6,649 matches
-
ferită de tendințele extreme atît de frecvente la unii dintre reprezentanții acestei orientări. În concepția lui Narly, actul autentic al instruirii urmează o cale euristică, ce se ghidează după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Astfel, fiecare oră de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se poate desfășura și pe grupe, organizate după interese și afinități. Rezolvarea problemei presupune, ca prim moment
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
social. Astfel, fiecare oră de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se poate desfășura și pe grupe, organizate după interese și afinități. Rezolvarea problemei presupune, ca prim moment, contactul cu obiectul (intuiția). Cunoștințele dobîndite sînt orînduite apoi în sistemul lor de relații, în așa fel încît toate să alcătuiască o unitate (integrarea). În sfîrșit, pentru a se evita înstrăinarea copilului de viață, prin limitarea contactului său la ceea ce-i oferă programa școlară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care vrea să-l introducă direct în mediul culturii naționale și umanitare, îl depărtează de posibilitatea de a cunoaște realitatea prin propria experiență. Pe de altă parte, există un principiu pedagogic, pus în circulație de Comenius, Rousseau și Pestalozzi principiul intuiției care cere ca învățămîntul să se întemeieze pe contactul nemijlocit cu lucrurile. Regionalismul nu se reduce la studiul diferitelor obiecte de învățămînt potrivit principiului intuiției; se are în vedere studierea vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altă parte, există un principiu pedagogic, pus în circulație de Comenius, Rousseau și Pestalozzi principiul intuiției care cere ca învățămîntul să se întemeieze pe contactul nemijlocit cu lucrurile. Regionalismul nu se reduce la studiul diferitelor obiecte de învățămînt potrivit principiului intuiției; se are în vedere studierea vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție și experiență personală. Dacă dezvoltarea omului depinde de mediul în care trăiește, acesta trebuie cunoscut sub toate aspectele sale: geografic, istoric, social, economic, cultural. I. C
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intuiției care cere ca învățămîntul să se întemeieze pe contactul nemijlocit cu lucrurile. Regionalismul nu se reduce la studiul diferitelor obiecte de învățămînt potrivit principiului intuiției; se are în vedere studierea vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție și experiență personală. Dacă dezvoltarea omului depinde de mediul în care trăiește, acesta trebuie cunoscut sub toate aspectele sale: geografic, istoric, social, economic, cultural. I. C. Petrescu însuși mărturisește că "metoda regionalistă" a fost aplicată în Anglia (încă de la sfîrșitul secolului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
își desfășoară activitatea. Această adaptare implică două momente foarte strîns legate între ele. Primul: întemeierea procesului de instruire pe contactul nemijlocit cu obiectele și fenomenele din mediul înconjurător. În acest sens, Stanciu Stoian consideră localismiul ca un corolar al principiului intuiției, adăugînd: "dar și o consecință mai profundă" (a acestuia) (42, p. 16). Așa după cum intuiția nu este menită să-l țină pe copil ancorat de concret, ci îl ajută să se ridice spre abstracție, tot așa, localismul nu-l menține
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
procesului de instruire pe contactul nemijlocit cu obiectele și fenomenele din mediul înconjurător. În acest sens, Stanciu Stoian consideră localismiul ca un corolar al principiului intuiției, adăugînd: "dar și o consecință mai profundă" (a acestuia) (42, p. 16). Așa după cum intuiția nu este menită să-l țină pe copil ancorat de concret, ci îl ajută să se ridice spre abstracție, tot așa, localismul nu-l menține în starea înapoiată a mediului, ci-i oferă posibilitatea să se dezvolte. Spre deosebire de poziția conservatoare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al unei lucrări despre Inteligența copilului, și GHEORGHE COMICESCU, care a elaborat mai multe lucrări, printre care una poate fi considerată ca cea mai amplă dintre scrierile care sintetizează rezultatele unui minuțios experiment pedagogic, publicată în perioadă interbelică: Raportul dintre intuiție și abstracție în învățămînt (1929). Într-un moment în care învățămîntul intuitiv trecuse masiv din planul teoriei în acela al practicii pedagogice, se făcea constatarea că numeroși educatori transformaseră intuiția în scop; supraapreciind rolul concretului în instrucție, ei mențineau școlarii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unui minuțios experiment pedagogic, publicată în perioadă interbelică: Raportul dintre intuiție și abstracție în învățămînt (1929). Într-un moment în care învățămîntul intuitiv trecuse masiv din planul teoriei în acela al practicii pedagogice, se făcea constatarea că numeroși educatori transformaseră intuiția în scop; supraapreciind rolul concretului în instrucție, ei mențineau școlarii mici la nivelul empiric timp îndelungat, împiedicîndu-i să se ridice la abstract. Prin experimentul său, Gh. Comicescu demonstra că învățămîntul dobîndește virtuți educative în măsura în care îl ajută pe elev să depășească
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui, înseamnă a face abstracție de realitățile economice, sociale și culturale din țara noastră de astăzi, radical diferite de cele din deceniul al patrulea. Dacă se insistă pentru menținerea ideii de "localism educativ", reținîndu-se numai aspectul de "corolar al principiului intuiției", se uită că nici acesta nu mai este înțeles ca acum cinci decenii. Una este să se aprecieze dacă timpul a confirmat sau nu justețea pentru o anume perioadă a orientării unui sistem educativ și altceva este să se pretindă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practica instructiv-educativă (cf. 1, pp. 15-69). 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale Sub aspect didactic, secolul al XIX-lea poate fi considerat nu numai ca secolul "treptelor psihologice" herbartiene, ci, poate mai mult, al metodei intuiției al acelei metode care considera contactul nemijlocit cu lucrurile sau cu imaginile acestora ca hotărîtor pentru procesul învățării. De aici și prețuirea de care s-au bucurat J. H. Pestalozzi și A. W. Diesterweg. Această metodă se întemeia pe psihologia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Această metodă se întemeia pe psihologia și epistemologia empiristă care făcea din imagine elementul fundamental al procesului de cunoaștere. Din percepție se forma reprezentarea, iar din aceasta, printr-un dublu proces de abstractizare și generalizare se constituia noțiunea. Este adevărat, intuiției i se adăuga conversația euristică; ideea de activitate nu era cu totul străină pedagogiei din secolul al XIX-lea. În primele decenii ale acestui veac după cum s-a și arătat de altfel s-a dezvoltat mult conceptul de activitate didactică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
6. Encyclopédie pratique de l'Éducation en France, 1960. 7. ȘT. BÂRSĂNESCU, Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, E.D.P., București, 1976. 8. ELLEN KEY, Secolul copilului, traducere de VICTORIA C. PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 9. Cf. NADIA NICOLESCU, "Intuiție și utopie, geniu și naivitate în pedagogia Ellenei Key", studiu introductiv al volumului ELLEN KEY, Secolul copilului, op. cit. 2. Aspirația spre științifizare a pedagogiei 1. J. J. van BIERVLIET, Pedagogia experimentală, traducere de I. G. MARINESCU, București, 1923. 2. A
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Europa. Seara te asurzea concertul milioanelor de broaște care după întensitatea sonoră făceau împresia că sunt mari cât vițeii, iar după ora 19 și 30 de minute, cerul se întuneca de nori de țânțari mici și agresivi care cu o intuiție diabolică găseau orice joncțiune între haină și mănuși și dacă nu te ascundeai urgent întrun spațiu protejat cu site la ferestre, erau în stare să te devoreze. După ora 23, dispăreau așa cum au venit. Astea erau ceasurile deltei, ca și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o carte, despre un film. Și foarte ciudat era că ăsta, deși nu trăise nimic, n-avea prieteni, toată viața stătuse între patru pereți, crescut de două muieri mai mult sau mai puțin isterice, cu toate astea zic, avea o intuiție formidabilă la oameni. Chiar se pricepea. Și probabil cărțile îl ajutaseră în toată afacerea asta, mă gândeam io. Compara ce vedea, auzea cu ceea ce citise. Analogii. Compara personajele din cărți cu noi, de care se izbea zilnic. Probabil așa reușesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de puzzle, dar de data aceasta, un „puzzle dumnezeiesc.” A fost ca și cum bunul Dumnezeu mi-a dat aceste piese în situații existențiale complicate și care mi-au răscolit ființa. Eu n-am făcut decât s-aleg aceste piese și, grație intuiției pragmatice, le-am așezat în această ecuație pe care viața mi-a conferit-o. Fiecare dintre noi își are propria ecuație existențială, fiecare își caută, uneori toată viața, piesele potrivite pentru a monta acest puzzle complicat. Au fost momente grele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
un monument de o valoare istorică, artistică, spirituală și culturală deosebită. Irina Osoianu Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani Postfață Oricine va parcurge cartea doamnei profesoare Mariana Coteț Botezatu va putea constata, dincolo de inspirația și talentul domniei sale, intuiția și fluența ideilor în această exigentă artă a cuvântului așternut pe hârtie. Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține de factura celei realizate în spirit literar și unde elementul geografic se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Ionițescu, tânăr filozof din preajma lui Titu Maiorescu, aparținând generației, strălucită În multe privinți, a fraților Constantin și Mișu Antoniade; sufe rind Încă de stân găcii și timidități, greu suportate și Înlăturate; nedeprins sau neîncrezător În trucurile prestidigitatorilor intelectualicești; capabil de intuiții faste, de tovărășii și colaborări fructuoase, dar, până la urmă, de oportunisme și compromisuri care au sfârșit În deziluzii politice și În retragerea prematură lângă plăcerile căminului, cu nevastă și copil. Era singurul din cercul nostru cu care mă Înțelegeam În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
IDENTIFIcat, luat În brațe ca un prâslea cel isteț din poveste, exhibat ca un fenomen prin lumea scriitorilor de la Academia Te rasa de Ion Minulescu și lansat, prin coloanele Noii Reviste Române, cu talentul său grav, răutăcios și singuratic, cu intuițiile sale juste și rapide de cronicar plastic sau teatral și cu verva lui pole mică, ce reuși să enerveze pe Duiliu Zam firescu și pe arhi tectul Petre Antonescu. [...] Am păstrat Închisă În amintire pulberea acestor ani Îndepărtați petrecuți În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cărui alegere eu pusesem la contribuție, cu Îndoielile și frământările minții noastre, lamura strădaniilor unei vieți Întregi de lecturi bune sau rele, de experiențe reușite sau ratate, de frecventări alese sau mediocre. Cariera unor femei ca aceasta, capabilă de asemenea intuiții quasi-geniale, este de foarte scurtă durată, Întunecată fiind curând de obsesia comună la o anumită vârstă tuturor femeilor: măritișul, oricum și cu orice preț. Nu le mai recunoști, de la o vreme, pe aceste victime ale unei povești eronate În multe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
piatră din drum, pe după un fir de iarbă. La fel mă gândeam, În legătură cu mașina mea și cu doctorii ei, la acele diagnostice fatale ale unor medici notorii, dar care au pierdut, cu vârsta sau din rutină sclerozantă, acea floare a intuițiilor lor de bază, a facultăților primesautișres, acea reve lație divinatorie a fenomenelor și tainelor lor; acel „bun-simț“ sau dreaptă judecată despre care Descartes spune că este lucrul cel mai bine și mai deopotrivă orânduit tuturor oamenilor. și tot la fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dezghioci frunzele unui porumb de lapte, zice adesea Tătoi.“ Iată cine a fost profesorul lui Mircea Florian În ale vieții! Felix Aderca era convins că „ar fi stat bine Vieții Româ nești să fi avut măcar jumătate din gustul și intuiția lui Constantin Beldie“ (Mărturia unei generații, 1929). Același scriitor nota În 1929: „Constantin Beldie, pe atunci secretar de redacție al Noii Reviste Române - inițiatorul - are extraordinarul merit de a nu se fi adresat scriitorilor cunoscuți ai vremei - azi aproape cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Davidescu și alții - și simultan, cucerind opinia publică și revistele cele mai obtuze: Tudor Arghezi, Ion Minulescu - adică tocmai cei care, azi, reprezintă poezia românească În ce are ea mai viu și mai original! și nu trebuie să uităm că intuiția aceasta, care a lipsit nu numai criticilor gravi și glorioși de atunci - sunt În viață și azi -, dar și multor scriitori (d. Topîrceanu scria pe socoteala simbolismului balade comice, azi tragice), intuiția aceasta a avut-o Constantin Beldie, secretarul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai original! și nu trebuie să uităm că intuiția aceasta, care a lipsit nu numai criticilor gravi și glorioși de atunci - sunt În viață și azi -, dar și multor scriitori (d. Topîrceanu scria pe socoteala simbolismului balade comice, azi tragice), intuiția aceasta a avut-o Constantin Beldie, secretarul de redacție al Noii Reviste Române, omul care n-a râvnit niciodată la vreo glorie de critică literară.“ Prietenia legată de Beldie cu Ion Minulescu s-a materializat și În activitatea la efemera
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
el, convingerile contau mai mult decât cunoștințele. Profesorul acela de socialism științific avea mâini, avea picioare și nu vorbea bâlbâit; totuși, eu îl consideram un infirm, cu probleme majore de raportare la oameni. Pe vremea aceea, contam mai mult pe intuiții. Mai târziu, m-am întrebat ce motive ar fi avut un om cu o judecată sănătoasă să se facă profesor de socialism științific. Și am conchis că numai persoanele vulnerabile în privința caracterului optau pentru o profesie bazată de la un cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]