6,100 matches
-
mâinile nemișcate. Chipul îi părea liniștit și chiar somnoros. Doar prezența ei acolo, în șalupa aceea, putea să surprindă. Deși, la urma urmei... Își scutura ușor capul cu păr deschis la culoare și creț, ca și cum, necontenit, ar fi aprobat un interlocutor invizibil. M-am îndepărtat de hubloul meu, i-am aruncat o privire lui Pașka. Eram perplex: „De fapt, ce este de văzut?” Dar el, cu palmele lipite de suprafața scorojită a șalupei, avea fruntea țintuită de placaj. M-am mutat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
crucifix în patru călătorii în Japonia!” M-am numit păgân, idolatru. Totuși, ironiile acelea nu au întrerupt vagul murmur interior pe care îl deslușisem în adâncul sufletului meu. Tonul lui avea ceva copilăresc. Parcă i-aș fi propus un târg interlocutorului meu anonim: să mai trăiesc doar douăzeci de ani, ba chiar cincisprezece, bine, fie, doar zece, numai să fie posibile revederea aceea, clipele acelea regăsite... M-am ridicat, am împins ușa încăperii de alături. În penumbra unei nopți de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
domeniul socialului. ” Comunicarea verbală se caracterizează și se bazează pe dialog. Spre deosebire de comunicarea verbală, care scrisă necesită un efort mai mare. Absența unor mijloace ajutătoare de exprimare, cum sunt mimica, gesturile, intonația, ca și posibilitatea de a urmări pe figura interlocutorului dacă cele comunicate îl interesează sau nu, obligă la o elaborare mai atentă a mesajului scris, decât a celui transmis pe cale orală. Limba scrisă trebuie să fie mai ordonată, mai condensată și mai corectă decât cea vorbită. Exigențele redactării se
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Ele pot exprima ironia față de cel care folosește cuvântul sau grupul de cuvinte reprodus. Exemplu: ,, Ia te uită ! O fată de fum... spuse un nor’’ (,,Fata - de Fum”). Linia de dialog și de pauză marchează începutul vorbirii directe a fiecărui interlocutor, respectiv pauza dintre propoziții sau fraze, delimitarea cuvintelor și construcțiilor incidentale sau apozițiile explicative, lipsa predicatului sau a verbului copulativ. (Cerul - albastru, norii - cenușii). Linia de pauză se mai folosește și pentru a nota uneori o intonație deosebită, sugerând atitudinea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
mult mai puțin clar: el a fost definit, redefinit și contestat În permanență. La limită, așa cum remarcă M.F. Browne (1997, p. 131), el poate fi considerat o simplă „etichetă pentru situațiile În care Înțelegerea noastră este contrazisă de ceea ce fac interlocutorii”. Sau, În formularea lui G. Lewis (1980, p. 421): „Singurul lucru comun pentru numeroase manifestări pe care noi le numim magie este faptul că nu credem În ele”. Această reacții ne atrag atenția asupra faptului că majoritatea definițiilor și analizelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la acel "cooperative principle for humour"126 care ar guverna conversația de tip Non-Bona-Fide, ci, s-ar spune mai degrabă, unui consens al nonsensului care ar explica aparenta reușită a comunicării dintre personaje, din moment ce replicile lor produc feedback și nici un interlocutor nu solicită reformulări sau reluări care să presupună recunoașterea unor deficiențe de înțelegere. Efectul comic al încălcării maximelor conversației a fost teoretizat de Grice însuși, atunci când considera ironia un tip special de "implicature" (implicatură). O explicație adecvată a acestui tip
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai bine subliniat în schița lui Brăescu, deoarece aici interlocutorii bietei femei refuză să coopereze și să asculte "litania" până la sfârșit, astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil, dar nici nu apucă să spună ce solicita. Aceasta nu înseamnă că în multe alte schițe, Gh. Brăescu se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ți pasă ? Feciorul: Ca să-i spui. Domnul: Ce să-i spui ? De unde știi ce să-i spui dacă nu ți-am spus ce să-i spui?38 Se poate observa cum personajele sunt incapabile să realizeze importanța informației complete pentru interlocutorul care e nevoit astfel să refacă înțelesul total al formulărilor trunchiate, recurgând la interogații succesive pentru ca fraza sa-i fie relevată în întregime. Inabilitatea conversațională a colocutorilor care acționează asemenea unor roboți primitivi, este responsabilă și de marea densitate de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pian, pe care îl are înșurubat la spate, deasupra feselor"44, amintește de imaginea desfigurată de avântul oratoric al furibundului Mitică din Situațiunea sau de perseverența maniacală a "teribilului" Lache din O lacună, ambii deciși să-și reducă la tăcere interlocutorii prin argumente inbatabile. Prieteșugul dintre Cotadi și Dragomir este o reiterare cu note specifice a celei dintre Lache și Mache din celebra schiță ce le poartă numele, singura în care atentul observator și moralist, Caragiale, a simțit nevoia fixării epice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asediul locului comun"116, detectabil și în caricatura urmuziană, pare subordonat unei pervazive preocupări în direcția consternării cititorului. Ca și posibilul său alter-ego, Cotadi, care urmărește o "delicioasă[...] senzație artistică și rafinată"117 prin nedumerirea și chiar spaima produsă asupra interlocutorilor, Urmuz se străduiește să-și mențină cititorii într-o anxioasă stare de derută. În încercarea de a-și cruța persoana dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte serioase"118 le poate avea, Demetru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
hinduiști. Javarezii aparțin grupului lingvistic malaio-polineziene de vest, integrând numeroase Împrumuturi din sanscrită. O principală trăsătură o constituie existența a patru niveluri de limbă, cu aceeași gramatică, Însă cu vocabular adesea diferit, utilizat În funcție de propriul rang social și de rangul interlocutorului (inferior, egal, superior sau mult superior). 550 Filmul documentar Dead Birds (1963) realizat de cineastul american Robert Gardner, În care se prezintă aceste războaie rituale, s-a bucurat de o largă audiență (ibidem, p.140 141). 551 Ibidem, p. 166
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a lumii, asaltată puternic de soare, seisme, tsunami și erupții vulcanice catastrofale. Zona Pacificului renaște pentru a deveni competitivă, punând la baza firmamentului grija sporită pentru educație, cecul semnat În alb care poate asigura Viitorul planetei. Nu fără mândrie ascunsă, interlocutorii noștri ne atrag atenția că unitatea lor școlară este un centru pilot de perfecționare În Învățământul primar și gimnazial din Yogyakarta, numărând 300 de elevi. O atenție deosebită se pune pe studierea limbilor străine, În special limba engleză, pe activitățile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
puse în act de către stat, idee apărată de mișcarea solidaristă, se impunea ca principiu de acțiune mai eficient decât încrederea în generalizarea spiritului mutualist. În acord cu strategia parlamentară și "electoralistă" adoptată de mișcarea muncitorească în secolul XX, statul devine interlocutorul principal al revendicărilor sociale. Acesta impune un asemenea respect în acest sens, încât legea Cornudet va găsi cel mai activ sprijin parlamentar printre reprezentanții municipalităților de stânga, chiar dacă ea lărgește prerogativele statului asupra comunei. Decât să opunem statul comunei, pare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prerogativele comunale, ci și prin intermediul mijloacelor financiare. Recursul necesar la subvenții, la împrumuturi, conferă normelor naționale o forță aproape obligatorie"182. În sfârșit, Ministerul Echipamentului 183 apărea ca principalul beneficiar al politicii de amenajare teritorială. La nivel local, el devenea interlocutorul privilegiat al colectivităților locale și al altor administrații; în privința problemelor urbane, el se substituia parțial rolului tradițional al prefectului. În maniera unei însărcinări cu misiune, funcționarii Ministerului, aflați în postura de asiguratori ai sintezei problemelor administrației locale, iau locul aleșilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și conservatorii sociali; se incrimina normalizarea disimulată vizată de așezămintele colective; se visa la un model alternativ de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, "o trăsătură fundamentală caracterizează luptele urbane de la începutul anilor 1970 notează Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura interlocutorului vizat: în marea majoritate a conflictelor, adversarul era statul. [...] Ar trebui, desigur, să diferențiem statul central de municipalitate, de administrațiile speciale, de direcțiile departamentale, de un minister sau altul; esențial este să reținem percepția că statul avea rolul fundamental în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instituțională pentru a-și exprima revendicările 286". Mai mult, dezvoltarea asociațiilor părea să reflecte exercițiul clientelist al puterii. Formarea și consolidarea pozițiilor de influență în rețelele de relații ale asociațiilor permit șefilor acestora o anumită notorietate publică și îi fac interlocutori privilegiați ai municipalităților. În acest timp, clientela acestor asociații se reduce la un public pasiv, a cărui solidaritate nu este activată decât punctual, mai ales când este pusă în discuție însăși existența acestor asociații"287. Participarea nu mai e deloc
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât unei părți a serviciului, iar retribuția firmei provine de la comună, și nu de la cel care are drept de folosință, firmele au reușit să transforme regulile de organizare ale acestei piețe prin introducerea unei relații de lungă durată cu același interlocutor. Cum a luat naștere această formulă? Nu este cazul să o căutăm în dezbaterile din Parlament, în grupul de lucru al vreunei asociații a primarilor sau în cartea albă a vreunui minister. Inițiativa este a firmelor, a căror logică este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
participării democratice instituționalizate: "Pentru participanți, ca și pentru organizatori, exercițiile participative nu se desfășoară niciodată la momentul oportun, niciodată plecând de la o adevărată problemă, niciodată de la o bună informare, într-o manieră adecvată, niciodată cu un scop precis, niciodată cu interlocutorii cei mai potriviți"479. Atunci când locuitorii sunt convocați să discute un proiect, aceștia se arată nemulțumiți de caracterul prea abstract al dezbaterilor și de distanța prea mare de la cuvânt la faptă. În schimb, atunci când sunt consultați în aval asupra unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cărora comunele par să renunțe la o parte din autonomia lor teritorială. O asemenea colectivitate locală ar întări sensibil autonomia marilor orașe, făcându-le să-și exercite asupra propriilor teritorii competențe care altădată cădeau în sarcina comunelor, departamentului, chiar regiunii. Interlocutorii lor ar fi atât instituțiile europene, cât și statul, ale cărui servicii ar risca să pară diminuate în comparație cu serviciile tehnice ale acestei noi colectivități. Rămân însă fără răspuns mai multe întrebări cu privire la promisiunile legate de constituirea unei puteri a aglomerației
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de constatare a accidentului. 3.6. Obiectiv: abilități de comportament care să contribuie la îmbunătățirea imaginii unei întreprinderi: - relația dintre comportamentul conducătorului auto și imaginea întreprinderii: importanța pentru întreprindere a calității prestației conducătorului auto, diferitele roluri ale conducătorului auto, diferiții interlocutori potențiali ai conducătorului auto, întreținerea autovehiculului, organizarea muncii, consecințele pe plan comercial și financiar ale unei dispute. 3.7. Principii și modalități de corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează riscuri de accident rutier sau accident de muncă. Permis, C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206850_a_208179]
-
și eu Warriorul. Apuc mînerele solide și-l Împing să văd cum e. — Glumești, Îl aud pe Luke spunînd tăios. Răsucesc roțile Warriorului pînă cînd sînt cu fața spre el. E Încordat și livid și ascultă Încruntat ce-i spune interlocutorul, cine-o fi el. S-a Întîmplat ceva? zic pe mutește, Însă el imediat se răsucește pe loc și se Îndepărtează cîțiva pași. — Aha, Îl aud că spune. Trebuie să... ne gîndim la asta. Se plimbă pe pista de Încercare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
în anii 1969, 1970 și 1972, conferindu-i-se pentru contribuția adusă titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Scopje. În domeniul proiectării a fost cunoscut drept un „proiectant cinstit” prin modul deschis prin care stabilea soluțiile și deschiderea față de interlocutorii săi. Multe lucrări le-a proiectat fără a pretinde partenerilor remunerație. bă Ca profesor Un rol important în activitatea prof. Alexandru Cișmigiu îl ocupă activitatea didactică, care s-a desfășurat pe câteva planuri: la Institutul de Construcții București, la Institutul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Simirad. În privința lui Constantin Simirad, care ne-a fost multă vreme apropiat amândurora, spre uimirea mea, Liviu Antonesei nu a dorit să răspundă la nici o provocare. Ce să mai spun? Poate doar că d-l Liviu Antonesei este unul dintre interlocutorii cei mai afabili, plin de o nobilă solicitudine și de o generozitate greu de întâlnit, care mi-a oferit bucuria unui autentic dialog. Dorin Popa Iași, 1 ianuarie 2007 Capitolul I Vedetele momentului: Mona Muscă, Sorin Antohi, Traian Băsescu, Popescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]