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară a domnului Spiridon și-a potrivit ținuta de rigoare să-și impresioneze rivalul !. Se găsea doar în imbrânceala pentru locul întâi pe podium pentru FPR . Oricum, ultima lectură a cărții inainte de publicare a făcut-o Casian . El a hotărât
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Mircea Eliade ș.a.). Contrar afirmației lovinesciene potrivit căreia literatura română ar fi lipsită de memorialiști, comentatorul demonstrează convingător că opera literară reflectă, mai mult decât în alte arii culturale, conștiința prezenței în timp. Itinerarii mirabile (1992) investighează aspecte ale creației-proiecție imaginară, considerate din unghiul unui parcurs inițiatic. Este confirmată astfel teza călinesciană a dialogului contemplativ, pe verticalitate, în detrimentul amplitudinii spațiale în sensul călătoriei odiseice (V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu, Dan Botta). Se conturează ideea că fără a fi înlănțuit de metafizică, dar
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
le continuă tematic pe cele dinainte, fiind legate tot de lumea satului: Cântec de război, Un diagnostic ratat, Semnul echinoxului și O pasiune inexplicabilă. Eroul din Cântec de război, un individ traumatizat, ajunge să confunde planul trecutului cu prezentul, spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă care să îl ferească de inamic, act elementar și, prin aceasta, pur simbolic. Semnul echinoxului reprezintă o ruptură față de proza anterioară
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
în demonstrația parabolică, având punctul de plecare fie în contextele imediate ale social-politicului, fie în cele abstracte. F. a mai publicat literatură pentru copii (Tiptil, în lumea copilăriei, 1983). Expulzat din Trinidad-Tobago (1999) e o carte despre călătorii reale sau imaginare în cele două Americi, Italia, Spania, Orient etc., relatate cu verva și plasticitatea poetului. În Glonțul de calibrul 53 (1999), parțial, și în Turnesol 89 (2002), sunt introduse fragmente de jurnal sau schițe de memorialistică. Noul zid al Berlinului strânge
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
chiar după ce personajele au murit. O fotografie veche, o întâmplare de demult, o casă în care a locuit altă generație de Cozieni, toate aceste coincidențe sunt folosite de prozator pentru a redefini, îngroșa, îmbogăți tabloul de familie. Centrul acestei lumi imaginare este orașul N., oraș din câmpia dunăreană. Cleopatra trăiește cu bătrânul Lăscăruș, Eustațiu - soțul încornorat - consultă cărțile de astrologie pentru a vedea dacă pierde sau nu procesul cu țăranii din Dobrunu. Nu-i ocolit, în această frescă a societății românești
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de personajul titular. Nichifor e departe de a fi un soț exemplar. Ingratitudinea conjugală a eroului, ponegrindu-și soția, e crudă. Pe de altă parte, harabagiul o sperie pe îndelete pe Malca, pe care o transporta la Piatra, cu pericole imaginare: tâlharii din Grumăzești, lupul, balaurul din dealul Bălaurului (cruzimea glumețului e simbolizată în text de frecventa invocare a lupului). Când i se pare că a înfricoșat-o cum trebuie, eroul face pasul decisiv, prefăcându-se că vrea să o lase
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
voinicului, București, 1973; Cetatea de pe aer, București, 1974; Premiera se amână, București, 1977; Un haiduc pe bicicletă sau Contra timp și spațiu cu Marin Niculescu, Iași, 1978; Visul și veghea, pref. Nicolae Manolescu, București, 1980; Pavăză putredă, București, 1981; Roman imaginar, Timișoara, 1991; Un glonț pierdut, București, 1991; Vremuri de tinichea (convorbiri cu Daniel Nicolescu), București, 1998. Traduceri: L. Kvitko, Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak, Teatru vesel. Casa pisicii. Căsuța din câmpie, București, 1949 (în colaborare
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
sfârșitul pământesc, atenuându-și obsesia paralizantă a morții. Pe aceste coordonate, extrem de ambițioase, evoluează poetul, care se prezintă de la bun început ca fiind logodit cu „vestala elegiei”, ca „mirele unei solitudini înalte”. Trăind la interferența dintre lumea reală și cea imaginară, eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a o feri de nonsens și dispariție. De la poezia ca plâns
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
trece cu naturalețe prin criza erotică, concretizând în felul acesta intenția autorului de a minimaliza importanța sexualității în viața unui tânăr echilibrat. Volumele de proză scurtă Bărbați fără femei (1932), Femei și doctori (1933) conțin fie relatarea spirituală a unei imaginare aventuri menite să reveleze comportamente și atitudini, fie un fel de anecdote mai ample, inspirate din practica medicală, consemnate cu umor și cu ironie fină. Mai substanțial este romanul Otrava (scris în 1937, dar publicat în 1947). Condiția evreilor din
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D. se diferențiază de acesta prin dominanța autohtonului, ca motiv, și prin lipsa unui hermetism avansat, ca manieră tehnică. În Suflete în azur (1940), autorul se
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
frază suplă, funcțională, cu judecăți critice exacte și expresive, D. a debutat la începutul anilor ’70, în revista „Amfiteatru”, colaborând apoi la „Contemporanul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a., iar în mod constant, la „Luceafărul”. Primul său volum, Universuri imaginare, apărut în 1981, cuprinde eseuri și articole, concepute din unghi tematist și arhetipal, dar apelând și la mijloacele criticii foiletonistice, despre poezia română de la Bacovia, Blaga, Arghezi până la Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. În ansamblu, volumul ilustrează
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților interpretați. SCRIERI: Universuri imaginare, București, 1981; Forme literare, București, 1993; I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu interpretat de..., București, 1984; Liviu Rebreanu interpretat de..., București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul Dugneanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1981, 19; Pompiliu Marcea, Un debut critic promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu, 5 argumente în favoarea valorii, LCF, 1981, 52; N. Ciobanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1982, 18; Nicolae Manolescu, Camil Petrescu și critica, RL, 1985, 14; Șerban Cioculescu
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul Dugneanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1981, 19; Pompiliu Marcea, Un debut critic promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu, 5 argumente în favoarea valorii, LCF, 1981, 52; N. Ciobanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1982, 18; Nicolae Manolescu, Camil Petrescu și critica, RL, 1985, 14; Șerban Cioculescu, Liviu Rebreanu, RL, 1987, 32; Alexandru Condeescu, De veghe în linia întâi, „Ora”, 1993, 25 iunie; Adrian Dinu Rachieru, Nevoia de ordine, „Meridian”, 1993, 7 iulie
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
Pentru crearea repertoriului trupei românești de teatru, înființată de Societatea Filarmonică, a tradus și tipărit în 1836 Domnul Pursoniac de Molière. Din același autor, tot în tălmăcirea lui, s-au reprezentat George Dandin sau Bărbatul cornat în părere și Bolnavul imaginar. Ultima comedie era anunțată ca aflându-se sub tipar în tipografia lui Heliade (1836). Aflat printre protagoniștii revoluției de la 1848 din Muntenia, G. este numit de Guvernul Provizoriu director al Ministerului din Năuntru. În timpul exilului s-a stabilit la Paris
GRADISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]