7,450 matches
-
Plimbarea prin orașe cu ploile toamnelor, arborii rămași în urma vitezei de motoretă, casa noastră făcută din mâlurile dragostei noastre, unde ne ascundeam prin grădina cu pomi plăsmuiți să ne ascundă trupurile. Și toate astea s-au uitat, s-au uitat iubitule, doar pentru jumătatea aceasta de secol în care tu supraviețuiești cu altă femeie și-ți îngropi frumusețea stelară. Iubitule, să nu mai încerci o altă vânătoare de suflete, te blestem să te oprești la timp, bătrânețea să-ți înțepenească răul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
unde ne ascundeam prin grădina cu pomi plăsmuiți să ne ascundă trupurile. Și toate astea s-au uitat, s-au uitat iubitule, doar pentru jumătatea aceasta de secol în care tu supraviețuiești cu altă femeie și-ți îngropi frumusețea stelară. Iubitule, să nu mai încerci o altă vânătoare de suflete, te blestem să te oprești la timp, bătrânețea să-ți înțepenească răul și toate bucuriile, să le prefaci în valuri de mări cu spume de ani în care locuirea mea e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
trecutul alb al singurătății, nici înțeles nu mai pot avea de atâta urlet, cerul mă aude și îmi mută vântul în altă direcție, cea a absurdului și în tăcerile existenței mele un singur gând are atâta frumusețe în alegerea celui iubit. În iarnă mă las condamnată să fiu un fulg și să mor pe pământ. GENELE ECLIPSEI în amintirea prof. Iancică Dobriță Întotdeauna am rămas singură cu inima zăvorâtă de întuneric, nici nu știu prea bine cine ai fost și de ce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Îmi plânge dimineața că te-am pierdut iubire, Prin unduirea vie ascunsă în izvoare, Și-n temnița uitării sunt versuri de murire, Ce-mi plânge întristarea prin suferinți de mare. Îmi plânge azi distanța în care ai plecat Ca un iubit de raze, prin lumi de întrebare Și-mi pare că trăiesc prin aerul sfidat De cei ce-mi calcă viața cu un ARGINT PE-O FLOARE. Eu nu ucid nici viața ce-ncet se plămădește Din ploile de iarnă ce-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
I-ar scutura țărâna lui de domn Eterne clipe de iubiri nestinse. Iar eu o ardere de timp Prin lumea plină de dorințe, Un trecător prin vieți de univers Și-n suflet iubirea unei liniști necuprinse. PĂMÂNTUL RĂSTIGNIT PE OAZE Iubitule, să mă arunci în mare, Cu sufletu-mi de aer și chipul înstelat Și lasă-mă să beau otrăvurile stelare Să pot să mor în sufletu-ți uitat. Iubitule, de vei putea să plângi, Căci te-am iubit ca pe
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Și-n suflet iubirea unei liniști necuprinse. PĂMÂNTUL RĂSTIGNIT PE OAZE Iubitule, să mă arunci în mare, Cu sufletu-mi de aer și chipul înstelat Și lasă-mă să beau otrăvurile stelare Să pot să mor în sufletu-ți uitat. Iubitule, de vei putea să plângi, Căci te-am iubit ca pe un înger muritor Și-n trupul lăcrimat de zorile nătângi Eu închinam poemele în lacrima de dor. Iubitule, când aripa de vis plăpândă Te va răpi, din ochii mei
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
beau otrăvurile stelare Să pot să mor în sufletu-ți uitat. Iubitule, de vei putea să plângi, Căci te-am iubit ca pe un înger muritor Și-n trupul lăcrimat de zorile nătângi Eu închinam poemele în lacrima de dor. Iubitule, când aripa de vis plăpândă Te va răpi, din ochii mei de dor, Fii dragostea de ape pe-o secundă Îngenunchiată-n vremuri de fior. Iubitule, la căpătâi să-mi pui Mireasma de iubire și de raze Să-mi lumineze-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
muritor Și-n trupul lăcrimat de zorile nătângi Eu închinam poemele în lacrima de dor. Iubitule, când aripa de vis plăpândă Te va răpi, din ochii mei de dor, Fii dragostea de ape pe-o secundă Îngenunchiată-n vremuri de fior. Iubitule, la căpătâi să-mi pui Mireasma de iubire și de raze Să-mi lumineze-n trupul vântului Să fiu pământul răstignit pe oaze. Iubitule, fii fulgerul de gând Și-aprinde o lumină-n candela de stele, Când toate s-or
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
din ochii mei de dor, Fii dragostea de ape pe-o secundă Îngenunchiată-n vremuri de fior. Iubitule, la căpătâi să-mi pui Mireasma de iubire și de raze Să-mi lumineze-n trupul vântului Să fiu pământul răstignit pe oaze. Iubitule, fii fulgerul de gând Și-aprinde o lumină-n candela de stele, Când toate s-or preface-n trupul de cuvânt Vei odihni alături de chinurile mele. OTRAVA DURERILOR DE SERI Din noaptea obosită priveam spre vremuri noi, cu fiecare clipă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-n sânul tău de lună ușor să mă prefaci O lacrimă aprinsă-n nopți de mângâiere Și-n sângele de timpuri voi să-mi rămâneți dragi. NOAPTEA DE DURERE Mi-e dor de-o viață de iubire În care EL, iubitul nevăzut Ca un văzduh din sufletele pure Să mă zidească-n templu infinit. Mi-e dor de freamătul tăcerii Și ochii lui din veacul nedormit Sub arderea divină a-nnportării Aprinde-n taină un orizont dorit. Și lasă timpul ca să zboare
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
negreșit. O așteptăm când iasă. Acțiunea operei se petrece în Turcia, în palatului lui Selim Pașa. În actul I se arată că aici se găsesc închise Constanța (soprană) și camerista ei Blonda (soprană). Curând apare Belmonte, un tânăr nobil spaniol, iubitul Constanței pentru a o elibera, fiind ajutat și de Pedrillo, valetul său, prizonier și el. Intrarea în palat îi este interzisă de Osman, căpetenia ienicerilor. Pentru că Pașa Selim este un mare amator de arhitectură, Pedrillo ajuns grădinar îl recomandă pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
este fiul unui mare dușman al său. Belmonte se învinovățește că din cauza lui va muri Constanța. „Eu te duc în mormânt, din cauza mea mori”. Constanța, de asemenea, se consideră vinovată, dar în același timp acceptă senină moartea: „Nu te-ntrista, iubitule! Ce este moartea? O cale către pace.” Ultima scenă redă mărinimia pașei Selim care, impresionat de puterea dragostei lor, îi iartă lăsându-i să ia corabia și să plece. Se apreciază noblețea pașei și opera se încheie cu: „Fii generos
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
apă ca pentru ultima oară. — Te-ai bronzat frumos!îl admira Teofana. Va rămâne uimită prietena sau iubita ta când te va revedea. — Nu am iubită. — Nici prietenă? — Prietene îmi sunt toate fetele de la birou. — Probabil că tu ai un iubit. — Am și nu am. — De ce spui asta? — Fiindcă este plecat de mai bine de un an în Africa să predea la o școală, acolo fiind lipsă de cadre. — Știu. Și de la noi au plecat nu numai profesori, ci și cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dragostei înfocate? Nici pomeneală. Atunci de ce acum când nu mai este lângă mine, îmi dau seama că o iubesc ca un nebun. Obrajii cu gropițe pe care i-am sarutat ca un amic, în imaginația mea îi sărut ca un iubit. La fel îi sărut și buzele fragede și catifelate pe care în realitate nu i le-am atins. Trebuie să mă căsătoresc cu ea ca să mă bucur cu adevărat de frumusețea ei. Oare ea m-ar vrea de bărabt? Dacă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
val în brațele lui emoționată de trăirea unei plăceri necunscute până acum, alături de Alexandru. Își revine totuși din asemenea stare de tensiune incipientă, căutând explicația. Ce s-a întâmplat cu noi, Alexandru? — Ne iubim, draga mea. Prietenii de ieri sunt iubiții de azi, continuă Alexandru a o săruta, pradă căzându-i în special buzele Teofanei ce i se par atât de dulci, de care nu se mai satură. — Stai!că poate vin ai mei și n-aș vrea să ne vadă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
am lăsat-o. O iubesc atât de mult! În Africa, nu era zi să nu mă gândesc la ea, să nu retrăiesc clipe din veșnica noastră hârjoană. — Voi din dragoste vă hârjoneați? Cred că nu are pe nimeni ca prieten, iubit. Nu. — Înseamnă că te-a așteptat, deci te iubește. Era gata, gata să se mărite. Îți povestesc eu ție. — Dar nu s-a măritat. Ce perspective aveți? — Vreau să mă căsătoresc cât mai reped cu ea. — Ce zice? — A spus
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
părinții și ar fi fost cam printre ultimele noastre întîtniri matinale din strada Chiralina nr. 6. Așa că mă înțelegi. Fixam doar zăvorul. Minutele păreau interminabile, am repetat semnalul, trei tiruri scurte și apoi trei bătăi în tabla vibratoare. Visez, plutesc, iubitul meu, "zăvorulălamare", se răsucește ușor, sclipindu-și capul argintiu în soarele dimineții. Apoi se înfige cu forță în inelul opritor, declanșând cea mai frumoasă muzică din lume: ciocan de fier pe metal, acompaniat de hîrșîrt scârțâitor de pietriș pe ciment
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
lipsei de comunicare cu cei doi din stație, care ne primiseră de nevoie, nu de plăcere, aprobarea de filmare fiind obținută de institut, direct de la direcția generală de undeva din Ploiești, așa că de opus, nu se opuneau, dar nici de iubit nu ne iubeau. Era atât de ciufut nea Brașov, că nici n-am îndrăznit în prima seară la 8, când mă frigeau urechile de dorul vocii ei, să-i cer voie să sun la cămin. M-am dus la cabana
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
spălam după primul număr și mă admiram în oglindă. Ce tare sânt îmi ziceam, fără să știu că de fapt ea era cea tare, pentru că nu scăpa nimic, nu rata nici o ocazie să nu fie cuminte, cum probabil îi interzisese iubitul ei din vremea aia, un arab cu bani, mulți bani, pe care-i toca Moni Cuta, parcă să-i facă în ciudă. Nu de bani îi era ciudă arabului, pentru că avea destui, ciudă îi era pe ea, că nu dorea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
valută, accesului la shop și câte și mai câte. Mă simțeam bine cu ea. Avea fața aia de copil inocent, în care se ascundea un diavol pervers a cărui plăcere maximă cred că era să-și fută viața, futîndu-și prietenii iubitului în funcție. Ar fi trebuit să mă prind din prima deoarece și eu am fost pescuit în timpul altei relații, iar dacă ăsta-i năravul fetei, îl accepți sau o lași. Eu nici nu l-am acceptat, nici nu am lăsat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
regele zahărului", că barca e a lui și că plecaseră în jurul lumii cu vreo opt luni în urmă, că navigau mai mult costier, totul sau aproape totul, pentru că singura chestie care mă intriga era faptul că J.P., care se anunța iubitul lui Vero, nu rata nici o ocazie, vreau să spun nici o fustiță care trecea prin drepul nostru. Eram nedumerit și de atitudinea lui, dar mai mult de a ei care se încolăcea de gâtul meu la dans, de parcă eu urma să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
am petrecut o noapte de vis. Dimineața, pe la 6, am trezit-o, i-am cerut o cafea în cameră, simțeam că trebuie să elibereze ringul. S-a trezit, s-a întins sub cearșaf, a chițăit puțin, bâiguind ceva de genul "iubitule, ce bine a fost" sau "am știut eu de ce m-am dat drept gagica ta", "îmi pare rău că relația noastră a început cu o minciună, dar mi-a plăcut". De la asta mi-a venit mie ideea: "Știi, iubito, dacă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
voie să mai primești o vizită din când în cînd? Rosa mi se potrivea. Rosa mă pansa. Roșa mă iubea, dar aici cred că era problema, că nu știu dacă mă iubea ca pe un tată sau ca pe un iubit. Ce dracu' le făceam de toate când mă părăseau aveau de fapt sindromul fugitului de acasă? Deci conștientizau locul în care trăiau cu mine drept casa lor, dar parcă tot își mai doreau câte o escapadă, după care să se
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
praf, care, odată ce-a fulguit înspre omușor și i-a gâdilat, ca o părere, vârful, atrage după sine avalanșa de neoprit a unui strănut. Să facem cunoștință. Eu sunt Alex. alx Coos van Bruggen Fratele mai mare Primul născut Iubitul primordial Cain Iuda Vocalul din trupă (ai idee câte trupe de frați sunt pe lumea asta? Kings of Leon Wilson Phillips Oasis Radiohead Oasis Oasis Oasis știai?) Guess God Thinks I’m Abel Fiul nerătăcit Ulise al blogosferei Stăpânul unei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Nu cumva o fi și un semn rău pentru Polska noastră a secolelor viitoare! Să batem în lemn, serenisime! Și să sperăm că Polska va reuși să depășească dezastrul de la Moldova asta blestemată. Dezastrul încă-i în curs de desfășurare, iubiții mei! Mulți încă vor mai muri, dar și mai mulți vor rămâne prin satele învecinate Siretelui! Că și așa am întâlnit destui moldoveni cu nume poloneze care-și cunosc obârșia leșască și că ei sunt urmașii celor care i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]