6,186 matches
-
poartă acest nume până în ziua de azi” aparține împăratului bizantin: a) Vasile al II- lea Macedonianul b) Alexios Comnenul c) Constantin al VII- lea Porfirogenetul d) Iustinian 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Printre primii umaniști italieni care au afirmat originea romană a poporului roman se află și: a) Jan Laski b) Poggio Bracciolini c) Johannes Honterus d) Nicolaus Olahus 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Ideea originii romane a românilor a intrat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Rusia C) Samuil Micu solicită drepturi pentru români folosind argumente istorice a) ACB b) CAB c) CBA d) ABC 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apariția statelor medievale Moldova și Țara Românească B) umaniștii italieni afirmă romanitatea românilor C) Dimitrie Onciul consider că poporul roman s- a format și la sud și la nord de Dunăre a) ABC b) BAC c) CAB d) CBA 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Națiunilor B) România devine membră a Înțelegerii Balcanice C) România intră în război de partea Antantei a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 21 Test Final 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Umanist italian care a scris o istorie a ungurilor numită “Decadele” la cererea lui Matei Corvin: a) Enea Silvio Piccolomini b) Antonio Bonfini c) Nicolaus Olahus d) Flavio Biondo 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Principatul Transilvaniei a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Curtezanele reale fac parte dintr-o categorie socială distinctă, prezentă în anumite perioade istorice, în anumite culturi, cu un statut recunoscut. Acestea sunt: hetairele la greci, ganika la indieni, hua / fetele- flori la chinezi, meretrices sau meretriculae la romani, la italieni, concubinele și cadânele din haremurile orientale și occidentale, gheișele la japonezi, metresele suveranilor și nobililor bogați europeni. În aceeași categorie intră, frecvent numite de contemporani, prostituatele de lux din hoteluri și restaurante sau din localuri speciale. Pseudocurtezanele sunt persoane istorice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alte petreceri alături de pontiful Alexandru al VI-lea. Acesta o intimida cu amenițările de excomunicare din cauza geloziei. Orsino, soțul ei, a vrut s-o protejeze și a trimis-o la domeniul părinților ei, dar soldați francezi, aflați în luptă cu italienii, au luat-o captivă și au cerut despăgubire în bani papei. Banii au fost plătiți răpitorilor iar Giulia a fost primită la Roma cu onoruri de către pontiful Vaticanului. În 1503, papa Alexandru al VI-lea s-a îmbolnăvit de holeră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui, a înjunghiat-o și, înainte de a muri, Lucrezia i-a mărturisit, înainte de a-și da și ea ultima suflare, că ea este de fapt mama lui. Imperia de Cugnatis (1485-1511) Așa cum oamenii de spirit greci căutau compania hetairelor, și italienii bogați și elita intelectuală din timpul Renașterii căutau compania curtezanelor, meretrices onestae, le respectau și le păstrau amintiri frumoase. Acestea erau însemnate în registre oficiale. Numai în Roma, în anul 1490, se spune că erau 6800 de curtezane. Una dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
relație cu regele Franței, Henric al III-lea (1574-1589) care, primind în dar registrul cu renumitele curtezane venețiene, a ales-o pe Veronica. Frumoasa venețiană l-a fermecat pe tânărul rege și, se spune, l-a convins să fie aliatul italienilor în campania antiotomană. Inteligența, cultura, sensibilitatea, farmecul, experiența de viață le-a valorificat frumoasa Veronica Franco prin crearea a două volume de versuri Terze rime, publicate în 1575, și un volum epistolar Lettere familiari a diversi, publicat în1580. Un exemplar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a nu înșela pe celălalt 9. Personalitatea accentuată și rafinată a lui Ninon de Lenclos a constituit subiect de inspirație pentru scriitori în piese de teatru, în romane, în ecranizări cinematografice. Maria Mancini (1641-1715) Jules Mazarin / Giulio Ralmondo Mazarini (1602-1661), italian de origine, cardinal și diplomat papal în Franța, cetățean francez naturalizat, cardinal și prim-ministru al Franței, numit de regina mamă Ana de Austria, s-a ocupat și de educația viitorului suveran, Ludovic al XIV-lea, el însuși fiind fondatorul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În 1550, apare ediția comentată de Maggi, în 1561, cea a lui Scaliger, în 1570, cea a lui Castelvetro. De-abia în 1671 este publicată prima traducere franceză. Anterior, Aristotel nu este cunoscut în Franța decât prin comentariile acestor umaniști italieni, care disertează în mod savant atât din punct de vedere filologic, cât și filosofic, dar care ignoră totul în ceea ce privește exigențele scenei, ceea ce Corneille va regreta primul. În Premier Discours (Primul Discurs) al său, din 1660, întrebându-se asupra interpretării ce-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din cauza scurtimii ei impuse de gen nu este un tratat în adevăratul sens al cuvântului. Horațiu se mulțumește să livreze acolo, în dezordine, o serie de precepte. I se va reproșa aceasta de către diverși teoreticieni ai Renașterii, în special de italianul Scaliger care, în 1561, consideră Epistola ca pe o "ars sine arte" ("o artă scrisă fără artă"). 4.1. Fidelitate față de Aristotel Concepțiile dramaturgice ale lui Horațiu își au locul într-o teorie mai generală a unității operei de artă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Discours sur l'art de la tragédie), în 1572, și Vauquelin de la Fresnaye, în Arta poetică franceză (Art poétique français) din 16022, meditează asupra lecțiilor transmise de Horațiu și Aristotel, a cărui Poetică este tradusă în 1561 de Scaliger, un erudit italian instalat în Franța, ca și asupra tratatelor vechilor gramaticieni, în special cel al lui Donatus, Despre tragedie și despre comedie. Ei proslăvesc întoarcereea la "adevărata tragedie", din care fac, ca în Antichitate, genul dramatic major, "cea care este făcută, după
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru care el are cea mai înaltă stimă. Nu încetează să-l elogieze pe Torelli, cel mai mare mașinist al epocii, care are "invenții admirabile pentru (...) a face să acționeze (mașinăriile) cum trebuie". Matematician, arhitect, mecanic, pictor și poet, acest italian a meditat la lecțiile lui Sabbatini, al cărui tratat din 1637, Practici pentru fabricarea unor scene și mașini de teatru, adună la un loc toate artificiile tehnice permițând să se creeze iluzia. Celebru în întreaga Europă, de când a conceput mașinăriile
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vers liber care aproape că nu se face simțit; în afara creatorului de rime Lope de Vega, toți spaniolii, care de altfel desconsideră toate regulile din teatru, au avut grijă să nu păcătuiască împotriva verosimilului în această privință, lucrând, ca și italienii în comediile lor, în proză sau în versuri fără rimă. Numai noi, ultimii barbari, mai păstrăm acest abuz, și ce-i mai rău, nu văd cum l-am putea abandona." Tot în numele verosimilului condamnă și d'Aubignac folosirea versului. Tragedia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de vedere argumentând că gustul publicului s-a schimbat din Antichitate încoace. "Știu, scrie el în Discurs despre Tragedie, că agnitio este un ornament însemnat în tragedii, după cum spune Aristotel: dar este sigur că ea are niște aspecte care deranjează. Italienii o îndrăgesc în majoritatea poemelor lor și pierd uneori, prin atașamentul pe care îl au față de ea, multe ocazii de exprimare a sentimentelor patetice care ar fi avut caracteristici de o frumusețe remarcabilă." Cât despre Racine, interpretarea eronată pe care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și a lui Carol I, marile creații ale lui Marlow, Shakespeare, Ben Jonson, Cyril Tourneur etc., nu are teoreticieni. Câteva tirade, uneori, ne lasă să ghicim din loc în loc că pozițiile autorilor dramatici sunt identice cu cele ale contemporanilor lor italieni, spanioli și francezi. Trebuie deci să revenim pentru moment în urmă și să luăm în considerare starea teatrului înainte de apariția Clasicismului. Arta nouă de a face comedii [în aceste vremuri] (Arte nuevo de hacer comedias en esto tiempo)1 de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
măsurată de clepsidră." Figura 4 Teatrul elisabetan ("Swan Theatre") 1.2. Amestecul genurilor Grija pentru libertate a lui Lope de Vega cu privire la reguli se manifestă și în interesul pe care-l poartă tragi-comediei. Introdusă în Spania și în Franța de către italieni, la sfârșitul secolului al XVI-lea, genul este la modă. Lipsit de regularitate prin natura lui, el scapă unei definiții riguroase. Este considerat când o tragedie care se termină cu bine, când o tragedie în care comicul se amestecă cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi făcea melancolici pe spectatori, au fost constrânși să introducă satire sub formă de intermediu. (...) Această măsură și dispunere de care s-au folosit ne face să nu ne fie greu să scuzăm inventarea tragi-comediei, care a fost introdusă de italieni, având în vedere că este mai rezonabil să se amestece lucrurile grave cu cele mai puțin serioase, într-o singură înșiruire de discursuri și să le faci să fie întâlnite în același subiect al unei fabule sau istorisiri decât să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
creat rolul." Un nou tip de joc se năștea datorită ei pe scenele franceze 33. În afara faptului că drama burgheză nu se putea mulțumi cu un joc declamatoriu, două alte motive, modificările din scenă și influența comedianților străini, englezi și italieni, au favorizat înflorirea acestui joc nou. Scena, cum am văzut, se transformă în același timp cu nașterea dramei, când, în 1759, în epoca în care Fiul nelegitim și Tatăl de familie tocmai fuseseră create, aria de joc se mărește prin
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și mai mare și nu va reuși să le impună Reforma sa. "Vedeam în zilele în care se juca Opera-comică o afluență de lume uimitoare, scrie Goldoni în partea a treia a Memoriilor sale, iar în zilele în care jucau Italienii sala era goală; acest lucru nu mă speria; scumpii mei compatrioți nu dădeau decât piese învechite, piese cu canevas de un gen de proastă calitate, de genul acela pe care îl reformasem în Italia. "Eu aș da, îmi spuneam vorbind
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obligat să multiplice numărul personajelor. De aceea, el critică concepția teatrului francez în care acțiunea dramatică se bazează aproape în întregime pe un erou central. "Un singur caracter ajunge, spune Orazio în Teatrul comic, pentru susținerea unei comedii, în Franța (....). Italienii noștri vor mult mai mult." Goldoni aduce pe scenă viața, cu întreaga ei truculență. Se mănâncă, se bea, se doarme, se cumpără, se vinde, se scot la iveală bani care uneori sunt furați, femeile cârpesc ciorapi sau brodează la gherghef
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
arăta rolul pe care îl poate avea muzica în teatru. De-abia la începutul secolului al XX-lea, Europa descoperă teatrele orientale, aproape complet ignorate înainte. Numai tradiția chineză a teatrului de umbre a pătruns în Occident. În 1781, un italian, Serafin, a introdus la Paris un teatru de umbre chinezești, căruia i-a dat numele său, Teatrul lui Serafin. Urmașii săi i-au continuat opera pănă în 1870. Celelalte forme de teatru oriental sunt, dimpotrivă, cvasi necunoscute în secolul al
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
230, iulie 1966. 31 Vezi tomul 1 din Voies de la création théâtrale, consacrat în întregime teatrelor de improvizație. 32 Este una din experiențele cele mai deosebite în care, prin creație colectivă, niște interpreți vor să încerce să schimbe lumea. 33 Italianul Eugenio Barba, născut în 1927, este unul din elevii lui Grotowski. 34 Joseph Chaikin, american născut în 1935, care a făcut mai întâi parte din Living Theatre, a condus, din 1963 în 1973, Open Theatre pe care l-a fondat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Africa orientală, reprezentînd burghezia străină, sînt foarte detestați. În Africa de Sud, magazinele lor au fost violent atacate de către băștinași. În Africa de vest, libanezii joacă un rol similar, stîrnind nemulțumirea naționaliștilor locali. Naționaliștii lui Nasser i-au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei și pe sirienii (creștini) din Alexandria, transformînd orașul într-o umbră monotonă și stearpă a ceea ce fusese odinioară, unde domnește acum disperarea. Britanicii au adus în arhipelagul Fiji muncitori angajați pe termen lung din India. Există foarte multă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nădăjduia că influența italiană le-ar putea înlocui pe cele austro-ungară și rusească. Serbia ar accepta-o pe linia păstrării tradițiilor româno-venețiene. Iorga nu avea prea multă simpatie față de aspirațiile croaților, față de caracterul croat al Dalmației sau de intențiile italienilor în această privință. Chiar și după ce Mussolini a devenit susținător al revizionismului maghiar, Iorga a continuat să cultive noțiunea cooperării româno-italiene. Dar Italia era slabă și nu prezenta garanții: se pare că Iorga nu a prea pus la inimă descrierile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]