13,988 matches
-
, Nicu (18.I.1911, Bitolia, Macedonia - 2002, Fairfield-Connecticut, SUA), poet, eseist și dramaturg. Este fiul Sevastiei (n. Capidan) și al lui Ion Caranica și frate cu Eta Boeriu. Face studii primare și liceale la Turda (1919-1928), unde tatăl său era profesor de muzică. Este coleg de liceu și de facultate cu Pavel Dan. În 1932 își ia licența la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Colaborează statornic cu poeme și
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
CÂRSTEAN, Stelian (19.II.1942, Rădăuți), folclorist. Este fiul Adelei (n. Rudișteanu) și al lui Vasile Cârstean, învățători. După studii liceale la Rădăuți și studii universitare (1960-1964) la Facultatea de Filologie a Universității din București, este, succesiv, profesor la Botoșani (1964-1971), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (din 1971), instructor la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
CEHAN-RACOVIȚĂ, Constantin (1882, Botoșani - ?), publicist și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din Arad, „Cuvântul” și „Drapelul” din
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
1948, pentru că și-a întrerupt studiile, fiind mobilizat pe front. După terminarea facultății, a funcționat ca inginer la Făgăraș, iar din 1954, la București. A publicat și câteva lucrări de specialitate. C. a înființat și a condus cenacluri literare (cenaclul liceal „Al. Donici” din Chișinău, în 1938, cenaclul „G. Bacovia” din București, în 1971). Este cunoscut ca traducător din rusă și franceză, manifestându-se și ca publicist pe teme culturale. C. a debutat foarte târziu, publicând, ca sexagenar, volumul de versuri
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
CHINDRIȘ, Ioan (21.III.1938, Sânmiclăuș, j. Satu Mare), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Bârsan) și al lui Ioan Chindriș, țărani. După studii gimnaziale și liceale la Carei (1949-1955), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1957-1962). Își ia doctoratul în filologie în 1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare (1957). Ca redactor la
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
, Florin (8.IV.1930, Băilești - 11.XII.1996, București), traducător și prozator. Este fiul Sevastiei și al lui Ștefan Chirițescu. Studiile liceale le-a făcut la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1949, după care a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității bucureștene, secția italiană, între anii 1950 și 1955 (cu un an de întrerupere în
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
, Giuseppe (18.X.1889, Montescagiloso, Italia - 19.XII.1958, Milano), traducător. Este nepot al lui Poter Parlati, călugăr franciscan, șeful Misiunii Catolice din Focșani. Este adus în România încă de la vârsta de un an. Studiile primare și liceale le face la Focșani. Funcționar mulți ani la Banca Italo-Română din București, devine director al filialei acesteia din Sibiu. Debutează în „Cugetul românesc” (1923), cu traduceri din poezia lui Giosuè Carducci, prefațate de Ramiro Ortiz. Colaborează, de asemenea, cu unele
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]
-
, Aurelian (17.X.1935, Bezdead, j. Dâmbovița), poet. Este fiul Mariei (n. Oancea) și al lui Constantin Chivu, muncitor. Face studiile liceale la Pucioasa și Bușteni, obținând diploma de absolvire în 1954. Vine la București hotărât să urmeze medicina. Nu izbutește, și va fi angajat de Zaharia Stancu ca figurant la Teatrul Național și, totodată, ca documentarist la Muzeul Teatrului. Între 1959
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
CHIȘU, Lucian (21.III.1952, Constanța), critic și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Duminică), funcționară, și al lui Tarfin A. Chișu, colonel. Își face studiile liceale la Brăila (1968-1972) și pe cele superioare la Facultatea de Filologie, secția română-latină, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). Este, succesiv, secretar de redacție al revistei studențești „Alma Mater” (1972), redactor și ulterior secretar de redacție la „Opinia studențească
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
CIOBANU, Valeriu (4.IV.1917, Nemirov-Chișinău - 21.XII.1966, București), istoric literar, folclorist, poet și traducător. Este fiul Annei (n. Schmidt) și al lui Ștefan Ciobanu, istoric literar. C. face studii primare și liceale la Chișinău și urmează filosofia și literele la București (1936-1940), concomitent cu Școala Normală Superioară (transformată în Academia Pedagogică), studiul prelungindu-se cu încă un an. Beneficiază și de studii de specializare în Franța, la Aix-Marseille (1939). După absolvire, suplinește
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Catedra de istoria literaturii române moderne a Universității din București, avându-i ca șefi de catedră pe D. Caracostea, Tudor Vianu și G. Călinescu. Își susține doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Națiunea”, „Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
1950, București), istoric literar. Fiu al Nataliei și al lui Nicolae Ciobanu, răzeși din Basarabia, C. face școala primară în Talmaz și Bairamcea, urmând apoi, la Chișinău, Liceul Regional (în particular, în paralel cu Școala Normală). Elev eminent, termină cursurile liceale în 1905 cu premiul întâi. Din 1907 devine student al Facultății de Litere de la Universitatea din Kiev, ca bursier, până în 1911, când își ia licența magna cum laude. În 1911-1912 urmează un curs superior academic, cu o specializare pe profil
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
1962, București), poet și eseist. Născut într-o familie în care fratele mai mare și sora fac studii muzicale serioase, crescut într-o casă frecventată de George Enescu, C. nu putea îmbrățișa decât o carieră legată de muzică. Face studii liceale la Botoșani (1901-1906), pe care le continuă la Liceul Internat din Iași, absolvindu-le în 1908, perioadă în care începe în paralel studiul viorii la Conservator. Anul 1908 înseamnă pentru tânărul C. și plecarea la Paris, unde se pregătește pentru
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
CIUBOTARU, Silvia (28.XII.1947, Botoșani), etnolog. Este fiica Alexandrinei (n. Enescu) și a lui Constantin Ionescu, profesori. După studii gimnaziale și liceale la Botoșani și Suceava și studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității din Iași, este angajată (1971) cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din același oraș. Obține titlul de doctor în filologie (1995
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
, Constantin (22.I.1926, Tecuci - 15.XII.1996, București), folclorist. După studii liceale la Tecuci (1937-1945) și studii la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1945-1949), devine profesor de liceu la Cluj (1949-1950), redactor și secretar de redacție la „Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române (1951-1954), cercetător și
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
până în 1974 au avut părinți mai educați decât cei din cohortele anterioare. Diferențele cele mai dramatice sunt cele dintre nivelul de instrucție al părinților subiecților cei mai tineri, în rândul cărora avem ponderea cea mai mare de părinți cu studii liceale și superioare. Un pattern similar - chiar dacă nu atât de consistent - este relevat și de parametrii relației dintre nivelul de instrucție al subiectului și perioada în care s-a născut. Cifrele arată că subiecții sunt cu atât mai educați, cu cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
maghiarilor. Analizele statistice demonstrează că acest handicap este doar aparent, el fiind generat de inegalități de șanse școlare variabile la nivel interregional. Secuimea, cu o puternică concentrare de vorbitori ai limbii maghiare, apare ca o regiune nefavorabilă absolvirii de studii liceale și profesionale dar și superioare, în timp ce aceeași regiune concentrează un număr mare de persoane cu studii elementare comparativ cu restul Transilvaniei. În plus, genul și tipul localității de rezidență, primul independent condițional de nivelul de instrucție iar al doilea asociat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lucru este cert: un nivel foarte scăzut de instrucție este asociat pozitiv cu prezența și numărul bolilor cronice. Palierele de instrucție cele mai expresive în interacțiunea cu o stare mai bună sau mai proastă de sănătate sunt: nivelul universitar, cel liceal, pentru prima situație, și categoria celor fără școală sau doar cu școală primară, pentru a doua situație (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Structura populației rurale după numărul de boli cronice și nivelul de instrucție Nivelul de instrucție Nu suferă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de boli cronice și nivelul de instrucție Nivelul de instrucție Nu suferă de nici o boală Suferă de boală cronică Suferă de două boli cronice Suferă de trei sau mai multe boli cronice Universitar 78,3 10,3 6 5,3 Liceal 86 10 2,7 1,2 Fără școală sau școală primară 67,6 21,6 7,3 3,5 Sursa: după Starea de sănătate a populației din România, București, INS - PHARE, 2002 În ciuda progreselor biomedicale și tehnologice din ultimii 50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ALEXANDRU, Oltea (pseudonim al Oltei Epureanu; 22.VI.1930, Cernăuți - 28.VII.1991, București), prozatoare. Este fiica avocatului Emil Epureanu, prieten cu Mihail Ralea și Ionel Teodoreanu, și a Ștefaniei Alexandru (n. Hotinceanu), învățătoare. Urmeză cursurile primare, gimnaziale și liceale la București, în 1948 intrând la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
, Al.[exandru] (21.III.1914, București - 29.X.1974, București), istoric literar și publicist. După clasele gimnaziale, când l-a avut profesor pe matematicianul și poetul Ion Barbu, și cele liceale la Liceul „D. Cantemir” din București, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. În anii 1945-1946 a lucrat la Enciclopedia României, în colectivul condus de Dan Botta. Din 1956 a fost bibliotecar la Liceul „Sf. Sava
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
ALEXANDRU, Radu F. (12.VII.1943, București), dramaturg și prozator. Este fiul Irenei (n. Grosfeld) și al lui Isidor Feldman, prenumele lui la naștere fiind Radu Alexandru. Și-a făcut studiile liceale în București, la „Gh. Lazăr” și „Dimitrie Cantemir” (1956-1960). Este absolvent al Facultății de Matematică (1965) și al celei de Filosofie (1974) din cadrul Universității bucureștene. De asemenea, a urmat cursul postuniversitar de regie teatru al Institutului de Artă Teatrală și
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
care le aveau la data arestării, nu și-au putut relua studiile universitare (mă refer la domnul Țuțu, pentru că, spre exemplu, domnul Simionescu fiind elev de liceu și neavând de facto o condamnare în tribunal, și-a putut relua studiile liceale) și au ajuns să facă munci necalificate sau mult sub calificarea pe care o aveau. Dar chiar și pentru această muncă necalificată au fost nevoiți să treacă peste obstacolele ridicate de către activiștii comuniști responsabili cu dosarele de cadre și au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
118, cu 455 medici, 57 stomatologi, 18 farmaciști și 1892 personal sanitar mediu. Populația școlară, din învățământul de toate gradele, în anul școlar 2001 - 2002 se ridica la 92.729, preșcolari 5.710, primar și gimnazial 56.703, 13.031 liceal, 6.870 profesional și de ucenici, postliceal și de maiștri 270, superior 145. La cei 15.710 copii din învățământul preșcolar funcționau 869 cadre didactice, din care 868 femei. La cei 56.703 elevi din învățământul primar și gimnazial predau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Vaslui cuprindea 4 școli primare - 2 de băieți și 2 de fete, 2 grădinițe, 2 licee, o școală normală de băieți și una profesională de fete, o școală de meserii etc., atunci numărul de elevi în învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional din orașul Vaslui, cuprindea 2500 de elevi. În anii de după 1848 învățământul cunoaște alți pași importanți. S-au construit în orașul Vaslui noi localuri pentru liceul cu profil real-umanist Mihail Kogălniceanu și liceul de textile confecții, două școli
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]