6,226 matches
-
au certe beneficii din acest refugiu în tulburarea psihică. A treia categorie se referă la cei care, pe un fond de normalitate, au căderi depresive în care nevoia lor de ajutor trebuie satisfăcută în mod calificat. Indiferent de categoria de infractori, toți au tendința de a se sustrage identificării. Tensiunea resimțită în urma comiterii actului infracțional precum și teama de a nu fi descoperiți declanșează un distres semnificativ ce cauzează o lipsă a controlului asupra comportamentului propriu, ceea ce explică acele scăpări și greșeli
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fi descoperiți declanșează un distres semnificativ ce cauzează o lipsă a controlului asupra comportamentului propriu, ceea ce explică acele scăpări și greșeli devastatoare pentru cel în cauză, care de multe ori reprezintă piste valoroase pentru justiție. Pentru a-și atinge scopul, infractorul adoptă mai multe strategii: fie își construiește discursuri prin care să susțină că e imposibil ca el să fie făptasul, își crează alibiuri care să dovedească că era imposibil ca el să fi săvârșit infracțiunea, înlătură probele care-l incriminează
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fie făptasul, își crează alibiuri care să dovedească că era imposibil ca el să fi săvârșit infracțiunea, înlătură probele care-l incriminează, pleacă de la domiciliu sau își înscenează unele infracțiuni ori comite infracțiuni mai puțin grave. Remușcările sunt specifice la infractorii de ocazie și uneori la cei din obișnuință, iar mărturisirile le fac din proprie inițiativă, dar de cele mai multe ori se prezintă sub forma de confesiuni făcute unor persoane apropiate, rude, prieteni. Trebuie subliniat că psihologia infractorului, acel ansamblu de mijloace
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Remușcările sunt specifice la infractorii de ocazie și uneori la cei din obișnuință, iar mărturisirile le fac din proprie inițiativă, dar de cele mai multe ori se prezintă sub forma de confesiuni făcute unor persoane apropiate, rude, prieteni. Trebuie subliniat că psihologia infractorului, acel ansamblu de mijloace teoretice și de evaluare practică a factorilor care determină un anumit comportament, este deseori puternic influențată de impresia pe care i-o face anchetatorul, cum, de altfel poate fi afectată chiar de conduita acestuia. Evaluarea de către
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acel ansamblu de mijloace teoretice și de evaluare practică a factorilor care determină un anumit comportament, este deseori puternic influențată de impresia pe care i-o face anchetatorul, cum, de altfel poate fi afectată chiar de conduita acestuia. Evaluarea de către infractor a unei superiorități a anchetatorului ca un specialist bine pregătit, obiectiv și cu o înaltă moralitate, va opta pentru recunoașterea imediată a faptei comise. În cazul în care făptașul sesizează unele inconsistențe în discursul anchetatorului: superficialitate, nepregătire etc. rezultatul va
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
bine pregătit, obiectiv și cu o înaltă moralitate, va opta pentru recunoașterea imediată a faptei comise. În cazul în care făptașul sesizează unele inconsistențe în discursul anchetatorului: superficialitate, nepregătire etc. rezultatul va fi contrar. Astfel, determinarea corectă a tipului de infractor și cunoașterea acelor particularități a personalității acestuia de către anchetator este esențială pentru stabilirea adevărului. Capitolul 3 Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar [...] da, e foarte greu, pare-se, să înțelegi o faptă criminală, judecând-o numai după anumite puncte de vedere
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, în evoluția criminologiei, interpretări diferite, aproape fiecare autor având propria sa definiție, propriul lui punct de vedere asupra personalității (H. J. Eisen, 964, pp.
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, în evoluția criminologiei, interpretări diferite, aproape fiecare autor având propria sa definiție, propriul lui punct de vedere asupra personalității (H. J. Eisen, 964, pp. 2-3). Din multiplele cercetări asupra criminalului, atât cele de criminologie generală, cât și cele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indiferența afectivă, lipsa de inhibiție și altele (I. Oancea, 1998., p. 149). La problema trăsăturilor personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori pe cale ereditară. În ceea ce privește teoriile sociologice referitoare la devianță, acestea diferă de explicațiile biologice
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Astfel, referindu-se la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, Wittgenstein amintește câteva puncte de vedere: pedeapsa este un act de răzbunare, rolul pedepsei este intimidarea pentru sporirea siguranței comunității, izolarea infractorilor sau corectarea comportării lor. Toate aceste puncte de vedere sunt justificate în măsura în care atrag atenția asupra unor utilizări ale noțiunii, dar de nesusținut în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
amenințărilor 172 6.5.3.2. Analiza tendințelor 174 6.5.3.3. Investigarea 175 6.5.3.4. Aspecte generale privind controlul și auditarea sistemelor informatice 177 6.5.3.5. Acțiunile de răspuns 178 6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice 178 6.5.4. Integritatea sistemelor 180 6.5.4.1. Securitatea programelor 180 6.5.4.2. Protecția funcțiilor securității 180 6.5.5. Înregistrarea activităților efectuate și a măsurilor de securitate 181 6.6
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
conținutul documentelor electronice și al rapoartelor derivate nu pot fi sesizate pe cale vizuală la un control de rutină, dispărând transparența documentelor. Accesibilitatea datelor din noile sisteme se poate efectua cu mai mare ușurință, ceea ce facilitează apariția unei noi categorii de infractori, catalogați „hoți cu gulere albe”, făcându-se trimitere vădită la nivelul de cultură, în primul rând informatică, al acestora. Lipsa urmelor eventualelor atacuri criminale constituie un alt element îngrijorător al noului mediu de lucru. Ștersăturile din vechile documente pentru schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
tentativa eșuată de a da răspunsul corect la acțiunea de reautentificare declanșată de sistem; 4. orice intenție a utilizatorilor de a obține accesul neautorizat la fișiere sau de a folosi instrucțiuni sau secvențe de instrucțiuni nepermise. 6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informaticetc "6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice" De la început trebuie menționat că o mare parte a delincvenților își încetează misiunea prin utilizarea unor mijloace convenționale: intimidarea, anchetarea și apelarea la informatori. Cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de reautentificare declanșată de sistem; 4. orice intenție a utilizatorilor de a obține accesul neautorizat la fișiere sau de a folosi instrucțiuni sau secvențe de instrucțiuni nepermise. 6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informaticetc "6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice" De la început trebuie menționat că o mare parte a delincvenților își încetează misiunea prin utilizarea unor mijloace convenționale: intimidarea, anchetarea și apelarea la informatori. Cele mai importante metode de informare privind suspecții se bazează pe supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nivel mondial. Această interconectare, totuși, poate însemna că problemele apărute pe un continent pot afecta calculatoarele de pe alt continent. Ca urmare, se contează pe o largă colaborare internațională pentru distribuirea informațiilor legate de problemele spațiului cibernetic, ca și pe pedepsirea infractorilor cibernetici. Fără o astfel de colaborare, capacitatea colectivă de a detecta, preveni și minimiza efectele atacurilor din spațiul cibernetic ar fi mult diminuate. 8.5.6.Noi vulnerabilități ce necesită un răspuns continuutc "8.5.6. Noi vulnerabilitĂȚi ce necesită
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
protejează, de exemplu, formele de proprietate. Legile de constrângere efectivă sunt dificil de implementat din cauza naturii transnaționale a spațiului virtual. Mecanismele de cooperare peste granițele naționale pentru rezolvarea și pedepsirea fraudelor sunt complexe și greu de aplicat. Din această cauză, infractorii spațiului virtual pot sfida prevederile jurisdicționale convenționale ale națiunilor, inițiind atacuri de pe calculatoare aflate oriunde în lume, trecând peste granițele naționale, sau proiectând atacuri care să pară efectuate de pe teritorii străine. Astfel de tehnici cresc dramatic complexitatea modului de investigare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu extindere asupra celor din spațiul virtual, acoperind zece tipuri de fraude, încadrate în patru mari categorii: • fraude privind datele: interceptarea, modificarea, furtul; • fraude legate de rețele: interferarea și sabotajul; • fraude de acces: hackingul și virușii; • alte fraude asociate: ajutarea infractorilor, fraudele cu calculatorul și falsurile. Pe baza analizelor făcute în raport, s-au delimitat trei categorii de țări: • țări care nu și-au actualizat legislația (33); • țări care și-au actualizat parțial reglementările juridice (9), acoperind cinci sau mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
După o perioadă de cinci ani petrecuți aici, fuge, părăsind școala împreună cu încă patru colegi. Se refugiază în pădurile din apropierea comunei natale. Aici, împreună cu ceilalți patru prieteni, își construiește un bordei sub pământ și duce o viață de ,,haiduc”, de infractor, furând. Poliția îi caută, familia îi caută, nimeni nu avea cunoștință de locul unde se găseau. După câțiva ani, în jurul vârstei de 18 ani, apare acasă, imediat după expirarea perioadei pe care trebuia să o execute la școala de corecție
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice. O reală politică socială, tinzând spre o calitate a serviciilor de reabilitare psihosocială a deținuților(telor) presupune: ● Transformarea comportamentului, instruirea generală și profesională, reintegrarea socială a condamnaților. ● Schimbarea mentalității potrivit căreia asistarea infractorilor(elor) se rezumă doar la activități de supraveghere și control. ● Dezvoltarea infrastructurii necesare. ● Personal angajat (paznicii-gardienii) - format și recrutat cu responsabilitate - care trebuie să cunoască reguli ale comunicării, să posede instrumente specifice unei comunicări interpersonale eficiente, să cunoască strategii de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
specialiști a unor programe educative cu mesaje corecte, vizând reechilibrarea și recuperarea socială a deținuților, pregătirea reintegrării sociale, precum și prevenirea transmiterii generațiilor următoare a modelelor comportamentale violente prin: - programe de terapie cognitiv-comportamentală; - programe de dezvoltare personală; - programe de terapie a infractorilor violenți; - programe de terapie experiențială; - programe de combatere a comportamentului delincvent feminin; - programe speciale pentru condamnații cu pedepse mari, în special cei cu condamnări pe viață - de exemplu, terapia existențială etc. ● Încurajarea deținuților(telor) în a sugera subiecte de discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
odată ce încetează pedeapsa sau penalizarea, comportamentul care a fost pedepsit va reapărea la niveluri care nu au mai fost sancționate. Efectul unei amenzi pentru depășirea vitezei legale poate dura numai până când agentul de circulație dispare din raza vizuală. De ce majoritatea infractorilor ajung la închisoare de mai multe ori de-a lungul vieții? Este evident că închisoarea nu stopează definitiv activitatea infracțională. Atunci când comportamentele incompatibile cu activitatea infracțională nu sunt stimulate, este de așteptat ca vechiul comportament să revină la scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, 262 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein amintește câteva puncte de vedere: pedeapsa este un act de răzbunare, rolul pedepsei este intimidarea pentru sporirea siguranței comunității, izolarea infractorilor sau corectarea comportării lor. Toate aceste puncte de vedere sunt justificate în măsura în care atrag atenția asupra unor utilizări ale noțiunii, dar de nesusținut în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ministru, oricâtă bunăvoință ar avea, nu poate acționa în afara servituților și constrângerilor desenate de lege. Aici și este, de fapt, punctul-cheie al tuturor problemelor noastre: cei care au făcut până acum legile, parlamentarii, au manifestat mai curând o mentalitate de infractori vicleni, prin construcția unor texte confuze și interpretabile (cu "portițe" înadins lăsate pentru șmecheri), decât de cetățeni interesați de binele public. Acest hățiș obositor și toxic pe care îl prezintă astăzi legislația românească a fost, în mod evident, premeditat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
construcția unor texte confuze și interpretabile (cu "portițe" înadins lăsate pentru șmecheri), decât de cetățeni interesați de binele public. Acest hățiș obositor și toxic pe care îl prezintă astăzi legislația românească a fost, în mod evident, premeditat de cartelurile de infractori care știau că doar rețelele bazate pe complicitate și șantaj sunt capabile să supraviețuiască în haos. Ceea ce s-a și întâmplat: jefuirea sălbatică a resurselor, batjocorirea legii, instabilitate politică, creștere economică de fațadă, pe banii repatriați ai "căpșunarilor", abandonarea cinică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]