7,857 matches
-
două registre, din care unul rămânea la organizația locală, celălalt urmând să fie trimis la Clubul Central al partidului, care își avea sediul în București, Calea Victoriei, nr. 16109. Deși majoritatea celor care aderau la noua formațiune politică provenea din rândurile liberalilor nemulțumiți de conducerea exercitată de Vintilă Brătianu în vechiul Partid Național Liberal, au existat și excepții. Astfel, ziarul central al PNL tradițional, "Viitorul", comentând întrunirea organizată de georgiști la Găești, în 17 august 1930, afirma că au participat numai reprezentanți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
va fi confirmată peste ani118, cel puțin pentru județul Iași, de unul din cei mai îndârjiți adversari ai lui Gheorghe Brătianu din Iași, Victor Iamandi. Rememorând ruptura produsă în PNL în 1930, vorbitorul afirmă că au rămas în organizația vechilor liberali, din acest județ, abia "zece sau cincisprezece tovarăși". În iulie 1930, Victor Iamandi aprecia că fruntașii din vechea organizație liberală din Iași au fost puși în fața faptului împlinit, fără a fi fost consultați în prealabil. La Cluj, vorbind despre întrunirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aprecia că fruntașii din vechea organizație liberală din Iași au fost puși în fața faptului împlinit, fără a fi fost consultați în prealabil. La Cluj, vorbind despre întrunirea anunțată de georgiști pentru luna iulie 1930, Alexandru Lapedatu îi îndemna pe vechii liberali să nu participe 119. Întrunirile și congresele județene au continuat într-un ritm alert. La întrunirea de la Timișoara, desfășurată în 12 septembrie, a fost aleasă Delegația județeană, compusă din 134 membri și Delegația permanentă, alcătuită din 57 de persoane, aflată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Prodea au intenționat să adreseze o scrisoare lui Vintilă Brătianu, cerându-i să demisioneze. Au renunțat la această acțiune, când au primit asigurări că I.G. Duca, urma să devină șef al partidului 128. S-a conturat însă un nucleu al liberalilor tineri, dornici de putere, grupați în jurul revistei " Fapta" care, potrivit surselor poliției, simpatizau cu Gheorghe Brătianu 129. La 24 decembrie, a intervenit moartea președintelui PNL tradițional, Vintilă Brătianu. După declarația rostită în ședința solemnă a Parlamentului, prin care arăta că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
După declarația rostită în ședința solemnă a Parlamentului, prin care arăta că partidul georgist deplângea moartea prematură a celui dispărut, Gheorghe Brătianu a acordat presei un interviu, în care, considerându-se în continuare reprezentant al PNL, îi chema pe toți liberalii la unitate, pentru ca PNL să rămână un instrument de guvernare în serviciul țării și al Coroanei. La 28 decembrie 1930 a urmat ședința Comitetului central al PNL tradițional, în timpul căreia a fost ales noul președinte al acestui partid, în persoana
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al Coroanei. La 28 decembrie 1930 a urmat ședința Comitetului central al PNL tradițional, în timpul căreia a fost ales noul președinte al acestui partid, în persoana lui I.G. Duca130. Ziarul "Dreptatea" sublinia faptul că I.G. Duca era unul dintre fruntașii liberali câștigați de ideea că partidul trebuia să se adapteze circumstanțelor politice modificate ale anului 1930131. Evenimentele desfășurate la sfârșitul anului 1930 în interiorul vechiului Partid Liberal, l-au condus spre o formulă care permitea schimbările necesare la nivelul conducerii și organizării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o formulă care permitea schimbările necesare la nivelul conducerii și organizării sale interne. Gheorghe Brătianu, care afirmase că dorea aceleași schimbări, nu mai făcea însă parte din acest partid, iar legăturile sale de familie îl împiedicau să pactizeze cu "tinerii" liberali, adversari ai Brătienilor. Este una din explicațiile posibile pentru rivalitatea dură manifestată în etapa următoare între șeful georgiștilor și I.G. Duca. Pentru formațiunea politică georgistă, anul 1930 se încheia cu ședința Comitetului executiv, la care au participat 40 reprezentanți ai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupări venite din partidul condus de Nicolae Iorga. Foștii iorghiști declarau că erau atrași de numărul mare de intelectuali, membri ai partidului georgist, precum și de componenta naționalistă a progamului lor141. Deosebit de bine a fost primită de conducerea partidului înscrierea vechiului liberal, fost ministru al Cultelor, Constantin Banu. Încă din octombrie 1930, ziarul "Dreptatea" semnala dezacordul între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
delegați de grupul parlamentar, din care 4 deputați și 3 senatori. Numărul membrilor aleși nu putea să depășească cifra de 60156. Noutățile cuprinse în proiectul de Statut al partidului georgist nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și organizația de sector), deveneau regulă la noul partid. Organizația sătească devenea "prima celulă a organismului [...] politic", în timp ce organizația de sector devenea "organ de control și de propagandă electorală" precum și "agent de legătură între organizația județeană și cea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dispus de un buletin săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală"165. În noiembrie 1930, a început publicarea unui ziar central al partidului condus de Gheorghe Brătianu, care a preluat denumirea "Mișcarea", sub care apăruse până atunci publicația vechilor liberali din județul Iași. În numărul din 23 noiembrie 1930 al publicației ieșene, prin care redacția anunța această modificare se preciza: Continuând a apărea sub numele "Mișcarea Moldovei" nu înțelegem a da ziarului nostru caracterul particularist al intereselor regionale. Vom continua
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în timp ce, în județul Târnava-Mare, existau georgiști de naționaltate germană și maghiară. Dările de seamă amintite demonstrează, de asemenea, existența unor mici deosebiri între structura organizațíilor georgiste și a celor aparținând Partidului Liberal tradițional. Astfel, potrivit Statutului, în comitetele județene ale liberalilor duciști, numărul membrilor aleși nu putea să depășească jumătate din numărul comunelor din județ, în timp ce, la georgiști, această proporție nu era precizată. Pe de altă parte, dacă delegațiile permanente ale organizațiilor județene duciste cuprindeau câte 15 membri aleși din comitetele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
toate capitalele de județ, pentru a se afirma punctul de vedere al partidului asupra tuturor problemelor la ordinea zilei"187. Menită să marcheze declanșarea unei campanii pentru răsturnarea guvernului, acțiunea avea să devină cel de-al doilea Congres general al liberalilor georgiști. Cum cenzura și starea de asediu erau în vigoare, conducerea partidului a intervenit pe lângă Prefectura Poliției pentru a obține aprobare pentru desfășurarea manifestării 188. Aprobarea a fost acordată pentru ziua de 2 decembrie 1934, dar numai în urma promisiunii că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fusese preluată, încă înainte de alegerile generale din decembrie 1933, de Iuliu Coste. Reorganizarea fusese necesară, deoarece rezultatele obținute în alegerile generale din 1933 dovediseră existența unei organizații firave, iar după 1933, în această parte a țării, un număr mare de liberali veniți din Partidul Liberal de guvernământ deciseseră să se alăture georgiștilor 195. În a doua parte a anului 1935, conducerea PNL-Gheorghe Brătianu s-a concentrat asupra intensificării acțiunilor comune cu Partidul Poporului, în cadrul "Frontului Constituțional". Întrunirile, ședințele forurilor de conducere
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
persista o oarecare confuzie, la nivel doctrinar și organizatoric, pare deci îndreptățită. Confuzia cu vechiul Partid Național Liberal era însă deosebit de dăunătoare, ținând cont de apropierea alegerilor generale. Gh. Strat oferea și soluții pentru o delimitare clară a georgiștilor de liberalii din partidul de guvernământ : "liberalismul nu va putea învinge greutățile ceasului de față decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național acea burghezie autohtonă care să desăvârșească opera abia începută a înaintașilor, spre a aduce la o viață cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dovedită și pentru anul 1933, numele lui apărând pe lista de candidați din județul Storojineț, în preajma alegerilor generale din decembrie 220. Lunile iulie și august 1932 aduceau noi înscrieri în organizațiile georgiste. Un mare număr de organizații comunale provenite de la liberalii duciști, de la averescani și de la iorghiși se înscriau în organizațiile georgiste din județele Constanța, Ilfov, Tutova și Tecuci 221. În luna august, ziarul "Mișcarea" publica o listă cu noi membri ai partidului, proveniți dintr-o grupare politică independentă din județul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-au înscris în partidul condus de Gheorghe Brătianu, alți reprezentanți ai acestei etnii 231. La începutul anului 1935, "Mișcarea Bănatului" semnala trecerea unora din organizațiile comunale ale vechiului Partid Național Liberal, în componența PNL-Gheorghe Brătianu. Se pare că numărul liberalilor bănățeni trecuți la georgiști cu această ocazie s-a apropiat de 750 de persoane 232. Alte adeziuni individuale, consemnate pe parcursul anului 1935 au fost cele ale lui C. G. Constandaky, care în scurt timp va fi semnalat în fruntea organizației
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mișcarea condusă de Gheorghe Brătianu era caracterizată de semnatarul scrisorii, drept o acțiune cu caracter personal 235. La Iași, georgiștii din sectorul Bivolari, precum și cei din organizațiile din Nicolina și Tătărași s-au reîntors, de asemenea, în rândurile vechiului Partid Liberal 236. În pofida faptului că ziarul central al georgiștilor a publicat o dezmințire, în care infirma disidența din Nicolina, disfuncționalitățile din celelalte sectoare ale organizației ieșene au fost un fapt real, reafirmat peste ani de cotidianul "Viitorul"237. Dincolo de explicațiile publicate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nemulțumirea fruntașilor georgiști. Acesta se referea la influența sporită exercitată asupra președintelui de unii dintre apropiații săi, dovedind că, în interiorul partidului, lupta pentru putere era în plină desfășurare. Nemulțumirea fruntașilor georgiști era încurajată și de atacurile dure venite din partea "bătrânilor liberali", în frunte cu Victor Iamandi, șeful organizației liberale din Iași, sau din partea unor membri ai familiei Brătianu, precum Ion Pillat sau Alexandru Alimănășteanu 241. În același timp, un număr important de georgiști din județul Ialomița au hotărât să se reîntoarcă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
organizațiilor georgiste din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt. În cele din urmă, în octombrie 1935, manevrele desfășurate de informatorul regelui au determinat excluderea lui din partidul condus de Gheorghe Brătianu 250. Excluderea a determinat convocarea Delegației permanente a organizației liberalilor georgiști din județul Târnava-Mare, care a consemnat înlocuirea provizorie a lui Ion Sân-Giorgiu cu Octavian Stănilă, vicepreședintele organizației. Nemulțumirea unora dintre fruntașii georgiști față de menținerea "Frontului Constituțional" și renunțarea aparentă la ideea reîntregirii forțelor liberale au determinat publicarea unor informații
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
definit ca o ideologie care pune accentul pe drepturile civile și politice ale individului. Statul nu trebuie să intervină în exercitarea unor libertăți și drepturi fundamentale ale cetățeanului, precum libertatea de conștiință, de exprimare sau de asociere. În sens general, liberalii se opun instituțiilor politice și relațiilor sociale ale vechiului regim. Diferențele între liberali apar devreme și se adâncesc pe măsură ce se modifică circumstanțele politice, economice și culturale. Liberalismul clasic, politic sau economic, urmat de curente din ce în ce mai diversificate explică dificultatea de a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
individului. Statul nu trebuie să intervină în exercitarea unor libertăți și drepturi fundamentale ale cetățeanului, precum libertatea de conștiință, de exprimare sau de asociere. În sens general, liberalii se opun instituțiilor politice și relațiilor sociale ale vechiului regim. Diferențele între liberali apar devreme și se adâncesc pe măsură ce se modifică circumstanțele politice, economice și culturale. Liberalismul clasic, politic sau economic, urmat de curente din ce în ce mai diversificate explică dificultatea de a utiliza o definiție cuprinzătoare, unanim acceptată a liberalismului 290. Sfârșitul Primului Război Mondial a adus
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
creat propria formațiune politică. A asimilat, astfel, elemente ale tendințelor liberalismului, manifestate pe plan european, dar și idei vehiculate în mediile politice românești, îmbinându-le într-o manieră proprie. Astfel, el s-a apropiat și s-a delimitat succesiv de liberalii tradiționali (vintiliști, duciști sau diniști), ca și de exponenții declarați ai neoliberalismului românesc. În studiul intitulat Criza ideii de progres 300, Gheorghe Brătianu analizează evoluția conceptului de progres, noțiune de bază ale liberalismului, nuanțând punctele de vedere exprimate de liberalii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalii tradiționali (vintiliști, duciști sau diniști), ca și de exponenții declarați ai neoliberalismului românesc. În studiul intitulat Criza ideii de progres 300, Gheorghe Brătianu analizează evoluția conceptului de progres, noțiune de bază ale liberalismului, nuanțând punctele de vedere exprimate de liberalii români de până atunci 301. Folosind "metoda istorică" de analiză a unei doctrine 302, el subliniază concluziile la care au ajuns diferiții critici ai acestui concept. Astfel, arată istoricul român, potrivit lui René Guénon, criza ideii de progres echivalează cu o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu accepta, astfel, ideea unei creșteri temporare a autorității, cu condiția ca aceasta să fie pusă în slujba celor guvernați, pentru ca țara să progreseze. Aici transpare influența neoliberalismului german, reprezentat de Școala de la Freiburg 313. De altfel, ideea potrivit căreia liberalii acceptă un spor de autoritate, în epocile "de așezare" care urmează unei perioade revoluționare este prezentă în doctrina liberală, pe plan european, încă din secolul al XIX-lea. Pentru liberalismul românesc, ideea a mai fost pusă în evidență cu ocazia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
epocile "de așezare" care urmează unei perioade revoluționare este prezentă în doctrina liberală, pe plan european, încă din secolul al XIX-lea. Pentru liberalismul românesc, ideea a mai fost pusă în evidență cu ocazia episodului de la 4 martie 1871, când "liberalii radicali au renunțat la [...] tactica revoluționară și opțiunile democratice și republicane, acceptând formula liberală clasică-reformiști oligarhici și monarhist constituțională"314. Un spor de autoritate pe seama instituției monarhice este susținut de georgiști și în articolul intitulat Monarhism și democrație 315, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]