6,343 matches
-
un preț limită perceput deținătorilor de iepe de către proprietarul armăsarului, în funcție de valoarea armăsarului și de solicitările pentru montă. ... Articolul 12 Anexele nr. 1A, 1B, 1C și 1D fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1A CERERE Subsemnatul .........................., domiciliat în ...................., legitimat cu B.I./C.I. seria ..... nr. ............., proprietar/reprezentant al ................., deținător a ........... cabaline din rasa ............, vă rog a aproba luarea în evidență a hergheliei/asociației .................. în Autoritatea Hipică Națională. Data Semnătura ............... ................. Dangale ................ │Data nașterii .......... Anexa 1C Carnet de identitate și sănătate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206886_a_208215]
-
să solicite autorității contractante, în original și/sau în copie conformă cu originalul, toate documentele în legătură cu procedurile de achiziție publică, precum și note explicative, care pot contribui la stabilirea unor elemente relevante legate de procedurile de atribuire aplicate; e) să se legitimeze și să prezinte ordinul de control ori de câte ori acest lucru este solicitat de către autoritățile contractante care sunt supuse procedurii de supraveghere; ... f) să demonstreze obiectivitate și imparțialitate în desfășurarea procedurii de supraveghere; ... g) să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190664_a_191993]
-
să creeze o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră în drumul ei spre socialism...» (...). Iar acum înalte distincții care vin să consacre aceste succese, dă scriitorilor dreptul să fie cuprinși de sentimente de bucurie și legitimă mândrie (...). Tabloul general al lucrărilor premiate pe anii 1950-1951 oferă într-adevăr o varietate impresionantă de teme (...). Sunt prezentate în acest tablou și romane de mari proporții care înfățișează aspecte ale luptei pentru construirea socialismului în țara noastră, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prof.dr.doc. Ion Gherman care, pe lângă evocarea oamenilor de creație din Ținutul Herța și Nordul Bucovinei, publică un Dicționar enciclopedic - „Oameni de cultură din exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această viziune pune în lumină caracterul tragic al condiției umane, marcată indelebil de agresiunea unui lent și neîndurător proces de degradare nu numai fizică, ci și morală, sub incidența infinitelor efecte ale urâtului existențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
politicii, a impus libertățile constituționale, democrația și religia Patriei unor teritorii unde prin natura sa, Sfântul Scaun nu mai putea pătrunde cu facilitatea medievală. În același timp, autocomprehensiunea Statului, născută din lenta erodare a ordinii sociale feudale, inducea autoritățile să legitimeze Statul secularizat cu o suveranitate autonomă, în virtutea dorinței de unitate și ordine pe care o exercita. Potrivit acestei interpretări, Suveran era cel care dispunea de autoritate în interior și independență în exterior și le putea asigura pe ambele prin propriile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic din care am identificat normele și condițiile înființării și dezvoltării unei publicații catolice, dar și rolul și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății moderne (lucrarea la care facem referire a fost girată de Sfântul Părinte, fapt ce a legitimat-o și i-a dat caracter oficial). Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice surprinde miza avută de Sfântul Scaun în raport cu mijloacele de comunicare (aceea de a unifica și coordona întreaga presă catolică prin instituții și evenimente special create
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În evoluția acestor noi realități, s-a ajuns la situația în care treptat Statul și-a impus suveranitatea față de Biserică, punându-se bazele conceptului de Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări sau post-curente au existat dintotdeauna. Cele cu o individualitate clară au căpătat însă și un nume pe măsură. Criticii au formulat o teorie a Postmodernismului, care încă se zbate să se legitimeze. În acest moment, multitudinea de opinii reduc teoria la o stare amorfă și agonizantă. Ceea ce are specific perioada 1950-2010 în literatură, și nu numai, este refuzul colectivității, individualismul auctorial. Deviza este fiecare pentru sine, fiecare un curent în sine. Aș
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Mircea cel Bătrân a fost reprezentat în fresca de la Cozia cu însemne imperiale; în evul mediu domnul era singurul în măsură să legitimeze proprietatea sub orice formă. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
invitată de Cezar la Roma cu pretextul de a semna un tratat de alianță între Egipt și Roma. Alaiul reginei egiptene și statura de Isis reîncarnată au stârnit admirația dar și ura romanilor care bănuiau intenția acesteia de a fi legitimat fiul ei și al lui Cezar să ajungă la tronul Romei. Cezar lăsase, prin testament, ca urmaș pe nepotul lui, Octavian. Cleopatra era la Roma când, la 14 martie 44 î.H, Cezar a fost asasinat de Brutus. Ptolemeu al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
concurența unei metrese oficiale. În schimb, s-au declanșat ostilități din cauza imoralității la Curte și a creșterii numărului de bastarzi. S-a dat și un decret prin care se refuza legitimarea bastarzilor. Însuși regele a încălcat litera decretului și a legitimat pe unii dintre bastarzi. S-au făcut presiuni din partea evlavioșilor asupra regelui și asupra amantei sale de a renunța la relația lor. Au insistat, printre alții, confesorul regelui, abatele La Chaise, Bossuet, preceptorul Delfinului. Cei doi s-au despărțit timp
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o tiradă sau un întreg episod scoase de la o alta?" (cap. 18). Aristotel se întreabă asupra "întinderii" piesei de teatru, dar nu edictează vreo lege în materie de durată. Teoreticienii clasicismului se vor sprijini abuziv pe autoritatea sa pentru a legitima regula unității de timp. "Tragedia, scrie el, încearcă pe cât posibil să se mențină într-o singură revoluție a soarelui sau să nu se îndepărteze deloc de ea." (cap. 5) O asemenea judecată se referă la o practică de scriitură în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obligat să împartă în două ceea ce obișnuia să acorde uneia singure." Aparteul nu poate fi lung, căci prezența interlocutorului nu mai are atunci rațiune de a fi, cu condiția ca autorul să reușească, printr-un tur de forță, să-și legitimeze tăcerea. Pentru a păstra un minimum de verosimil, d'Aubignac fixează trei condiții la care trebuie să subscrie aparteul. El nu ar trebui să depășească un vers: În ceea ce mă privește, cred, scrie el, că două versuri nu pot fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și derutant. Într-adevăr, religia, sub forme și cu modalități diverse și complexe, a redevenit una dintre componentele esențiale ale panoramei noastre culturale. Odată apusă teza amurgului sacrului și odată smulsă secularizării masca mitului științific extins pentru a explica și legitima originile „profane” ale gândirii moderne, soarele sacrului luminează din nou colțurile cele mai ascunse, Îndepărtate și refractare ale societății postindustriale. Oricum ar fi interpretat și evaluat acest fenomen, semnele metamorfozei sunt dinaintea ochilor tuturor. Acea confruntare cu modernitatea ce părea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu siguranță un sens funcțional față de istoria imediat următoare care se referă la om: predestinarea sa pentru muncă Îi va permite să-și exprime devoțiunea față de zei prin intermediul actelor de cult (ofrande, jertfe etc.). Va mai putea el să-și legitimeze refuzul de a sluji din moment ce tocmai pentru aceasta a fost creat? 3. Antropomorfismul, simboluri și statui divinetc "3. Antropomorfismul, simboluri și statui divine" a) Antropomorfismul Mesopotamienii, la fel ca alte popoare, și-au creat despre zei o imagine preponderent antropomorfă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
CELELALTE PRACTICI RELIGIOASETC "6. CULTUL ȘI CELELALTE PRACTICI RELIGIOASE" 1. Ideologia de bază a cultuluitc "1. Ideologia de bază a cultului" Orice sistem religios cuprinde o parte speculativă (crezul) și una practică (cultul). Cele două părți se completează și se legitimează, chiar mai mult, se alimentează reciproc. Baza ideologică a cultului În Mesopotamia, nu numai la sumerieni, ci și la akkadieni și asiro-babilonieni, este cea (cf. subcapitolele 3.2 și 5.3a) conform căreia omul a fost creat pentru a munci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În particular poate fi legat de existența la Kaniș/ Neșa a unei triade divine, atestată și de statuetele cu trei capete. Odată cu afirmarea supremației regilor din Hattușaș pe teritoriul anatolian devine necesară elaborarea unei teologii de stat propriu-zise, capabile să legitimeze și, Într-un anumit sens, chiar să fundamenteze regalitatea. Astfel, au fost redactate texte care conțin „binecuvântări” pentru rege și regină, În care se definește modelul suveranului ca și guvernator al țării În numele divinității (Archi, 1979): Când regele se Închină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nabu) și Nergalxe "Nergal". Primul este identificat cu Apolloxe "Apollo" și deține un templu aproape de cel al lui Bel, căruia Îi era asociat În unele ocazii și aspecte. Zeuxe "Zeu" al scrierii și al Înțelepciunii, era văzut ca divinitate care legitimează puterea și pe cei care o dețin. Nergal Îi poate corespunde la Palmira lui Rashapxe "Rashap", dar și lui Herakles/Melqartxe "Melqart". În universul divin de la Palmira figurează și numeroase divinități feminine, care apar În general În poziții mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu mai este un instrument folosit numai de mâinile unei caste de scribi. Micile comunități de refugiați apărute după dezastrul regatelor miceniene și-au Însușit probabil acea istorie, au reelaborat-o și au făcut din ea un trecut mitic menit să legitimeze noua realitate pe care grecii urmau să o Întemeieze. a) Divinitate și culte În epica homerică Figurile divine ce se ivesc din epopeea homerică sunt deja „forme perfecte”, antropomorfe, diferențiate, personale și funcționale, având câmpuri de acțiune bine delimitate. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întrec pentru cucerirea unei mirese, iar acest raport cu puterea regală poate să ne trimită Încă o dată la epoca miceniană, dacă heròon, mormântul eroului, este un vechi mormânt princiar. De altfel, la eroi apelau familiile aristocratice pentru a-șxe "Zeus"i legitima supremația politică, ultim vestigiu al regalității antice. Dar miturile eroice exprimă deja o pulverizare a ideii de suveranitate concentrată În figura lui Zeusxe "Zeus", Înmulțind-o În diferitele regate și afirmând totodată principiul egalitarist al demnității de același rang Între
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui (subcapitolul 3.6). Chiar dacă este o simplă povestire, acest mythos trebuie narat cu Înțelepciune, dând formă cuvintelor, așa cum Îi spune Alcinousxe "Alcinous" lui Odiseuxe "Odiseu" (Odiseea, XI, 367-368). Instrument privilegiat al antropomorfizării zeilor, trăit ca istorie, mitul Întemeia și legitima prezentul grecilor. Dacă atenienii considerau că originea democrației lor descinde de la Tezeuxe "Tezeu", prin intermediul anticului rege Erihtonios, născut din sămânța risipită a lui Hefaistos În Încercarea de a o silui pe Atenaxe "Atena" - sau chiar născut din Hefaistos și Gheeaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și la augur: nu numai Etruria dovedește că are cunoștințe și că folosește practicile augurale În accepțiunea lor cea mai vastă, adică de disciplină a prezicerii, care constituie unul dintre cele mai importante instrumente ale relației dintre om și divinitate, legitimează puterea și organizează spațiile și știința tehnică primitivă, dar tocmai pornind de la fundamentele „teoretice” ale auspiciului etruscii au elaborat acea diviniație proprie lor, arta auspiciului. Toate aceste fenomene contribuie la delimitarea, pentru perioada cea mai Îndepărtată, Între sfârșitul celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În diferitele lor funcții și roluri (personae), subliniază și Întăresc granițele biologice, sociale și politice, ca și depășirea lor. Ele creează o autentică identitate pentru grupuri deosebite Între ele prin vârstă, noblețe, sex, apropierea sau depărtarea teritorială, bogăție sau putere; legitimează asemenea granițe și, În același timp, reprezintă acel lucru În care se regăsesc toți (commune) și binele public (salus publica). Romanii au inventat o gamă bogată de criterii pentru a putea clasifica și indica societatea lor complexă; cităm doar unele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
noțiunea filozofică de divinitate și critica religiei cu o necesară devoțiune practicată pe plan social. Varro nu admite nici măcar faptul că religia de Stat ar avea „adevăratele imagini” ale divinităților, deoarece acestea nu au nici membre, nici sex1. El Își legitimează afirmația citând explicit din Xenofan din Colofon; asemenea acestui reprezentant de prestigiu al școlii eleate (cf. subcapitolul 2.3b2c), el vrea să Își exprime doar propria părere și nu lansează afirmații sigure: În mod clar, este vorba despre o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]